Migratia musulmana in Europa 2015

Editie 10 septembire 2015.

Radu Dobriţoiu - Bună seara! Europa pare să fie asediată de migranţii musulmani, o problemă serioasă care pune la încercare unitatea Statelor Comunitare. Pe de altă parte, dar din altă perspectivă, cei aproximativ 160.000 de migranţi care au ajuns doar până acum pe continent pot afecta securitatea şi stabilitatea euroatlantică, luând în considerare avertizările potrivit cărora printre musulmanii care au cerut azil s-ar afla şi jihadişti. În faţa acestui asediu, Uniunea Europeană doreşte împărţirea migranţilor, stabilind cifre pentru aproape fiecare ţară. Aproape, pentru că nu toate ţările din Uniunea Europeană vor primi imigranţi. Cotele obligatorii de refugiaţi au fost refuzate astăzi de preşedintele României, Klaus Iohannis. Un subiect pe care îl voi aborda cu invitaţii din această seară: generalul locotenent în retragere Alexandru Grumaz, colegii mei corespondenţi la Bruxelles şi Ierusalim, Cerasela Rădulescu şi Dragoş Ciocîrlan. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămăneţi alături de Radio România Actualităţi, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica", cu o temă ce ne îngrijorează pe toţi: "Europa - migraţia 2015".
Radu Dobritoiu: Bună seara, domnule general Alexandru Grumaz! Bun venit, la "Euroatlantica"!
gen. Alexandru Grumaz: Bună seara!

Radu Dobritoiu: Domnule general, aproximativ 400.000 de refugiaţi sunt aşteptaţi să ajungă în Europa, după ce vor traversa Marea Mediterană, până la finalul anului 2015, în timp ce alţi 450.000 ar veni în 2016, potrivit unui raport publicat de Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi. Aşadar, cei 160.000 reprezintă doar prefaţa pentru o eră a refugiaţilor, cum numeşte această perioadă Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiaţi.
gen. Alexandru Grumaz: Da, situaţia este mult mai complicată şi trebuie să mergem la cauzele care au determinat acest aflux de refugiaţi din Africa şi din Orientul Apropiat. De fapt, europenii au crezut că războaiele din Siria şi Libia sunt problema altora. Ei, fără o politică externă şi o politică de securitate comună, Europa vedem că este lipsită de forţa politică şi diplomatică care să îi permită să facă faţă unei astfel de situaţii. Şi, uitându-ne la Siria, Siria are patru milioane de refugiaţi, cei care sunt înregistraţi de Organizaţia Naţiunilor Unite, începând din 2011, ei fiind situaţi 2,1 milioane în Egipt, Iordania, Liban şi Irak şi 1,9 milioane în Turcia. Turcia numai a deschis robinetul şi acest...
Radu Dobritoiu: Picură.
gen. Alexandru Grumaz: ... picură numai şi acest flux imens s-a deplasat pe un coridor pe care, după cum ştim de-a lungul istoriei, Imperiul Otoman intra în Europa şi încerca să cucerească Viena. Deci, problema pe care eu mi-o pun: este important fluxul de... Se pare că dintr-un punct de vedere al politicienilor europeni este foarte important, şi am să mă refer aici, de exemplu, la Anglia, care va avea referendumul pentru rămânerea în Uniunea Europeană.
Radu Dobritoiu: Marea Britanie, care nu primeşte din aceşti refugiaţi, susţinând că nu este în Spaţiul Schengen.
gen. Alexandru Grumaz: Da, exact. Cum vor reacţiona cetăţenii când la Pas-de-Calais există o mare de refugiaţi, tabere de refugiaţi? Nu poţi să treci cu trenul pe sub Canalul Mânecii din cauza acestor refigiaţi. Dar problema este alta în viziunea mea. Siria este terenul de confruntare între marile puteri la ora actuală şi asta vedem astăzi din ce în ce mai evident, având în vedere că Rusia joacă în două fronturi diferite.

Radu Dobritoiu: Vom vorbi despre asta cu Dragoş Ciocîrlan, dar, până atunci, să spunem, domnule general Alexandru Grumaz, că inclusiv ISIS a lansat o ameninţare potrivit căreia anul viitor va mai trimite câteva sute de mii de refugiaţi spre Europa.
gen. Alexandru Grumaz: Da, mă întreb dacă acest, hai să-l luăm, să îi zicem un accident istoric, care prinde Uniunea Europeană într-o situaţie nepregătită, sau este un accident, istoric sau este o invazie programată, împachetată...

