Criza din Siria-impactul asupra securităţii regionale și a Uniunii Europene

Radu Dobriţoiu - Bun găsit. Vorbim din nou la "Euroatlantica" despre criza siriană, despre impactul acesteia asupra securităţii şi stabilităţii regionale, dar şi a Uniunii Europene - o problematică de interes pe termen lung, pe care o analizăm cu noi informaţii şi date, cu adaptarea la evenimente şi la actualitate. Astăzi, şeful Serviciului de securitate internă de la Paris a anunţat că Franţa este vizată în mod clar de un val de atentate teroriste comise de jihadiştii din autoproclamatul Stat Islamic sau din al-Qaida. Tot astăzi, un avion Egyptair, care a plecat de la Paris şi ar fi trebuit să ajungă la Cairo a dispărut de pe radar. La bord erau 66 de persoane, inclusiv 15 francezi şi cetăţeni din Marea Britanie, Belgia şi Portugalia. Nu sunt încă dovezi concrete, dar autorităţile egiptene nu exclud că unul dintre motivele prăbuşirii aeronavei ar putea fi un atac terorist, Şi tot astăzi, dar în zona academică, a avut loc o conferinţă pe tema crizei din Siria, eveniment organizat la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureşti de studenţii acestei prestigioase instituţii de învăţământ superior. Vom avea două reportaje realizate de Andreea Marin de la acest eveniment organizat de Asociaţia "Dacia" a studenţilor la Istorie. Invitatul ediţiei este analistul politico-militar Claudiu Degeratu, fost director în cadrul MApN.

Bună seara, domnule Claudiu Degeratu, bun venit în studioul RRA. Franţa a anunţat prelungirea cu 3 luni a stării de urgenţă, inclusiv pe durata Campionatului European de Fotbal şi a Turului Franţei
Claudiu Degeratu: Era de aşteptat să avem o prelungire şi, de fapt, este semnalul pentru o intensificare a activităţilor de protecţie, a măsurilor antiteroriste din această ţară şi, bineînţeles, aşa cum spuneaţi la început, se aşteaptă şi mai multe încercări, probabil foarte multe - să sperăm că vor fi dejucate - ceea ce sigur că o pune în centrul atenţiei pentru întreaga securitate, Franţa.

Radu Dobrițoiu: Franţa este vizată în mod clar de un val de atentate teroriste comise de gruparea Stat Islamic sau al-Qaida, a declarat astăzi şeful Serviciului de Securitate internă, Patrick Calvar, citat de AFP. El a precizat că deţine informaţii că vor ajunge în Franţa pe diverse căi combatanţi islamişti care vor plasa dispozitive explozive în locuri publice aglomerate pentru a face cât mai multe victime şi a crea panică. Tot astăzi poliţia germană a anunţat că meciul din deschiderea Campionatului European de Fotbal, Franţa - România, de pe 10 iunie, dar şi finala competiţiei de pe 10 iulie, ambele programate pe Stade de France, ar putea fi vizate de terorişti islamişti. Autorităţile franceze şi cele ale UEFA spun că la fiecare meci din Campionatul European dispozitivele formate din cel puţin 900 de agenţi vor asigura securitatea stadioanelor. Iată motive de îngrijorare generate de ameninţări dinspre Siria spre bătrânul continent.

Claudiu Degeratu: Da, şi dacă ne aducem aminte şi în cazul olimpiadei din Grecia,s-a pus aceeaşi problemă legată de intensificarea măsurilor nu doar în ţara respectivă în care se va desfăşura evenimentul. Acelaşi lucru se va întâmpla se va întâmpla şi în Franţa. Eu mă aştept să avem şi un efort european şi chiar la nivelul Alianţei Nord-Atlanice de suplimentare a unor capabilităţi de supraveghere, inclusiv flota de AWACS ar putea să fie implicată - asta este o estimare personală pentru că în această perioadă va exista un flux foarte mare de turişti, vor exista foarte multe curse aeriene, se intensifică o serie întreagă de activităţi de natură logistică. Deci probabil că Franţa va avea nevoie chiar de un sprijin european pentru a asigura nivelul de securitate cerut de un asemenea eveniment.

