Interviu cu ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi

Euroatlantica 30 aprilie - invitat special ministrul afacerilor externe Teodor Baconschi
Realizator Radu Dobriţoiu

Realizator: Bun găsit la o nouă ediţie a emisiunii "Euroatlantica". Cu teme de actualitate în această seară: concepte de securitate pentru NATO şi UE. În acest context, şi nu numai, amplasarea de elemente ale viitorului scut antirachetă american.
În prezent, construcţia europeană de securitate reflectă trăsăturile esenţiale ale mediului geopolitic în care se derulează competiţia între puteri, în spaţiul euroatlantic, pentru redistribuirea rolurilor şi, bineînţeles, relaţia dintre Rusia şi UE, cât şi relaţia dintre Moscova şi NATO. Invitat special în această ediţie este ministrul afacerilor externe, Teodor Baconschi, diplomat şi teolog. Domnia sa deţine gradul diplomatic de ambasador ministru plenipotenţiar. Datorită agendei încărcate pe care o are şeful diplomaţiei române, interviul a fost înregistrat cu câteva ore înaintea acestei emisiuni. Domnule ministru Teodor Baconschi, aţi participat la reuniunea informală a miniştrilor de externe din statele membre NATO, care s-a desfăşurat la Tallinn, în Estonia. Într-o declaraţie făcută la finalul dezbaterilor, secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, a anunţat decizia NATO de a începe un dialog constructiv cu Rusia, pentru crearea unui sistem comun de apărare antirachetă. Ce implicaţii are această decizie în ce priveşte Alianţa, dar şi România, pentru că ţara noastră reprezintă frontiera de Est a NATO?

Teodor Baconschi: La Tallinn, domnul Rasmussen a reluat o declaraţie care devenise deja publică. Oferta este deci oficială şi sunt convins că Rusia va reflecta cu maturitate la ideea de a construi gradual un sistem defensiv, antibalistic, integrat, care să cuprindă şi să respingă în acelaşi timp ameninţările de această natură, de la Atlantic la Ural, ca să zic aşa. Reuniunea de la Tallinn a fost informală în cea mai mare parte. A devenit formală în momentul în care miniştrii din statele NATO au adoptat prin consens decizia de includere a Bosniei şi Herţegovina în cadrul planului de acţiune pentru aderare, aşa-zisul MAP. E o decizie importantă nu numai pentru Bosnia şi Herţegovina, dar şi pentru vecinătatea extinsă a NATO. În acest fel, am căutat să transmitem de fapt un mesaj politic limpede în legătură cu hotărârea Alianţei Nord-Atlantice de a promova în continuare politica uşilor deschise şi trebuie să vedem în decizia legată de Bosnia şi Herţegovina totodată menţinerea unui nivel constant de exigenţă faţă de criteriile de parcurs. Oricum, MAP este un instrument de generare a unor strandarde care nu privesc numai domeniul militar, ci şi instituţiile democratice şi capacitatea unei ţări de a funcţiona în viitor ca parte a Alianţei.

Realizator: Membership Action Plan, ca să spunem, şi România l-a parcurs.

Teodor Baconschi: În ce ne priveşte, am sprijinit ferm includerea Bosniei şi Herţegovina în această nouă etapă şi cred că toate statele din regiune, din Balcanii Occidentali, vor recepţiona favorabil această decizie cu privire la Bosnia.

Realizator: Să ne apropiem din nou de această relaţie dintre NATO şi Rusia, pentru că, după ştiinţa mea, Rusia nu a participat la reuniunea de la Tallinn şi, în al doilea rând, au fost şi reacţii ale agenţiilor de presă din Rusia, potrivit cărora Moscova priveşte în continuare NATO cu suspiciune.

