Euroatlantica - Ediția din 13 august 2020

RADIO ROM NIA ACTUALITĂŢI (13 august, ora 21:05) - Realizator: Cristian Dumitraşcu - La 21:06, împreună cu dumneavoastră până la și 30, sunt Cristian Dumitrașcu - vă propun astăzi o ediție specială de Ziua Marinei, pentru că se împlinesc 160 de ani de la înființarea Forțelor Navale Române. Vom vorbi despre tradiție, dar și despre modernitate, despre misiunile momentului, vom avea și invitați în direct, prin telefon, dar și interviuri în exclusivitate. Forțele Navale, între tradiție și misiunile momentului - cam despre asta o să fie vorba în această seară. Ediția de anul acesta a Zilei Marinei Române este dedicată împlinirii a 160 de ani de la înființarea Forțelor Navale de la noi din țară și spre deosebire de alți ani, se va desfășura, din păcate, cu precădere în mediul online. Pe pagina oficială de Facebook a Forțelor Navale au fost lansate concursuri tematice, precum și proiecte virtuale. Ziua tradițională a Porților Deschise va avea loc tot în mediul online, duminică. Atunci, reprezentanții Marinei Militare vor prezenta tururi virtuale în Porturile Constanța, Brăila, Mangalia și Tulcea. Sâmbătă, 15 august, este programată defilarea navelor militare pe mare. Este ceea ce așteptăm cu toții un an întreg. Astăzi vom vorbi despre ce se va întâmpla în 15 august, despre această defilare și nu numai. Va fi la Constanța și la Midia, între 11:30 de minute și 13:30, iar pe Dunăre, la Brăila și la Tulcea, navele fluviale vor saluta publicul în intervalul orar 10:00-11:00, se precizează într-un comunicat al Statului Major al Forțelor Navale. Spuneam că vom vorbi despre misiunile momentului, vom vorbi și despre tradiție, despre istoria Marinei, undeva în doua parte a emisiunii. Este cu noi în direct prin telefon unul dintre cei mai valoroși ofițeri de marină ai României în acest moment, este vorba despre comandorul Marian Săvulescu, șef de Stat Major la Comandamentul Forțelor Întrunite. O să vedem imediat despre ce este vorba cu acest comandament, este o structură de destul de nouă în Armata Română. Domnule Săvulescu, bună seara!

Marian Săvulescu: Bună seara, Cristian Dumitraşcu, mulţumesc pentru invitaţie! Şi sunt onorat să particip la această emisiune, unde să aduc mulțumire Marinei Militare, cea care în acest an împlinește 160 de ani de la înfiinţare.

Realizator: 160 de ani este un moment despre care sunt convins că ați învățat la școală, atunci când dumneavoastră erați în Institutul de Marină - sau nu ați învățat? Care era situația în vremea studiilor dumneavoastră, dacă ştiați despre obârșiile marinarilor militari, așa cum știți acum?

Marian Săvulescu: În perioada când am fost student al Institutului de Marină "Mircea cel Bătrân", 1983-1987, la lecția de istorie nu aveam asemenea teme. Ulterior - și pot să spun, așa, cu siguranță, după anul 2002 - oameni din Marină dedicați istoriei au pus, au scos din vrafurile bibliotecilor şi au adus în fața noastră personalități ale epocii, cum se crea Marina Română în anii Regatului şi înainte, perioada interbelică, care, așa cum spuneam, nu era foarte bine reprezentată în perioada în care am făcut eu şcoala.

Realizator: Aproape că puteam să pun pariu că ăsta va fi răspunsul și mi-aţi confirmat că în acea vreme, istoria adevărată era ascunsă. Din păcate și după '90 lucrurile nu că au stat ascunse, însă s-ar putea să fi fost cumva evitate. De aceea vă propun să fiți de acord ca în a doua parte a emisiunii să vorbim exclusiv despre partea aceasta de tradiție și de istorie și să evocăm o mare personalitate a Marinei Militare Regale - este vorba despre amiralul Horia Măcelariu./dsirbu/ Până atunci, am început prin a vă prezenta și prin a spune că sunteți Șeful de Stat Major al Comandamentului Forțelor Întrunite. Ar fi foarte interesant, pentru cei care ascultă acum Radio România Actualități și cei care, sigur, nu sunt neapărat familiarizați cu termenii militari, cu structurile militare, să ne spuneți două, trei cuvinte despre această structură modernă de tip NATO în care se îngemănează cele trei forțe ale Armatei Române - navale, acum, pentru că vorbim despre Forțele Navale, Terestre și ale aerului și Aviația.

