Euroatlantica - Ediția din 23 iulie 2020

RADIO ROMANIA ACTUALITATI (23 iulie, ora 21:04) - Realizator: Cristian Dumitraşcu

Realizator: "Euroatlantica" la Radio România Actualități. Da, Euroatlantica în seara lui 23 iulie, ziua în care în 1859 s-a înființat ziarul armatei "Observatorul militar". Le spunem la mulți ani colegilor de la "Observatorul militar", iar noi astăzi ne vom ocupa de un subiect foarte interesant și foarte ofertant, se poate vorbi foarte mult pe marginea acestui subiect, Strategia Națională de Apărare, România puternică în Europa și în lume, dar până vom intra cu invitații pe care îi veți putea auzi în câteva secunde prin telefon - analiștii militari Alexandru Grumaz și Radu Tudor și undeva spre final, profesorul, conferențiarul universitar de la Universitatea Națională de Apărare, lt. col. Marius Păunescu - , ei bine, până atunci vom vorbi despre ultima știre pe care ați auzit-o în buletinul de ştiri prezentat de Cristina Dumitrescu despre ce s-a întâmplat astăzi în Poligonul Cincu, s-a completat arhitectura structurii de comandă-control a NATO pentru coordonarea operațiunilor aliate în partea sudică a flancului estic, adică în regiunea noastră. S-a marcat această completare prin ceremonia de înființare a Comandamentului Corpului Multinațional de Sud, unde, după cum ați aflat, a fost prezent președintele Iohannis, ministrul Ciucă și generalul Petrescu, șeful Statului Major al Apărării. La telefon este șeful Direcției de Informare și Relații Publice din Ministerul Apărării Naționale, colonelul Constantin Spânu. Bună seara, domnule Spânu.

Constantin Spânu: Bună seara, mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: Cu plăcere, dle Spânu, aţi fost astăzi la Cincu, a fost un moment istoric, dincolo de orice interpretări și dincolo de orice mesaje, că au fost multe mesaje în mediul online în care au fost păreri pro și contra, de departe însă putem să afirmăm că este un moment istoric și pentru securitatea națională. Ceea ce s-a întâmplat astăzi în Cincu este un semn extraordinar.

Constantin Spânu: În primul rând aş vrea să mă alătur şi eu urărilor de ”La mulţi ani!” colegilor din presa militară, iată că, începută acum 161 de ani cu presa scrisă, călătoria presei militare continuă în paleta canalelor de informare care sunt acum în sarcina ziariştilor militari, pe lângă presa scrisă, avem şi radio şi tv şi online şi le dorim viaţă lungă şi produse publicistice cât mai inspirate. Revenind la întrebarea dumneavoastră, foarte inspirat aţi spus, astăzi am asistat la completarea unei arhitecturi de securitate în această zonă a NATO, partea de sud a flancului estic. Ne aducem cu toţii aminte de înfiinţarea Comandamentului Brigăzii Multinaționale de Sud-Est de la Craiova, în urmă cu mai bine de patru ani, urmată de constituirea Comandamentului de Divizie Multinaţională Sud-Est care fiinţează în București, iar astăzi, în prezența președintelui României, a ministrului Apărării și a şefului Statului Major al Apărării a fost marcată, printr-un ceremonial scurt, simplu, dar foarte aş spune eu, foarte semnificativ, înființarea Comandamentului Corpului Multinațional Sud-Est, structură NATO care va integra în această parte a NATO, va integra forţele aliate care vor acţiona în regiune, le va coordona pe un mecanism complex de comandă-control, va monitoriza evoluţiile din mediul de securitate şi va integra operaţional forţele care vor fi afiliate acestui comandament, forţele aliaţilor şi ale unor parteneri strategici, la pace, dar mai ales în situaţii de criză și conflict. În acelaşi timp, astăzi ceremonia a fost urmată de o demonstrație făcută de militarii Armatei române, un exerciţiu cum puţine au fost organizate până acum.

Realizator: Am auzit asta, dle Spânu, da, a fost un exerciţiu chiar rarisim petrecut în România.