Teodor Baconschi: Sunt două nivele la care trebuie să fim atenţi. Sigur că agenţiile de presă sau purtătorii secundari de mesaje continuă să adopte acest ton hipercritic faţă de mişcările Alianţei Nord-Atlantice./cpodea/schelaru/ E adevărat că noua doctrină militară rusă, adoptată şi postată şi pe site-ul Ministerului Apărării din Federaţia Rusă, NATO apare din păcate ca un posibil adversar al Federaţiei Ruse, dar, după criza georgiană din 2008, după cum ştiţi, a existat o perioadă în care s-a suspendat dialogul politic în formatul NATO-Rusia, Consiliul NATO-Rusia, dar lucrările acestui organism au fost reluate, pentru că toată lumea e de acord că nu putem să suspendăm fără termen acest dialog pe teme strategice între cei 28 de membri ai NATO şi Federaţia Rusă.

Realizator: Câte şanse daţi unei cooperări între NATO şi Rusia pentru realizarea unui sistem comun de apărare antirachetă?

Teodor Baconschi: Decizia aparţine părţii ruse. Oferta a fost făcută, reiterată şi sigur că trebuie să vedem la nivel politic şi apoi la nivelul mediilor de experţi militari cum se poate ea concretiza. Important la Tallinn a fost şi că am discutat asupra necesităţii ca sistemul american antirachetă să fie asumat ca misiune a NATO cu prilejul summitului de la Lisabona, din noiembrie 2010. E important pentru că, în acest fel, statele aliate din Europa ar mobiliza resurse şi voinţă politică pentru compatibilizarea celor două sisteme.

Realizator: Rămânem în apropiere de România. În bazinul Mării Negre, ce semnificaţie are pentru Alianţă, dar şi pentru România, acordul semnat recent între Rusia şi Ucraina, care prelungeşte prezenţa flotei ruse a Mării Negre şi după 2017 şi reafirmă pentru Rusia folosirea îndelungată a portului de la Sevastopol?

Teodor Baconschi: Decizia adoptată în Rada ucraineană era oarecum aşteptată. Adică decurgea din poziţia de politică externă pe care noua administraţie de la Kiev a pregătit-o şi în timpul campaniei electorale. Sigur că prelungirea acestui contract referitor la prezenţa flotei militare ruseşti în Crimeea exprimă o politică de apropiere a Kievului faţă de Moscova. Kievul în acest fel arată că îşi leagă propria securitate naţională de Federaţia Rusă. Noi ne păstrăm calmul diplomatic şi politic. România continuă să fie interesată de cooperarea cu toate statele din regiunea Mării Negre, fie ele state aliate, cum este cazul cu Bulgaria şi Turcia, fie cu partenere NATO, vorbim de Georgia, pentru că interesul nostru pe termen lung este ca regiunea Mării Negre să fie stabilă, să continue angajamentul democratic şi să se apropie sau să păstreze un dialog viu cu întreaga comunitate euroatlantică. Pentru noi, securitatea regiunii pontice este parte integrantă din securitatea euro-atlantică. Acest punct de vedere a fost preluat în declaraţiile summiturilor NATO de la Bucureşti şi apoi de la Strasbourg-Kehl şi ne dorim să contribuim în felul nostru la dezvoltarea dialogului dintre această regiune şi statele din regiune şi Alianţa Nord-Atlantică. E important să ne păstrăm logica de securitate colectivă atunci când vorbim de Marea Neagră, pentru că ea este un punct nodal, un releu esenţial şi o componentă a securităţii energetice pentru statele riverane şi pentru întreaga Europă, aşa încât vom continua să fim activi în diversele formate de cooperare regională. De pildă, în august, anul acesta, Statul Major al Forţelor Navale va prelua comanda aşa-zisului grup de cooperare navală în Marea Neagră, Blackseafor, pentru un mandat de un an, şi aş evidenţia aici şi participarea României la această iniţiativă, care reprezintă un model de cooperare regională a Forţelor Navale Militare, în vederea întăririi păcii şi a încrederii reciproce. Avem, de asemenea, OCEMN, Organizaţia de Cooperare la Marea Neagră, la care participăm de la început şi pe care dorim să o dezvoltăm în continuare.

Realizator: Revenim la acest acord dintre Kiev şi Moscova. Credeţi că va afecta aspiraţiile Ucrainei de aderare la NATO?