Marian Săvulescu: Comandamentul Forțelor Întrunite, General Ioan Emanoil Florescu, contină tradiția unor structuri de comandă cu misiuni apropiate care au existat în Armata României începând cu anul 2000. Prima dintre acestea, Comandamentul 2 Operațional Întrunit, a funcționat în Garnizoana Buzău și a avut ca scop principal, până în martie 2004, sprijinirea activităților desfășurate în scopul aderării României la Alianța Nord-Atlantică. Începând cu anul 2003, acesta a exercitat și conducerea operațională a unor structuri militare dislocate în teatrele de operații din Balcanii de Vest, Irak și Afganistan, unde Armata Română era prezentă. Totodată, acest comandament a fost transformat în Comandamentul 2 Operațional Întrunit în martie 2009, pentru ca la finele anului următor să devină centru de conducere operațională, o structură redimensionată. Misiunea principală a acestor structuri a rămas conducerea operațională a contingentelor românești, dislocate în afara granițelor, dar exercitarea atribuțiilor s-a realizat într-o nouă locație, mutându-se în București.

Realizator: Dumneavoastră /voci suprapuse/

Marian Săvulescu: /voci suprapuse/ eram Comandant al Fregatei Regele Ferdinand și aveam raportările mele periodice, sunam Comandamentul Operațional 2 Întrunit Buzău, unde raportam comandantului ce program îndeplineam la timpul respectiv, da.

Realizator: Dumneavoastră sunteți acum, în acest Comandament al Forțelor Întrunite, reprezentantul Forțelor Navale, așa cum este Comandantul Comandamentului de Forțe Terestre și celălalt coleg, locțiitorul, este reprezentantul Forțelor Aeriene, o structură foarte suplă și foarte eficientă, după cum ați spus, care se ocupă de misiunile internaționale. Avem un interviu exclusiv cu ministrul apărării, Nicolae Ciucă, pe care l-am realizat astăzi la sediul ministerului, în care a vorbit despre situația actuală a Forțelor Navale. Vă propun să ascultăm și să revenim după interviu să comentăm. Sunteți de acord?

Marian Săvulescu: Cu siguranță!

Realizator: Mulțumesc!

*

Nicolae Ciucă: Mi-aș fi dorit ca la acest ceas aniversar, în această cifră rotundă, să fi avut și un program de înzestrare la fel de bine agregat și să meargă la fel de rotund ca cifra pe care o sărbătorim anul acesta la Forțele Navale Române. Din păcate, nu a fost așa. Sunt o serie întreagă de condiționări și limitări care nu depind de Ministerul Apărării Naționale, nu depind de Statul Major al Apărării sau de Forțele Navale. Au trecut mai bine de doi ani de zile de când se derulează aceste procese și noi nutrim speranța că, finalmente, vom avea o decizie și vom putea să continuăm derularea acestui program, ca el nu care cumva, atunci când va demara, să fie deja unul învechit. De asta această activitate în instanță va trena pentru mai mult timp. Sigur, am reușit să menținem în stare de operativitate navele deja învechite ale Forțelor Navale și să dezvoltăm partea de educație, de pregătire și instruire a resursei umane, am reușit să asigurăm elementele de modernizare pentru anumite nave, astfel încât ele să fie în măsură să participe la o serie întreagă de emisiuni internaționale. De asemenea, au fost o serie întreagă de dezvoltări în ceea ce privește transformarea Batalionului de Infanterie Marină în Regiment de Infanterie Marină și, desigur, derularea a o serie întreagă de alte proiecte care vizează programe majore de înzestrare, unul dintre acestea fiind sistemul de rachete de coaste, care a fost aprobat în Parlament, și el este în plin proces de derulare în acest moment./rjurubita/dsirbu/ Ţinta noastră este să modernizăm cu adevărat forțele navale, să continuăm prezența noastră la exerciții în Marea Neagră împreună cu țările riverane Mării Negre, dar mai ales cu prezența aliată în Marea Neagră și, desigur, să continuăm procesul acesta de integrare a capabilităților de care Armata Română dispune la Marea Neagră cu cele de care dispune în cadrul Forțelor Aeriene și în cadrul Forțelor Terestre, pentru a fi în măsură, într-adevăr, să executăm acțiuni integrate, acțiuni complementare împreună cu aliații noștri și cu partenerii noștri strategici.