Radu Dobrițoiu: Domnule Claudiu Degeratu, vorbeam astăzi în faţa studenţilor de la Facultatea de Istorie despre anumite probleme cu care Europa, Uniunea Europeană, se confruntă în domeniul intelligence-ului, în domeniul cooperării pe acest palier al centralizării informaţiilor din zona de informaţii speciale, de spionaj, de contraspionaj, de depistare din timp şi de colaborare între ţările europene şi nu numai, pentru a stăvili, pentru a anticipa, pentru a da peste cap orice plan pus la cale de terorişti.
Claudiu Degeratu: Eu am urmărit în ultimele 6 luni două direcţii privind dezbaterea, sigur ele sunt foarte multe, exact cum spuneaţi dvs în acest domeniu. Mă interesa în primul rând dezbaterea privind o viitoare agenţie europeană de intelligence. Văd că această dezbatere a cam stagnat. În acelaşi timp, însă, remarc cu satisfacţie că există o intensificare a activităţii Europolului, care deja şi-a deschis un Centru regional pentru coordonare în zona noastră; el este la Viena, dar vizează şi Balcanii, vizează şi cooperarea cu România. Există eforturi din partea Europol şi în cooperarea operaţională cu Turcia. Deci cel puţin aceste două instituţii vor fi foarte importante. La fel, Europol s-a activizat în relaţie cu Frontex, cu agenţia care trebuie să culeagă informaţii din sursele deschise pe aceste fluxuri de migranţi, lucru care, iar, se discută mai puţin, dar dacă ce pasionaţi de subiect cunosc, sunt convins, faptul că Frontex de fapt estimează şi culege informaţii şi despre fluxul de pasageri nu doar de migranţi ilegali. Deci există o evaluare anuală făcută de către Frontex pe această problemă. Probabil că dezbaterea privind Agenţia europeană de intelligence, de informaţii, este puţin mai estompată din cauza unor limitări naţionale. Sunt poziţii naţionale, sunt ţări sceptice că vor putea să pună de comun acord mecanisme de intelligence în acest domeniu pentru prevenire şi monitorizare. Despre acest lucru discutăm, nu discutăm nu alte elemente de impact din activitatea de intelligence, să zicem, de natură economică sau politică. Dar cu siguranţă, în ceea ce priveşte fluxul de migranţi şi în ceea ce priveşte procesele de radicalizare din toate ţările din Europa, cu siguranţă o asemeena dezbatere îşi va găsi locul pentru a ajunge la un nivel de instituţionalizare, pentru că Bruxelles-ul are mijloace, are şi voinţă politică, sigur, urmează să se mai construiască în acest capitol, de voinţă politică, dar nu are ceea ce este cel mai important, nu au capabilităţile naţionale. Fără aceste capabilităţi naţionale de intelligence pe care, să zicem, ar trebui să le punem în comun într-un anumit grad nu vom avea un efect sinergetic cu un rezultat care să fie calitativ diferit faţă de ce avem în acest moment.

Radu Dobrițoiu: Aţi adus aminte de fluxurile de migranţi, probabil Călcâiul lui Ahile în securitatea europeană atunci când amimtim de afluxul de refugiaţi din Siria. În ce măsură credeţi că poate fi controlat cel puţin la primul nivel de intrare în spaţiul Schengen, de intrare pe teritoriul Uniunii Europenea acestor migranţi care se îndreaptă spre ţări din interiorul bătrânului continent?
Claudiu Degeratu: Situaţia actuală cred că poate fi definită printr-o capacitate limitată de control. Suntem încă în faza de construcţie instituţională a unui alt tip de management al graniţelor europene comune în care trebuie să includem mai multe tipuri de intrare specializate, trebuie să includem mai multe mecanisme comune de cooperare pentru a gestiona fluxuri masive, pentru a evita anumite vulnerabilităţi instituţionale şi, lucrul care este cel mai important, cooperarea cu ţările de origine ale acestor migranţi. Noi trebuie să avem în vedere stoparea cât mai timpurie pe această reţea care duce în Orientul Mijlociu sau în zona Asiei. Deci avem nevoie de un cadru mult mai eficient de cooperare şî parteneriat cu aceste ţări de origine.