Teodor Baconschi: Sigur, e o perioadă de tranziţie. Noua echipă de la Kiev se aşază acum instituţional. Am observat că tema relaţiei între Ucraina şi NATO a devenit discretă în ultimele luni. Să vedem dacă, pe lângă interesul de a menţine şi dezvolta relaţia cu Uniunea Europeană, Kievul îşi va menţine şi dorinţa de a participa la Alianţa Nord-Atlantică. Rămâne să vedem care va fi decizia strategică de politică externă a noilor autorităţi ucrainene.

Realizator: Domnule ministru, rămânem tot la Ucraina şi v-aş ruga să vă referiţi la relaţia sensibilă dintre Bucureşti şi Kiev. Cum credeţi că va evolua această relaţie şi ce va face Ministerul român de Externe pentru a îmbunătăţi relaţia cu Kievul?

Teodor Baconschi: În cadrul primei şi deocamdată singurei întâlniri bilaterale pe care am avut-o cu domnul ministru Grişcenko şi care s-a petrecut la Bruxelles în marja unui forum, de altfel altlantist, l-am întrebat pe omologul meu ucrainian dacă Ucraina se mulţumeşte cu Polonia ca facilitator în relaţia cu Uniunea Europeană sau are nevoie şi de expertiza şi susţinerea politică a României. Şi domnul ministru Grişcenko mi-a dat un răspuns clar afirmativ, deci Kievul apreciază că de la Bucureşti poate primi expertiză şi că sponsorship-ul nostru în acest domeniu este în continuare important. În ce ne priveşte, dorim resetarea relaţiei cu Ucraina, este o ţară mare, o ţară care îşi contruieşte şi îşi consolidează propria identitate, o ţară cu un potenţial economic important şi, de fapt, o ţară vecin în cadrul unei geografii pe care nimeni nu o poate transforma. Prin urmare, oferta noastră de modernizare a parteneriatului româno-ucrainan este valabilă, ne dorim să nu ne cantonăm în subiectele litigioase, trecute sau prezente. Ne-a bucurat de curând declaraţia preşedintelui Ianukovici, la Consiliul Europei, la Strasbourg. Domnia sa a recunoscut că minorităţile din Ucraina, fie cea rusă, poloneză, maghiară sau românească, au avut de suferit în ultimii doi ani şi s-a angajat să respecte pactul pe care l-a stabilit în campania electorală cu aceste minorităţi. Dincolo de chestiunea minorităţilor, este evident că avem interesul reciproc de a stimula schimburile economice, comerciale, micul trafic de frontieră, mobilitatea, în perspectivă liberalizarea vizelor. Deci sunt o mulţime de subiecte care cred că interesează nu numai clasa politică din Ucraina, ci şi societatea ucraineană ca atare. Noi suntem un partener care vrea să joace european în relaţia bilaterală, transparent, cu toate subiectele litigioase sau nu pe masă şi aşteptăm vizita domnului Grişcenko la Bucureşti. L-am invitat în scris, mi-a răspuns că este de acord să realizeze această întâlnire şi cred că, cu acea ocazie, vom aduce la zi întreaga agendă de subiecte bilaterale.

Realizator: Domnule ministru Teodor Baconschi, cum anticipaţi că va evolua situaţia de securitate în spaţiul Mării Negre?

Teodor Baconschi: Cred că nu avem motive de îngrijorare specială. Marea Neagră are un grad de securitate destul de ridicat. Sigur că cooperarea dintre noi şi toate statele riverane, cele şase în total, este esenţială. Ne interesează să stăvilim toate formele de trafic, ne interesează să securizăm viitoarele proiecte energetice, inclusiv proiectul de interconectare pe gaz între Azerbaidjan, Georgia şi Constanţa, România, ca hub pentru distribuţia de gaz şi în alte ţări ale regiunii. Eu socotesc că trebuie să acţionăm cu calm, cu încredere că interesul comun va fi evident pentru toate statele din regiune.