Realizator: "Euroatlantica", 13 august 2020, un interviu exclusiv pentru emisiunea din această seară cu ministrul apărării naţionale, Ionel Nicolae Ciucă. Suntem în direct cu comandorul Marian Săvulescu, cu șeful de stat major al Comandamentului Forțelor Întrunite. Spuneam la începutul emisiunii, unul dintre cei mai valoroși ofițeri de marină pe care îi are România și nu exagerez cu nimic, amintindu-mi doar că a fost - și aţi fost, domnule Săvulescu - pentru că sunteți în direct cu noi, ați fost comandantul Fregatei Regele Ferdinand atunci când a fost recepționată din Marea Britanie și au fost momente de glorie pentru Forţele Navale, până la urmă, au fost primele fregate moderne, după cele construite în vremea comunismului.

Marian Săvulescu: Regele Ferdinand și Regina Maria, nave achiziţionate de la partenerul britanic, vin în România în decembrie 2004 - Regele Ferdinand şi Regina Maria - în mai 2005. În primul echipaj al navei am fost al doilea la comandă, comandant secund, domnul comandor Learschi, la timpul respectiv, astăzi contraamiral de flotilă în rezervă, cel care aduce şi Regina Maria în ţară, la un an de zile aproape diferenţă şi începand cu 2006, sunt numit la comanda fregatei, cu care, timp de trei ani de zile, am participat la operații și exerciții de certificare în Marea Neagră şi în Mediterana de centru, astfel încât România să bifeze zona respectivă. Examenele, cele patru, cu Regele Ferdinand, fiind clasificate, la fel şi pentru Regina Maria.

Realizator: Pentru că aţi adus aici discuția, nu pot să vă întreb, în ultimele întâlniri multilaterale din cadrul NATO, România a insistat foarte mult pentru înființarea Comandamentului de la Cincu, fapt care s-a recepționat, a fost ceremonia acum câteva săptămâni, dar a insistat România foarte mult pe Marea Neagră, pentru că acolo este un loc foarte sensibil, este un loc foarte important, pe care Alianța întreagă trebuie să-l apere, sigur că da, în primul rand, Forțele Navale Române sunt cele care acționează aici. Dumneavoastră, ca om care aţi comandat nava în tot felul de exerciții și de misiuni, găsiți că este în continuare la fel de importantă această zonă și la fel de sensibilă, în așa fel încât noi trebuie să depunem toate eforturile să fim pregătiți pentru orice acolo?

Marian Săvulescu: Dacă în 2014 situația de securitate se schimbă, prezența grupărilor navale NATO este, pot să spun aşa, într-un mod regulat, sunt cinci, şase intrări pe an, la fel, prezența distrugătoarelor americane în zonă. Normal, noi, România, Forţele Navale Române, trebuie să fim în linia întâi, parte în grupările navale NATO şi într-un parteneriat strategic cu Statele Unite ale Americii. Pentru noi, pentru Marină, este un mare beneficiu, fiind împreună în aceste grupări navale. Mai mult decât atât, dovedind că suntem parteneri de nădejde, şi nu numai pe hârtie, şi, ca să iau ce spunea domnul ministru anterior, da, cu siguranţă, aşteptăm navele noi, aşteptăm modernizarea fregatelor, care cred eu că în 15-20 de ani mai putem să ne bazăm pe ele. Bunăoară, în acest moment, Regina Maria este nava operaţională, cea care ne reprezintă la operaţia Sea Guardian, în Mediterana de Est, iar Regele Ferdinand trece printr-o perioadă de modernizare. A ieşit zilele trecute din şantier, a fost în probe de mare şi suntem mulţumiţi de modul în care se mişcă.

Realizator: Am fost unul dintre puţinii jurnalişti care a văzut Regele Ferdinand în acea situaţie neobişnuită. Era în şantierul naval şi în reparaţii capitale./mnecula/dsirbu/ A fost o imagine rară, o imagine pe care doar dumneavoastră și oamenii de meserie o puteți vedea din când în când, pentru că nu se întâmplă aceste reparații, de cât am înțeles, la cât? La 10 ani?

Marian Săvulescu: Sunt nişte normative. Depinde de tipul de /.../, depinde de uzură. Cu siguranţă, în funcţie de acestea, între 46 şi cum se întâmplă acum, cu Ferdinand, la 10 ani.