Radu Dobritoiu: "Hannibal ad portas" Uniunii Europene.
gen. Alexandru Grumaz: Da, împachetată într-o imensă manipulare emoţională, stârnită tocmai pentru a lovi în plin fundamentele Uniunii Europene, ceea ce mi se pare esenţial acest lucru.
Radu Dobritoiu: Suntem în direct cu Bruxelles-ul, cu Cerasela Răduselscu. Bună seara, Cerasela!
Reporter: Cerasela Rădulescu - Bună seara, Radu! Bună seara, domnului general! Bună seara, ascultătorilor!
Radu Dobritoiu: Cerasela Rădulescu, este Uniunea Europeană divizată în acest moment? Mai putem vorbi de solidaritate, solidaritate la care fac apel liderii europeni în această perioadă?

Reporter: Este o bună întrebare şi probabil că această este o temă importantă care pune pe gânduri în acest moment, îi pune pe gânduri pe liderii europeni, pentru că tot continuă să pledeze pentru solidaritate şi pentru acceptarea acestor cote de refugiaţi, Radu. Într-adevăr, Uniunea Europeană este divizată privind administrarea acestei crize a refugiaţilor, iar propuenrea Comisiei Europene, deşi era aşteptată cu interes, a dezamăgit unele cancelarii, referitor la aceste cote. O Uniune Europeană care încă nu şi-a revenit, să nu uităm, din criza economică şi financiară a ultimilor ani şi acum traversează o criză legată de securitatea frontierelor sale externe, dar şi privind respectarea drepturilor fundamentale pe care şi le-a asumat pe plan internaţional referitor la primirea refugiaţilor din nodrul Africii. Observăm în aceste zile declaraţii diferite ca ton în cancelariile occidentale. Mai multe state s-au declarat împotriva numărului de refugiaţi fixat de Comisia Europeană, altele însă susţin că este corect să respecte deciziile acestei Comisii Europene. Rămâne de văzut însă ce vor decide miniştrii de interne la reuniunea de luni, dacă aprobă sau nu propunerile Comisiei. În acestea, este foarte interesant, se mai regăsesc şi alte noţiuni care trebuie să fie aprobate de ţările membre şi de care nu prea s-a vorbit în ultimele ore. De exemplu, preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, a pledat ca imigranţii să aibă dreptul să muncească pe durata procesării cererilor lor de azil şi ca Uniunea Europeană să se implice în rezolvarea conflictelor din Sira şi Irak, iar lista cu ţările sigure pe care Comisia a elaborat-o nu înseamnă, spunea preşedintele Juncker, că le va lua imigranţilor dreptul de a aplica pentru statutul de refugiat. În acelaşi timp merită de reţinut şi faptul că astăzi, într-o rezoluţie votată de Parlamentul European, se vorbeşte de aducerea unor amendamente la Codul de vize al Uniunii Europene. Eurodeputaţii cer implementarea corectă a sistemului comun european de azil, pentru a se asigura că standarde coerente şi umane se aplică în Uniunea Europeană. De altfel, Radu, preşedintele Juncker a spus ieri, în discursul său, că statele care nu aplică în mod corect politica de azil comunitară vor fi sancţionate.