Realizator: Separat de această componentă, să-i spunem, de securitate generală şi de securitate economică, în plan strategic şi militar Marea Neagră va fi o zonă de influenţă împărţită de Rusia şi Turcia pe viitor?

Teodor Baconschi: Trebuie să observăm cu realismul necesar în orice act diplomatic lucid că Turcia şi Rusia au cele mai mari forţe navale din Bazinul Pontic şi evident că trebuie să dezvoltăm o cultură a cooperării regionale şi să reflectăm stadiul democraţiilor noastre şi în dialogul politic pe teme care privesc prezentul şi viitorul Mării Negre.

Realizator: Predecesorul dvs, domnul Cristian Diaconescu, a promovat apropierea diplomatică între România şi Turcia. Vă rog să vă referiţi la importanţa, la valoarea cooperării între Bucureşti şi Ankara.

Teodor Baconschi: Este o relaţie fundamentală, bine rodată, care are deja foarte multă substanţă economico-financiară, politică, strategică, suntem în deplină concordanţă pe o largă suită de subiecte din aceste domenii. Ne dorim acum să operaţionalizăm pe baza unei foi de parcurs sectoriale acest parteneriat strategic să-l transformăm într-un instrument de stabilitate, pentru că ministrul Davidoglu este promotorul unui nou concept de diplomaţie omnilaterală. Am remarcat cu satisfacţie activismul Turciei şi în stabilizarea Balcanilor Occidentali. Ne dorim ca pe axa Bucureşti-Ankara să existe suficiente proiecte şi concertare politică pentru ca noi să apăsăm împreună pe pârghiile menite să stabilizeze întreaga regiune.

Realizator: Turcia, foarte apropiată de state islamice, unele dintre ele cu importante resurse de gaze naturale şi petroliere, se poate spune că România va susţine Turcia în eforturile de aderare la UE şi Ankara ne va sprijini ca pilon strategic de legătură cu proiectul Nabucco?

Teodor Baconschi: Este o ipoteză corectă şi vă confirm că gândim într-adevăr politica noastră regională şi relaţia specială cu Turcia în aceşti termeni. Ne interesează Turcia pentru că ea, bineînţeles, este implicată ca ţară de tranzit în arhitectura majorităţii proiectelor de diversificare a surselor şi a transportului de energie de orice fel şi suntem convinşi că, prin intensificarea dialogului politic, care deja este foarte dinamic între cele două capitale, vom găsi puncte de vedere comune asupra priorităţilor noastre în materie de securitate energetică şi în acelaşi timp vom continua să pledăm cu bune argumente pentru ca Turcia să se alăture UE după îndeplinirea tuturor criteriilor necesare unei asemenea evoluţii.

Realizator: Componente importante ale sistemului american antirachetă vor fi amplasate pe teritoriul României. Aş dori, domnule ministru Teodor Baconschi, să ne referim la cele două plaiere importante ale acestei iniţiative, în primul rând, în acest context, relaţiile României cu SUA şi semnificaţia deciziei Washington-ului de a pune România pe harta strategică defensivă a Alianţei cu acest sistem antirachetă.

Teodor Baconschi: Relaţiile româno-americane rămân o prioritate indiscutabilă a politicii noastre externe. Mă voi duce într-o primă vizită la Washington pe 1 iunie. M-am întâlnit deja şi am avut scurte convorbiri cu secretarul de stat Hillary Clinton la Tallinn. Pregătim cât mai repede cu putinţă şi vizita preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, în SUA, iar alegerea americană este justificată prin două elemente, o dată poziţia noastră geostrategică esenţială şi, al doilea, capacitatea noastră de a ne demonstra viabilitatea ca partener. Am fost activi, am participat în toate teatrele de operaţii, de interes euroatlantic, la stabilizarea regiunii noastre, la proiecţia unor valori democratice în vecinătatea răsăriteană a UE şi a NATO. Suntem deci un partener fiabil şi cred că SUA apreciază acest lucru. De altfel, nu cred, am certitudinea, pentru că foarte multe mesaje publice dinspre autorităţile americane au recunoscut această consecvenţă şi predictibilitate a României în relaţia cu SUA./avladucu/schelaru
Realizator: Şi al doilea palier al acestei iniţiative, a amplasării scutului antirachetă. Suntem la mijloc între Statele Unite şi NATO, pe de-o parte, şi Rusia la Est de noi. Cum va afecta sistemul antirachetă pe termen mediu şi scurt relaţiile dintre România şi Rusia?