Realizator: Domnule comandor Marian Săvulescu, a venit momentul să vorbim despre istoria Marinei Militare, istoria forțelor navale, precum v-am provocat la început, întrebându-vă dacă în studenție ați învățat despre istoria adevărată a forțelor navale și mi-aţi spus că se învățau alte lucruri și eu știu asta, însă pentru ascultătorii mai tineri am ținut să subliniem, să tușăm acest lucru. Este cu noi la telefon o colegă a dumneavoastră în ale marinăriei, într-un fel, profesoara Mariana Păvăloiu, care ne va vorbi despre amiralul Horia Măcelariu, pe care l-a cunoscut, a avut șansa să îl cunoască. Doamnă Mariana Păvăloiu, bună seara și bine ați venit la Radio România Actualități.

Mariana Păvăloiu: Bună seara! Bine v-am găsit!

Realizator: Ați ascultat de la început, presupun.

Mariana Păvăloiu: Sigur, cu mare drag.

Realizator: Dumneavoastră eraţi ieșită de pe băncile școlii când l-ați cunoscut pe amiralul Măcelariu. Probabil, probabil că în aceiași ani în care domnul Săvulescu era student în Academia Navală și în care...

Mariana Păvăloiu: Nu era chiar student. Era cred că în liceu domnul Săvulescu, pe atunci. Nu ajunsese încă student. A fost o şansă şi, aşa cum spuneaţi şi dumneavoastră, şi o bucurie pe care o păstrez în suflet, o amintire scumpă, pentru că o legendă vie nu întâlnești în fiecare zi și pentru un cercetător şi un /.../ al Marinei, pentru că eu mă consider şi acum un slujitor al istoriei Marinei și al Marinei, în general. Amiralul, spuneam, o legendă vie, amiralul care născut la 1894 a avut șansa, cum spunea el însuşi, să lupte în războiul reîntregirii naţionale în vara lui 1916, deci în august 1916 în campania pentru /.../, iar la sfârşitul campaniei amiralul al cărui aghiotant era şi comandant era în acelaşi timp tânărul aspirant Horia Măcelariu. Nicolae Negrescu scria, spunea, îi supranota. Prima sa notare de serviciu în care spunea: "Este un element de nădejde, pe care se poate conta în orice situaţie". Era după luptele de la Turtucaia, era după luptele de la Rasova, de la Topalu, de pe Dunăre, până la Brăila.

Realizator: Marile fapte de arme, să spunem, faptele istorice ale amiralului, deja, Măcelariu, în '44, s-au întâmplat în al Doilea Război Mondial cu Operațiunea 60.000, în care a salvat multe, multe vieți de militari.

Mariana Păvăloiu: Mii de vieţi, zeci de mii de... Noi zicem Operaţiunea 60.000, dar au fost peste 100.000 de vieți salvate și așa cum îi plăcea amiralului să spună - și o demonstrează și documentele de arhivă - nu a pierdut nicio navă. Să faci traversarea mării sub atacul aerian-naval şi sub apă al inamicului, tu să-ţi aduci oamenii în ţară, soldații români și soldații aliați și să nu suferi nicio pierdere este, într-adevăr, timp de o lună de zile, este un record. Unii au comparat cu Dunkerque-ul. Acolo era vorba de...

Realizator: Asta voiam să spun. Aşa este. Au comparat cu comparat cu Dunkerque-ul, însă acela a fost mult mai mic și chiar voiam să-l întreb pe comandorul Săvulescu, când ați aflat, domnule comandor, despre acest Dunkerque românesc?

Mariana Săvilescu: Păi, în primul rând, daţi-mi voie să o salut pe doamna Păvăloiu şi să îi mulţumesc că este alături de Marină, pentru că și ieri și astăzi a scos din poveştile noastre uitate oameni precum Maican, ctitorul Marinei Militare şi mai nou, Cătuneanu./aburtica/ De ce am adus în discuție aceste două nume? Pentru că avem proiecte nemaipomenite, iar dumneaei a fost scânteia care a dat foc mai departe și vâlvătaia a însemnat un proiect foarte frumos la Ciuirea, unde am botezat o școală din localitate cu numele lui Cătuneanu şi la Calafat, unde am redescoperit un monument ridicat în cinstea lui Maican. Relaţia noastră cu doamna Marinei, cu doamna Păvăloiu este de lungă durată și în multe întâlniri, la acadmie, acolo unde cresc puii noștri, dumneaei fiind cea de dincolo de catedră, profesoară - da? - am fost invitați şi am participat la multe activităţi de genul acesta. Iar, muzeul la care şi-a adus contribuţia importantă în cadrul academiei şi dacă, crede eu că dacă nu ar fi fost dumneaei cu suflul acela, nu ar fi existat muzeul astăzi în Academia Navală.