Radu Dobritoiu: Le reamintim ascultătorilor, ascultă 'Euroatlantica" la Radio România Actualităţi. Suntem în direct cu Cerasela Rădulescu, chiar la Bruxelles. Cerasela Rădulescu, preşedintele Jean-Claude Juncker a declarat că pe mandatul său Codul Schengen nu se va modifica. Ce presupune această îngheţare a Codului Schengen?
Reporter: Este o promisiune fermă a Comisiei Europene de fiecare dată când unele state membre ridică această problemă, deşi, Radu, trebuie punctat că, potrivit actualului Cod Schengen, orice stat membru poate închide graniţele sale interne, frontierele interne, în cazul în care securitatea sa este ameninţată şi Comisia Europeană a continuat să spună acest lucru Totuşi, trebuie ţinut cont de faptul că orice criză umanitară care presupune deplasări de masă umane ridică şi o problemă de securitate. Însuşi faptul că state membre sunt nevoite uneori să apeleze la forţe de ordine implică o alocare de resurse şi o regândire a concepţiilor de securitate. Iată de ce mai mulţi analişti europeni cred că actuala criză a refugiaţilor pune la grea încercare menţinerea normelor Spaţiului Schengen. Valurile de imigranţi care vin prin Spania, Italia şi Grecia pun serios problema capacităţii protejării frontierelor externe ale Uniunii Europene, aşa cun spunea şi domnul general. Traseele imigranţilor care vin dinspre Maroc spre Spania, dinspre Libia şi nordul Africii către Italia sau traseul Siria - Turcia - Grecia au demonstrat slăbiciuni privind capacitatea de a înregistra şi a amprenta refugiaţii, aşa cum cere politica de azil. Cele trei state - Spania, Italia, Grecia - sunt toate membre Schengen. Ele au probleme de ani de zile privind aplicarea legislaţiei comunitare. La un moment dat, sub presiune valurilor de refugiaţi, au existat temeri că neputinţa unor state membre de a controla fenomenul ar putea pune problema într-adevăr a suspendării temporare a Acordului Schengen şi a reinstaurării controlului la frontierele interne. Radu.
Radu Dobritoiu: Cerasela Rădulescu, mulţumesc pentru participarea la "Euroatlantica". România respinge cota de imigranţi impusă de Uniunea Europeană, o decizie luată fără a consulta statele membre - a declarat, astăzi, preşedintele Klaus Iohannis.
*
Klaus Iohannis: Am luat act cu oarece nemulţumire de acest proiect prezentat în Parlamentul European. Avem de-a face cu un proiect care prevede, sigur, şi în detalii care poate n-ar fi fost necesare în această fază a numărului de imigranţi care vor putea fi repartizaţi în diferite state membre. Luni, în 14, se va întruni în şedinţa extraordinară Consiliul JAI, unde se va lua în discuţie această chestiune. Din partea României va participa ministrul de interne, cu care am avut o discuţie în această dimineaţă, iar mandatul ministrului de interne, la Conferinţa JAI, este să nu declare adeziunea noastră pentru cotele obligatorii, ceea ce nu considerăm că este o soluţie şi nu considerăm că este oportun să vorbim despre cote obligatorii, calculate într-un mod foarte birocratic, contabiliceşte, aş putea spune, fără a consulta statele membre.
*
Radu Dobritoiu: Preşedintele României, Klaus Iohannis, cu o declaraţie în care susţine faptul că ţara noastră respinge cota de imigranţi impusă de Uniunea Europeană. Domnule general Alexandru Grumaz, acest aflux de imigranţi spre Europa, dar cu şanse, la un moment dat, de a traversa şi România, presupune şi o recalculare a bugetelor pentru serviciile speciale româneşti, nu?
Gen. Alexandru Grumaz: Da, într-adevăr, bugetele vor trebui să fie recalculate pentru că şi măsurile luate la graniţă vor trebui îmbunătăţite. De asemenea, aceste cote de care discutăm şi faptul că toţi aceşti refugiaţi au fost primiţi cu pancarte, cu bucurie, cu pachete cu alimente ş.a.m.d. mi-aduce aminte de faptul că şi românii, în '90, au fost primiţi la fel, când au plecat din România să se integreze în Uniunea Europeană în care doream să venim.

Radu Dobritoiu: Mi-aduce aminte şi de acea aşteptare, la Londra, a valului de imigranţi români, când a ajuns un singur muncitor...
Gen. Alexandru Grumaz: Este o chestiune foarte interesantă. În ciuda acestei retorici a integrării, mai bine zis a lipsei de integrare a comunităţilor musulmane într-o mulţime de oraşe din Europa Occidentală, şi mă refer la Bruxelles, la Marsilia, sunt peste 700 de enclave, în Franţa, musulmane care n-au reuşit să se integreze.
Radu Dobritoiu: Sudul Franţei, care tinde...
Gen. Alexandru Grumaz: Este o mare problemă această integrare.
Radu Dobritoiu: Dar putem observa, domnule general, să ne gândim, poate, la o corelare... Cei mai mulţi din Africa se îndreaptă spre Franţa, adică nu se calcă pe bătături între ei, cei din Africa, din Magreb, merg spre Franţa, iar cei din Siria, din nordul Irakului şi din Afganistan merg spre Germania.
Gen. Alexandru Grumaz: Da, în Germania sunt în jur de 7 milioane de musulmani. De asemeena, ei reprezintă, împreună cu familiile, cam între 7 - 12% din populaţia ţării. Deci, ei se îndreaptă spre locurile pe care le cunosc.