Constantin Spânu: Un exerciţiu cu termen scurt de notificare şi ascultătorii noştri vor înţelege foarte simplu lucrul acesta, a fost o perioadă scurtă, de cinci zile, în care militarii de la primirea ordinului au trebuit să deplaseze în Centrul Naţional de Instruire Întrunită de la Cincu, să deplaseze forţe şi mijloace, au fost aproape 1000 de militari și peste 200 de mijloace tehnice, care au acționat într-un context interarme, multidomeniu și întrunit, practic, acţiunile s-au desfăşurat în mai puţin de 72 de ore, iar, cu toată lipsa, cu toată modestia, putem spune că astăzi s-a demonstrat viabilitatea acestei concepţii şi putem spune că a fost un succes. Am văzut aviaţia alături de forţele terestre, au fost atât avioanele multirol F 16, cât şi MIG-urile 21, au fost mijloacele moderne din dotarea Forţelor Terestre care au acționat întrunit, a fost un exercițiu care a demonstrat, așa cum spuneam, capacitatea militarilor români de a integra capabilităţileși de a executa sincronizat acţiuni militare complexe.

Realizator: Vă mulțumesc, domnule Spânu, vom mai vorbi despre acest moment istoric precum spuneam, pentru că e doar la început episodul ăsta și este important. Mulțumesc foarte mult. O seară bună, mergem mai departe./apuscasu/ Spuneam, la început, că vom vorbi despre Strategia Națională de Apărare, România puternică în Europa și în lume. Dacă ați fost curioşi, dacă sunteți și veţi fi curioşi, puteți intra pe site-ul Președinției României, unde sunt câteva noțiuni pe înțelesul tuturor. Am să citesc câteva rânduri de aici:

,,România puternică în Europa și în lume - acesta este viitorul pe care îl construim și viziunea pe care am întemeiat Strategia Națională de Apărare. România puternică este o națiune de cetățeni ale căror drepturi și libertăți sunt apărate. Oriunde s-ar afla ei, cetățenii României trebuie să aibă certitudinea că autoritățile au grijă de ei și sunt capabile să le asigure securitatea în țară sau să le ofere garanții juridice și protecție diplomatică în străinătate. O Românie puternică știe să își protejeze valorile, bunurile naționale și resursele și să apere acele lucruri care o fac unică.,,

Realizator: Sunt multe lucruri de vorbit, foarte puțin timp însă avem. Totuși, i-am invitat pe doi analiști militari de renume, domnul general Alexandru Grumaz. Bună seara, domnule general!

Alexandru Grumaz: Bună seara şi mulţumesc frumos pentru invitaţie!

Realizator: Cu mare drag, domnule Grumaz! Şi analistul militar și jurnalistul Radu Tudor. Bună seara, domnule Radu Tudor!

Radu Tudor: Bună seara! Mulţumesc pentru invitaţie! Îl salut pe domnul general Grumaz.

Alexandru Grumaz: Şi eu pe domnul Radu!

Realizator: Vă mulțumesc amândurora pentru că ați acceptat să intrați în direct, mai ales pee un asemenea subiect care, la momentul apariției acestei strategii în spațiul public, Strategia Națională de Apărare, au ieșit scântei. Care dintre dumneavoastră ar vrea să înceapă să comenteze despre reacția absolut belicoasă a reprezentanților Federației Ruse în România despre ceea ce s-a spus în strategia noastră, despre faptul că ...? Spuneţi, domnule Grumaz!

Alexandru Grumaz: Da, mă rog, Federaţia Rusă are problemele ei fixe asupra fostului flanc estic, asupra statelor care fac parte, au făcut parte din Tratatul de la Varșovia. Din această cauză, Rusia își manifestă nemulțumirea față de fiecare hotărâre pe care una din țările importante din flancul estic, România sau Polonia, o iau în ceea ce privește problemele de securitate națională, și mă refer aici cum a fost Scutul de la Deveselu, orice aplicație sau orice dezvoltare nouă... Acum așteptăm să vedem ce o saă spună despre Comandamentul de corp de armată de la Sibiu pentru că este un lucru extrem de important acest comandament, aţi făcut bine că ați început cu el...

Realizator: ... era următoarea întrebare, exact asta...