Realizator: Şi le spun la fel, am văzut acel muzeu, am făcut un interviu cu doamna Păvăloiu acolo și sunt absolut convins că fără dumneavoastră, doamnă Păvăloiu, nu s-ar fi întâmplat atât de multe lucruri frumoase acolo. Mai avem foarte puțin timp din emisiune. Aș vrea să vă rog, doamnă Păvăloiu, să evocăm și 23 august 1944, salvarea Constanței și apoi, dacă se poate, acei ani de detenție nedreaptă în care a fost băgat amiralul de către comuniști.

Mariana Păvăloiu: Vorbesc cu mândrie despre aportul amiralului și cu tristețe că astăzi Constanța nu i-a dedicat măcar un bust amiralului, care, într-adevăr, a salvat Constanța. Să ne închipuim cum erau navele româno-germane în portul Constanța: o navă românească, trei germane, o navă românească, trei germane. Deci raportul...

Realizator: Tunuri antiaeriene. Sigur.

Mariana Păvăloiu: ... bateriile, bateria Tirpitz care era la sud de Constanța, de fapt nu era o baterie, baterie calibru 280 mm, era o baterie cu 600 de oameni. Da? - era o baterie care putea să tragă la 40 km până la Medgidia. Rădea tot și pe apă și pe uscat. Şi doi domni s-au întâlnit, doi amirali, amiralul Helmuth von Brinkmann şi amiralul Horia Măcelariu. Au fost două întâlniri, ultima de la Movila Sara, în apropierea bateriei Tirpitz. Amiralul a spus: am contat și eu pe diplomația amiralului german. Amiralul german s-a retras până în ziua de 25 august. Forțele germane au plecat pe apă în sud, deși nu aveau unde să iasă. Să ne gândim că era Istanbulul, graniţa asta, strâmtoarea era închisă...

Realizator: Da.

Mariana Păvăloiu: ... şi sabordarea navelor în faţa Varnei, navelor germane, a fost un gest de sacrificiu, dar şi de păstrare a onoarei.

Realizator: Vă mulţumesc!

Mariana Păvăloiu: Nu trebuiau sacrificate vieți, cum spunea şi amiralul şi a spus și chiar mi-a povestit că și amiralul german a spus: viețile trebuiesc, sunt bunul pe care trebuie să îl protejăm, atât alecivililor, cât şi ale militarilor.

Realizator: Vă mulțumesc foarte mult! Aş fi vrut să stăm mai mult de vorbă, să stăm o oră, poate două, despre aceste subiecte despre care s-a vorbit foarte, foarte puțin. Vă aștept și sâmbătă la "Jurnal militar", la "Ora armatei" de la 9:05. Vom difuza acolo un reportaj pe care îl aveam pregătit astăzi despre Ziua Marinei, pentru că așa este bine să informăm oamenii despre ce se va întâmpla sâmbătă, 15 august. Vă mulțumesc, doamnă Mariana Păvăloiu și domnule comandor Marian Săvulescu pentru că aţi fost cu noi în această seară la "Euroatlantica" și ne mai întâlnim cu siguranță pe frecvențele Radio România Actualități. Mulțumesc!

Mariana Păvăloiu: Cu mare drag! La revedere și la mulți ani marinari!

Marian Săvulescu: Şi, Cristian, în final, 17 august, doamnă Păvăloiu aniversează ziua de naștere. La mulți ani, stimată doamnă!

Realizator: La mulți ani, la mulţi ani în avans și la mulți ani...

Mariana Păvăloiu: Mulţumesc!

Realizator: ... și pentru sâmbătă pentru că amândoi sunteți Mariana și Marian - nu?

Mariana Păvăloiu: Da, da.

Marian Săvulescu: /.../

Mariana Păvăloiu: Cu mare bucurie. Să trăiască Marina Română, să ne bucurăm de toți cei care o slujesc cu sufletul şi cu profesia.

Realizator: Mulțumesc foarte mult! Aceasta a fost ediţia din seara lui 13 august 2020.