Radu Dobritoiu: Suntem în direct cu Ierusalimul, cu Dragoş Ciocîrlan. Bună seara, Dragoş.
Reporter: Bună seara tuturor.
Radu Dobritoiu: Dragoş, situaţia din Siria, zone de unde provin cei mai mulţi dintre refugiaţi, militarii ruşi au început să participe la operaţiuni combatante în Siria, alături de trupele subordonate regimului Bashar al-Assad - afirmă surse libaneze citate de site-ul agenţiei Reuters. Ne-ai spus la Radio România Actualităţi, la începutul lunii despre aceste acţiuni.Ce informaţii ai despre efectivele ruseşti de acolo?
Reporter: Situaţia evoluează. Preşedintele Vladimir Putin încearcă tot ce se poate, astfel încât zona de influenţă din Orientul Mijlociu, care este Siria, să nu se prăbuşească. Putin a ridicat nivelul implicării în Siria, a sprijinit şi sprijină regimul Assad. Teheranul şi Moscova sunt principalii suţinători ai lui Bashar al-Assad, aparent de pe poziţii diferite, dar care converg până la suprapunere. Siria este cap de pod pentru Iran spre Liban şi la Mediterana. Siria reprezintă cap de pod pentru Moscova, în Orientul Mijlociu, prin portul Tartus. Dacă ne întrebăm ce va face Moscova în Siria în perioada următoare, Rusia destabilizează totul. Nodul problemei este Assad. Faptul că Moscova şi Teheranul sunt dispuse să verse şi sânge pentru Assad perpetuează criza din Siria. Pentru a soluţiona problema pe cale militară, Putin va trebui să trimită câteva divizii, ceea ce este îndoielnic. Pentru Teheran e cap de pod pentru perpetuarea revoluţiei islamice. Moscova vrea să arate că, spre deosebire de alţii, nu-şi lasă prietenii la ananghie. O parte din consilierii de luptă ai organizaţiei Statul Islamic - DAESH sunt foşti ofiţeri superiori suniţi ai armatei irakiene de pe timpul lui Saddam, care au fost alungaţi. Aceştia şi-au făcut studiile la academii militare sovietice. O să fie interesant de urmărit o eventuală confruntare. Pe de altă parte, gărzile revoluţionare iraniene vor ajuta regimul Assad asediat. Surse de securitate israeliene au indicat, astăzi, că este vorba de sute de soldaţi din forţele de elită. Potrivit estimărilor israeliene, regimul Assad controlează doar 25 - 30% din teritoriu - zona Damasc şi zona alawită. Luna trecută, comandantul forţelor iraniene Al-Quds, Soleimani, a avut consultări cu preşedintele Putin, la Moscova. În ultimele zile, forţele ruse au început să intre în Siria pentru a pregăti capacităţi de luptă aeriană pentru protejarea lui Assad şi ca să recupereze teritorii pierdute. Prezenţa rusă nu schimbă, însă, echilibrul puterii. Luptele cu ISIS vor continua şi anul viitor şi prelungesc tragedia umană din Siria.