Alexandru Grumaz: Este o mare realizare a diplomației președintelui Klaus Iohannis și, secondat foarte bine de ministrul apărării, domnul Ciucă, care pe vremea când era șeful Statului Major al Apărării, a participat la realizarea și la propunerea acestui obiectiv, împreună cu domnul președinte. Este foarte... strategia asta are un lucru extrem de important și am să mă refer pe scurt ca să îi dau voie și lui Radu să îşi spună punctul de vedere. Este exprimată foarte clar opţiunea României de a solicita consolidarea prezenței militare americane pe teritoriul nostru. Continuarea susținerii, mă rog a demersurilor NATO, de consolidare a prezenței aliate pe flancul estic şi consolidarea posturii NATO de descurajare și apărare în arealul Mării Negre. Marea Neagră devine un punct central în apărarea flancului estic și din această cauză, măsurile care se iau la nivelul alianței, dar și măsurile pe care le iau - inițiativa de reasigurare europeană a Statelor Unite, aceea de a reface și consolida şi moderniza aeroportul de la Câmpia Turzii, este un lucru extraordinar. 130 de milioane ai băgat în acest aeroport, îl transformi, această bază aeriană o transformă într-un punct stabil extrem de important pentru securitatea României și a flancului estic. Va fi un punct de ,,early warning,, cum spun englezii, de avertizare timpurie asupra mișcărilor care au loc într-un areal care ne interesează în mod sigur./lalexandrescu/ Să nu uităm că în al doilea Război Mondial Rusia ne-a atacat prima dată rafinăriile de la Ploiești...

Realizator: De la Ploiești, da.

Alexandru Grumaz: ... şi Constanţa, înainte ca trupele aliate să vină să distrugă amplasamentele germane din această zonă.

Realizator: Absolut de acord cu ce aţi spus. Importante ambele investiției, și de la Kogălniceanu și de la Câmpia Turzii. Domnule Radu Tudor, despre acest eveniment, după publicarea Strategiei Naționale de Apărare aţi vorbit și dvs în emisiunile pe care le faceți şi ați reacționat. Cum credeți că va evolua această polemică între noi și Federația Rusă?

Radu Tudor: Aş continua ideea subliniată de domnul general Grumaz şi aş merge în linia unei continuități, între Strategia Națională de Apărare și evenimentul de astăzi de la Cincu.

Realizator: Corect.

Radu Tudor: Pentru că eu cred că ceea ce se întâmplă acum este cea mai serioasă și cea mai concretă postură de apărare a NATO pe teritoriul României și pe flancul Estic de la căderea comunismului. Noi ne-am dorit foarte mult din decembrie 1989 ca această prezență aliată consolidată și instituțională să se producă, și nu întâmplător acest lucru are loc exact acum, și nu întâmplător la Sibiu și la Cincu, pentru că vedeți ceea ce se desfășoară sub ochii noștri, din 2008 încoace, şi anume o agresiune militară repetată a Rusiei în Bazinul Mării Negre, întâi asupra Georgiei în 2008, apoi asupra Ucrainei în 2014, peste 10.000 de morți militari ucrainieni apărându-și estul țării lor. Anexarea ilegală a Crimeei, transformarea Peninsulei Crimeea într-o uriașă cazemată și într-un depozit de arme extrem de periculoase, toate la 300 de mile marine de țărmul românesc. Nu ne-ar fi iertat nimeni niciodată dacă nu am fi avut o reacție atât de fermă, și mă bucur că România a reușit să atragă aceste decizii instituționale ale aliaților, dar în special în linia Parteneriatului Strategic pe care președintele Iohannis a ştiut să-l valorifice foarte bine în primul mandat. Gândiţi-vă că noi, la Deveselu, avem cea mai mare investiție militară americană în Europa de Est /.../

Realizator: În Europa de Est, aşa este.

Radu Tudor: Nu este puțin lucru să vedem un miliard de euro pus pe teritoriul României. Apoi vom avea Baza de la Kogălniceanu extinsă într-un program multianual cu peste două miliarde de euro. Vom întări şi baza de la Câmpia Turzii. Avem și comandamentul de trei stele de la Sibiu. Avem și acest spațiu multi-tasking, multi-force de la Cincu, și atunci se conturează România ca fiind un actor extrem de important pe flancul estic, în contextul în care Rusia se autoafirmă drept agresivă din punct de vedere militar, și putem să enumerăm cel puțin 20 de mesaje agresive la adresa României de la aderarea noastră la NATO. Așadar, Rusia și Moscova transmit în mod constant mesaje de amenințare pentru România, prin diverse voci ale administrației, ale legislativului, iar noi avem această datorie și e o mare încununare profesională faptul că un militar excepțional de carieră, precum este Nicolae Ciucă, în mandatul lui de ministru al apărării reușește să transmită conaționalilor săi și aliaților că aici, în România, se întăreşte apărarea aliată mai mult ca niciodată.