Teodor Baconschi: Noi am acceptat propunerea americană ca stat suveran şi după o reflecţie la care au participat toţi actorii şi arhitecţii sistemului nostru de securitate naţională. Decizia a fost luată în CSAT, va fi ratificată în Parlament. Există un consens al clasei politice cu privire la interesul ca SUA să fie apărătorul securităţii noastre naţionale. Şi nu cred că decizia noastră, care a fost comunicată pe canale bilaterale de la Washington la Moscova încă de mai mult timp..., nu cred că ea va putea să modifice sau să deterioreze relaţiile româno-ruse; dimpotrivă, şi cu Rusia avem o strategie ambiţioasă de pragmatizare a relaţiei, de normalizare, de angajare a unor proiecte care să crească gradul de cunoaştere şi recunoaştere dintre cele două societăţi, inclusiv printr-un dialog cultural mai activ. Deci nu cred că sistemul antirachetă are un efect negativ în relaţia cu Federaţia Rusă.

Realizator: Tratatul de la Lisabona conferă noi dimensiuni securităţii comune europene pornind de la funcţia de înalt reprezentant pentru afaceri externe şi securitate comună până la intenţia la un moment dat a Franţei de a se realiza un comandament militar european. Cum vedeţi, domnule ministru Teodor Baconschi, dezvoltarea în viitor a componentei europene de apărare?

Teodor Baconschi: Sigur, Tratatul de la Lisabona, odată ratificat, transformă decorul instituţional al Uniunii, aşa cum spuneaţi, înaltul reprezentant are în portofoliul său şi chestiunea de securitate. Ne dorim o participare consolidată şi responsabilă la politica de securitate şi apărare comună a europenilor. Ne-am implicat tot timpul în negocieri şi discuţii pe marginea implementării adecvate a prevederilor incluse în Tratatul de la Lisabona. Noi avem în vedere atât furnizarea de personal cu expertiza necesară în serviciul european de acţiune externă, ca de altfel în toate instituţiile care asigură reprezentarea externă a UE, cât şi în structurile cu un rol în planificarea şi conducerea misiunilor de gestionare a crizelor în cadrul Uniunii Europene. Cred că aprecierea de care se bucură România la nivelul UE ţine atât de participarea la procesul decizional, cât şi de expertiza oferită de personalul românesc detaşat în cadrul misiunilor de gestionare a crizelor. În acest moment, ţara noastră se situează pe un onorabil loc trei, după Franţa şi Italia, ca nivel al contribuţiei, avem peste 200 de experţi, poliţişti, jandarmi, diplomaţi, magistraţi, militari şi uneori chiar reprezentanţi ai societăţii civile, în majoritatea misiunilor civile şi civil militare ale Uniunii Europene. În ceea ce priveşte şansa ca Europa să se apere printr-o politică de securitate şi apărare realmente consensualizată, mutualizată, suntem, cred, destul de departe de acest moment. Ţin minte că, în cursul preşedinţiei franceze a Consiliului European, preşedintele Sarkozy propusese ca cel puţin la nivelul flotelor de elicoptere din statele membre să se facă un inventar de mijloace care pot fi mutualizate şi răspunsul naţional al principalilor posesori de asemenea flote nu a fost cel aşteptat. Suntem încă într-o Europă a naţiunilor, Europa post Lisabona se construieşte lent şi cred că degajarea unor teme de politică externă comună se va face pentru un registru de soft power, la început, cel puţin.

Realizator Radu Dobriţoiu
Producător Nicu Popescu
Transcrierea emisiunii: RADOR