Radu Dobritoiu: Domnule general Grumaz, s-a vorbit, în ultima perioadă inclusiv, despre implicarea Rusiei în această problemă a migranţilor care au ajuns în Europa.
Gen. Alexandru Grumaz: Da, se pare că în spatele acestei probleme sunt o serie de aranjamente între serviciile din zonă şi serviciul rusesc. Foarte interesantă aprecierea colegului dumneavoastră din Israel. Ruşii construiesc la ora actuală o bază logistică în portul Latakia, bază extrem de importantă din punct de vedere militar. De fapt, ei nu vor să lupte împotriva ISIS, ei vor să-l apere, cum a spus şi colegul dumneavoastră, pe Assad, deci să-i creeze o ieşire pentru a-l proteja şi a-şi proteja interesele strategice la Marea Mediterană.
Radu Dobritoiu: Pentru că Assad este singurul care le poate garanta utilizarea acelui port, Tartus...
Gen. Alexandru Grumaz: Şi nu numai Tartus, Latakia; şi vreau să vă spun că Latakia este un port făcut în 1951, cu bani... cu 6 milioane de dolari, la vremea aceea erau foarte mulţi bani, daţi de Arabia Saudită, şi în largul acestui port a avut loc prima bătălie navală dintre flota israeliană şi flota siriană, în care s-au folosit ultimele cuceriri ale tehnicii în domeniul rachetelor navă-navă şi măsuri contraelectronice în cazul folosirii navelor în război. De asemenea, asta s-a întâmplat în 1973, de Yom Kippur, războiul de Yom Kippur. E foarte important Latakia pentru că e legat cu Damascul, e legat cu Alepul, e legat cu toate marile centre.
Radu Dobritoiu: Cu aprovizionarea permisă în Cipru pentru navele militare ruseşti...
Gen. Alexandru Grumaz: Şi vreau să vă spun că două nave clasa Aligator şi clasa Ropcea se îndreaptă... sunt nave de desant marin... se îndreaptă cu Brigada 810 de Infanterie marină rusă, care au ocupat Crimeea, se îndreaptă spre Siria, spre portul... acum sunt în drum. Au trecut în Bosfor astăzi.
Radu Dobritoiu: Deci, o brigadă rusească se îndreaptă pentru a sprijini, spuneţi dumneavoastră, regimul Bashar al-Assad...
Gen. Alexandru Grumaz: Exact.
Radu Dobritoiu: ... şi a-şi sprijini interesele de acolo.
Gen. Alexandru Grumaz: Este Brigada care a ocupat Crimeea.
Radu Dobritoiu: Da, revenim la Ierusalim. Dragoş Ciocîrlan, de unde vin cei mai mulţi dintre aceşti migranţi şi ce rute urmează ei?
Reporter: Dragoş Ciocîrlan - Aceşti migranţi refugiaţi au ajuns pe cel mai simplu traseu din Siria în Turcia şi din Turcia în Europa. Mai toţi au plecat cu bani. Au traversat marea, au ajuns în insulele greceşti, de acolo pe continent, prin Macedonia şi Serbia, spre Ungaria şi, respectiv, Austria. Este vorba de refugiaţi care reprezintă pătura mijlocie, comercianţi din oraşele siriene care au reuşit să îşi salveze ceva din capital şi şi-au trimis copiii. Aceştia au plecat, marea majoritate susţin că ar fi vorba de intenţia lor de a studia în Occident. Apoi, este acea filieră italiană, valul de refugiaţi de pe coasta Libiei, unde se concentreză flămânzi din Africa şi din Magreb, aceştia sunt emigranţii care caută de lucru şi nu sunt refugiaţi politic. Dacă din Siria se poate spune că sunt refugiaţi de pe urma războiului, filiera italiană este reprezentată de africani care caută de lucru. Radu?
Radu Dobritoiu: Da. Domnule general, cât de mare este pericolul reprezentat de posibilitatea ca între aceste zeci de mii de refugiaţi să se afle şi jihadişti, să se afle militanţi Al-Qaeda sau ISIS?
gen. Alexandru Grumaz: Au venit clar. Pericolul este extrem de mare şi este clar că au folosit acest moment nu numai pentru a colecta bani, că se pare că în spatele acestora sunt şi reţele organizate de ISIS, care duc în Europa atât europeni care au luptat acolo, cât şi sirieni, tot felul de luptători. Este şi un motiv din care cauză Golful nu primeşte astfel de, ţările din Golf nu primesc, datorită acestui fapt.
Radu Dobritoiu: Da, este o întrebare pe care i-o adresez şi lui Dragoş Ciocîrlan. Dragoş, de ce emigranţii care au luat cu asalt Europa nu s-au îndreptat spre alte ţări musulmane pentru a cere azil?