Realizator: Este aşadar în concordanță cu cele care se prevăd în Strategia Națională de Apărare 2020-2024. Încercăm o concluzie, într-un minut, domnilor. Suntem așadar pe drumul cel bun. Este, după părerea dumneavoastră, strategia potrivită pentru următorii patru ani?

Alexandru Grumaz: Da, eu zic că este un document bun, moderat, adecvat, cumpănit şi echilibrat, fără asperități și pe deplin consensual. De fapt este unul mult mai bun decât cel care a fost, și observăm cu ochiul liber că președintele Iohannis este consecvent cu sine însuşi, în sensul că, la fel ca în mandatul precedent, a trimis Parlamentului în termenul legal de şase luni...

Realizator: În termen, aşa este./cpodea/

Alexandru Grumaz: ... de la reluarea funcției, mă rog, de preşedinte documentele acestea și vreau să vă spun că este încă o chestiune importantă, și anume faptul că Rusia este o hârtie de turnesol și raportarea la Federația Rusă și la acțiunile tale, comparativ cu Declarația de la Varșovia a NATO, textul actual este unul cumpănit, dar direct, cel mai clar formulat din istoria strategiilor naționale de apărare. Fără a fi definită ca inamic, adversara amenințată, amenințarea Rusiei e calificată prin divergențele sale cu NATO.

Realizator: Este o subliniere importantă pe care ați făcut-o și este foarte bine că, iată, încheiem discuția noastră cu această afirmație. Mulțumesc, domnule Alexandru Grumaz. Domnule Radu Tudor?

Radu Tudor: Cred că echipa președintelui a reușit să elaboreze un document serios, valabil, de care trebuie să ne ținem în următorii ani și să nu uităm că datoria noastră de stat aliat este să întărim înainte de toate apărarea națională. Avem mare, mare nevoie de investiții, de programe de înzestrare pentru toate categoriile de forță, plus o atenție specială acordată noului comandament cibernetic, cel care luptă împotriva amenințărilor de acest tip.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult, domnilor. Au fost cu noi în direct prin telefon generalul Alexandru Grumaz și jurnalistul Radu Tudor. Vă invit pe amândoi, domnilor, să zăboviți un pic lângă radio și să ascultăm o sinteză pe care a realizat-o colega noastră Carmen Gavrilă despre acest document important, după care vom încheia emisiunea cu un conferențiar universitar de la Universitatea Națională de Apărare. Vom vorbi tot despre ceea ce practic se pregătește acolo pentru viitor, învățământul militar formează oameni care vor pune în practică o bucățică din strategia națională de apărare. O ascultăm acum pe Carmen Gavrilă.

Reporter: Ministrul Bogdan Aurescu a declarat că în noua strategie de apărare națională nu este vorba de vreo schimbare bruscă sau radicală, pur și simplu documentul cuprinde o prezentare a faptelor, a realităților, ca de exemplu anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia, militarizarea peninsulei, perpetuarea conflictelor din Caucaz și Transnistria, încălcarea legislației internaționale, fapte de necontestat, care duc la concluzia că Rusia are un comportament riscant în regiune. Bogdan Aurescu a explicat că, în pofida relatărilor din presa rusă, România nu califică Rusia ca stat inamic în strategia de apărare, dar prezintă transparent situația de securitate din regiune.