Reporter: Răspunsul are două componente, care sunt în oglindă. Ţările bogate, de exemplu, din zona Golfului Persic, au nevoie de forţă de muncă calificată, dar bine pregătită. În al doilea rând, sunt puţine zone irigate şi populate. Aceste ţări pot da bani pentru a fi colonizaţi oriunde în altă parte şi răspunsul în oglindă: europenii încă nu înţeleg fenomenul şi dimensiunea adevărată. Este vorba de consecinţe. Europa încă este preocupată de cifre şi mai puţin de modalităţile de, hai să spunem, integrare din perspectiva principiilor civilizaţiei occidentale. Săracii au traversat Mediterana în mici ambarcaţiuni. Cei cu bani au ajuns cu packebot-ul. Unii comentatori îi numesc refugiaţi de lux. Nu vor în Grecia, nu vor în Italia, ci în ţările bogate ale Europei, pentru a primi totul de-a gata. Radu?
Radu Dobritoiu: Domnule general, doreaţi să adaugaţi ceva la acest subiect.
gen. Alexandru Grumaz: Da, la întrebarea pe care mi-aţi pus-o mai devreme. Acum o săptămână, autorităţile bulgare au reţinut cinci tineri musulmani care încercau să teracă graniţa dinspre Macedonia, pe telefoanele lor fiind găsite o serie de înregistrări video, care conţineau decapitări şi rugăciuni specifice jihadistului. Acesta este răspunsul la întrebarea pe care mi-aţi pus-o.
Radu Dobritoiu: Şi sunt doar cinci.
gen. Alexandru Grumaz: Sunt doar cinci, pe care i-au prins autorităţile.
Radu Dobritoiu: Ne îndreptăm, din nou, spre Ierusalim. Dragoş, da, acum te auzim. Dragoş, nu era calea deschisă, te rog să reiei.
Reporter: Autorităţile bulgare au capturat şi o călăuză iraniană care transporta cu un autovehicul peste aproximativ zece persoane, zece refugiaţi.
Radu Dobritoiu: Iată că pericolul nu numai că este presupus, există şi dovezi în acest sens. Dragoş, potrivit informaţiilor vehiculate la tie, în zona Orientului Mijlociu, urmează să ajungă în Europa noi valuri de imigranţi?
Reporter: Radu, procesul este ireversibil. Va continua şi în anul următor, depinde de caracterul unitar al membrilor Uniunii Europene şi de măsurile care vor fi luate pentru a contracara orice risc.
Radu Dobritoiu: Încă o întrebare, Dragoş, înainte de a ne lua la revedere de la tine. Crezi că există vreo legătură între momentul de start, dacă putem să-i spunem aşa, pentru plecarea valului de migranţi spre Europa şi încheierea acordului nuclear cu Iranul?
Reporter: Am să îţi răspund referindu-mă doar la datele calendaristice. Acest val uriaş de migraţie a fost declanşat imediat după semnarea acordului dintre Iran şi marile puteri.
Radu Dobritoiu: Dragoş Ciocîrlan, mulţumesc. Am fost în legătură cu Ierusalimul, la "Euroatlantica". Domnule general Alexandru Grumaz, această decizie a Comisiei Europene, practic, de primire a emigranţilor şi de distribuire spre ţări europene, nu va încuraja oare viitoare valuri de migraţii similare către Europa?
gen. Alexandru Grumaz: În mod sigur. Aceasta este o problemă de lungă durată şi deocamdată Germania nu oferă decât o soluţie pe termen scurt. Va trebui gândită o soluţie pe termen lung. Va trebui restructurată toată arhitectura europeană în ceea ce priveşte emigraţia şi de asemenea vor trebui bani mai mulţi pentru servicii, pentru că începusem să vă spun ce s-a întâmplat, dar ziarul "The Telegraph" a prezentat o notă a unui jihadist care era pus să recruteze adepţi din Europa şi în care scria că aceştia vor fi antrenaţi în Siria, după care vor fi trimişi ca simpli emigranţi în Europa, pentru a dezvolta în aceste zone nuclee şi a pregăti atentate.
Radu Dobritoiu: Până acum România a fost ocolită de afluxul masiv de migranţi. Ce trebuie să facem pentru a fi pregătiţi în situaţia în care şi vor schimba rutele de acces spre Europa?
gen. Alexandru Grumaz: Aici va trebui să fim foarte atenţi, deşi România este protejată de Marea Neagră, o mare capricioasă, pe care se navighează foarte greu. De asemenea, este protejată de Dunăre. Dar va trebui să luăm măsuri în a ne pregăti în infrastructură, în servicii, bani mai mulţi la servicii pentru protecţie, bani mai mulţi la armată pentru pregătire.
Radu Dobritoiu: "Euroatlantica", la final, ediţie dedicată imigranţilor musulmani care ajung în Europa. Invitatul ediţiei, generalul Alexandru Grumaz. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru asculta emisiunea "Euroatlantica".

Realizator Radu Dobritoiu, producator Nicu Popescu. Transcriere RADOR.