Bogdan Aurescu: Menționăm comportamentul agresiv al Rusiei în ultimii ani, faptul că unele dintre aceste acțiuni au încălcat atât principii, cât și norme ale dreptului internațional, ceea ce este evident și pe fondul acestei posturi a Rusiei în regiunea Mării Negre și pe flancul estic al NATO bineînțeles că așa ceva atrage după sine o îngrijorare firească a României, dar și a celorlalți aliați și de aceea NATO a adoptat multe măsuri de apărare și descurajare în zonă. De exemplu, să ne aducem aminte ce a declarat președintele Rusiei în 2016, când a spus că ”dacă românii din aceste zone nu au știut până ieri ce înseamnă să fii în vizor, azi suntem forțați să luăm măsuri care să ne asigură securitatea”. Ei bine, a fi în vizor e o afirmație chiar puternică.

Reporter: Ministrul de externe a precizat că la aceeași concluzie privind riscurile reprezentate de acțiunile agresive ale Rusiei au ajuns și NATO și Uniunea Europeană. Şeful diplomației a spus că, în ce privește China, care este, mai nou, în topul preocupărilor NATO, România împărtășește poziția comună a Uniunii că Beijingul este în anumite domenii un partener, în altele competitor și, în chestiuni ca modelul de guvernare, este rival. În ce privește relația bilaterală, Bogdan Aurescu a menționat legăturile tradiționale cu China, dar și faptul că în chestiunea rețelelor de telefonie 5G, România a fost prima țară care a semnat cu Statele Unite un memorandum de înțelegere în acest domeniu. Trebui spus că Statele Unite au avertizat în repetate rânduri partenerii europeni că implicarea de companii chineze în rețelele 5G poate crea vulnerabilități și breșe de securitate.

Realizator: Îi mulțumesc lui Carmen Gavrilă pentru această sinteză excepțională. Am reținut de acolo da, da, da, suntem ținte. Așa doresc cei de la est, însă trebuie ca ei să nu uite că totuși avem o alianță, avem o armată, avem profesioniști în securitate care se străduiesc și reușesc de cele mai multe ori să protejeze România cu tot ce înseamnă ea - și cu populație și cu avut și cu toate./gpodea/ La final l-am invitat pe conferențiarul universitar locotenent-colonelul Marius Păunescu de la Facultatea de Securitate și Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare, cu experiență în teatrele de operații din Irak, din Afganistan, din Balcani. Este profesor invitat la PfP Consortium, care presupune educație și instruire în organizații partenere NATO, este specialist în insurgență contrainsurgență. Domnule Păunescu, buna seara!

Marius Păunescu: Bună seara, dumneavoastră, ascultătorilor dvs și mulțumesc pentru invitație.

Realizator: Cu mare plăcere. Mai avem vreo patru minute, poate și jumătate, până la final. Ați ascultat presupun ce s-a vorbit aici înainte, i-aţi ascultat și pe invitații Radu Tudor și Alexandru Grumaz, vorbim aici despre Strategia Națională de Apărare, sigur, asta e o chestiune foarte complexă și care uneori pare destul de pretențioasă, dacă vreți, pentru omul simplu. Iată că această Strategie Națională de Apărare se bazează și pe o bucățică de formare a oamenilor în ceea ce se cheamă învățământul militar, unde dvs sunteți acolo reprezentant, și voiam să vă întreb dacă în programele dumneavoastră de învățământ sunt prevăzute lucruri care să aibă legătură din când în când, iată, din patru în patru ani, cu schimbările acestea de paradigmă, de ambiții, de înzestrare, așa cum prevede această Strategie Națională de Apărare.

Marius Păunescu: Da, cu siguranță sunt foarte bucuros să vorbesc despre această nouă strategie pentru 2020-2024. Putem să spunem din perspectiva educaţiei şi instruirii că este un document extrem de valoros și foarte folositor în procesul de educaţie şi instruire și vorbesc în mod special din perspectiva faptului că în această formă a educației trebuie să analizăm aceste valori, aceste principii, să le corelăm cu problemele de securitate din zonă și să înțelegem care este fundamentul acțiunii atunci când coborâm pe lanțurile ierarhice ale decizieit militare și cu siguranță vom identifitica aici câteva concepte care sunt fundamentale, în primul rând sunt importante securitatea şi apărarea cetățeanului român, este importantă reziliența, care trebuie să fie înțeleasă din perspectiva aceasta ca sprijin din partea cetăţeanului român, indiferent că este în uniformă sau că este simplu civil, este sprijinul pe care îl oferă autorităţilor guvernamentale în a construi politici, strategii și acțiuni pentru a rezolva situații de criză în orice situație. Iată că avem acum pandemia și cu siguranță avem nevoie de unitate și încredere în toate acțiunile pe care le întreprindem cu factorii de decizie. Aş putea să spun că strategia aceasta, dincolo de tot ce cuprinde și este într-adevăr foarte valoroasă în procesul nostru de educaţie şi instruire. Ea mai face un lucru esențial - transformă acel concept de securitate și apărare colectivă din acea direcție, mulți spun că este o utopie, către o adevărată strategie. Şi se vede palpabil pe teren că lucrurile evoluează și ceea ce se întâmplă în România mai ales prin iniţiativa factorilor de decizie ai României pe teritoriul României, adică avem prezențe ale comandamentelor aliate pe teritoriul României și bineînţeles avem atâtea acțiuni pe teritoriul României în folosul, bineînţeles, al securităţii şi apărării României. Acestea nu fac decât să consolideze acest concept al apărării colective, mai ales articolul 5, că toți suntem împreună împotriva, bineînțeles, a unui potențial adversar.

Realizator: Palpabil, aţi spus, așa cum au subliniat și invitații de dinaintea dumneavoastră, palpabil adică iată moment istoric în Cincu, multinaționala de acolo și alte lucruri care se întâmplă și sunt vizibile, sunt palpabile, așa cum aţi spus.

Marius Păunescu: Cu siguranţă. Şi aş mai remarca un lucru foarte important și valoros în această Strategie Națională de Apărare - este faptul că sunt implicate instituțiile de educație în implementarea acestor concepte, fiindcă până la urmă este rostul tuturor instituțiilor care se ocupă de educație pe toate palierele și am observat aici că se vorbeşte inclusiv de pregătire la nivel gimnazial şi liceal în zona aceasta a înțelegerii problemelor de securitate, cel puţin din perspectiva folosirii tehnologiilor moderne și a înțelegerii informațiilor care se vehiculează prin tehnologia aceasta modernă, fiindcă până la urmă copiii noştri sunt astăzi cu dispozitivele în fiecare secundă a vieţii lor la dispoziție și este mai greu să ajungem la ei prin alte forme de comunicare şi cel mai bine ar fi să folosim aceste tehnologii ale informaţiilor pentru a putea comunica mai bine cu aceștia şi a-i îndruma către zona aceea a gândirii critice, aşa cum este şi expusă în Strategia noastră de Apărare, fiindcă nu este vorba să criticăm, ci este vorba să înțelegem care este sursa unei informații, care este interesul acelei informații, care sunt valorile exprimate în spatele acelui conținut şi bineînţeles ce se urmărește cu transmiterea unei asemenea informații în spațiul public, prin social media.

Realizator: Domnule Marius Păunescu, vă mulțumesc pentru intervenție. Aș fi vrut să mai vorbim și despre ce am văzut astăzi unde ne-am întâlnit noi, la Universitatea de Apărare, la susținerea tezei de doctorat a colonelului Daniel Pisică, o chestiune foarte interesantă legată de știința militară și de știință aducerii luptei. Din păcate, nu vom vorbi astăzi, pentru că nu mai avem timp, dar vă invit cu prima ocazie după ieșirea din starea de alertă și pe dumneavoastră și pe câțiva dintre cei cu care ne-am întâlnit astăzi la doctorat, pentru că într-o asemenea emisiune și în emisiunea "Jurnal militar", în care vă invit și vă aștept sâmbătă de la ora 9:05 să îmi fiți alături, într-o asemenea emisiune este important să vorbim, după cum spuneam, despre subiectele astea. Mulțumesc foarte mult, domnule profesor.

Marius Păunescu: Mulţumesc pentru invitaţie.

Realizator: A fost cu noi conferențiarul universitar locotenent-colonel Marius Păunescu de la Facultatea de Securitate și Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare. Mai devreme, așa luând-o cronologic înapoi, Alexandru Grumaz, Radu Tudor și am început cu șeful Direcției de informare și relații publice, colonelul Constantin Spânu, despre evenimentul istoric petrecut azi în Cincu. Atât a fost "Euroatlantica" în această seară de 23 iulie. Sunt Cristian Dumitrașcu. Vă las în compania colegilor de la Radio România Actualități.