Radu Dobrițoiu: Aminteam despre conferinţa pe tema crizei din Siria, astăzi, la Facultatea de Istorie, invitat de marcă la dezbateri, fostul ministru de externe, fost ministru al apărării şi fost şef al Serviciului de Informaţii Externe, profesorul universitar Teodor Meleşcanu. Informaţii, aşadar, despre impactul pe care criza din Siria îl poate avea asupra securităţii regionale şi europene în interviul realizat de colega mea Andreea Marin cu fostul şef al diplomaţiei:

Reporter: România cum poate fi afectată de terorism, în momentul de faţă?
Teodor Meleşcanu: România nu este o ţină prioritară pentru acţiunile teroriste. Evident, că la ora actuală nimeni nu poate spune că este la adăpost de un act terorist. Însă, după părerea mea, riscul este relativ redus şi poate să fie monitorizat de serviciile de specialitate.
Reporter: Există pericolul ca acel conflict din zonă să se transpună într-unul dintre statele Uniunii Europene?
Teodor Meleşcanu: Dacă va continua şi se va acutiza, acestă posibiliate nu poate fi exclusă. Tocmai de aceea, cred unul din interesele prioritare ale ţărilor Uniunii Europene trebuie să fie implicarea în găsirea cât mai rapidă a unei soluţii politice la conflictul din Siria. Numai în acest fel se vor putea reconcilia şi sirienii din străinătate, ca şi sirienii din Siria.
Reporter: Când credeţi că se va găsi soluţia pentru conflictul din Siria şi care va fi?
Teodor Meleşcanu: Relativ, curând. În momentul în care Statele Unite şi Rusia se vor pune de acord asupra principalelor elemente ale răspunsului, ea se va concretiza foarte repede. Este nevoie însă ca şi Uniunea Europeană să intervină în această zonă, pentru a asigura o soluţie durabilă. Soluţia durabilă cred că va fi un guvern de tranziţie, care să asigure o evoluţie spre un sistem democratic în Siria, încetarea conflictelor, bătăliilor, luptelor, întoarcerea sirienilor în ţară şi, în acelaşi timp, va trebui să fie găsită o soluţie şi pentru preşedintele Assad, alawiţii care îl sprijină, şi aşa mai departe.

Radu Dobrițoiu: Domnul ambasador Teodor Meleşcanu, ca de obicei, elegant, diplomat şi, iată, optimist în privinţa găsirii unei soluţii la criza siriană, domnule Claudiu Degeratu.
Claudiu Degeratu: Ceea ce a declarat domnul ambasador Meleşcanu este perfect sincronizat, aş spune, cu ultima declaraţie, din 17 mai, a secretarului de stat american John Kerry, declaraţie comună de presă cu ministrul de externe Lavrov, după reuniunea de la Viena a Grupului de Sprijin pentru Siria, unde s-au stabilit vreo şapte puncte comune în ceea ce priveşte activiatea până la stabilirea unui cadru de tranziţie. Termenul pentru declanşarea formării unui guvern de tranziţie este asumat de către acest grup internaţional, ca fiind 1 august anul acesta. Deci, ne aşteptăm undeva în jurul lunii august, dar, posibil, datorită unor probleme să se mai prelungească un pic, dar cam acest termen şi-l propun cei din troica pentru Siria, mă refer la Statele Unite, Federaţia Rusă şi, bineînţeles, reprezentantul ONU pentru Siria. Există deja un cadru operaţional, care funcţionează 24 de ore din 24 de ore, la Geneva, care, deja, a fost aprobat de către acest format de negociere. El ţine legătura cu Guvernul sirian deja şi cu Centrul de Coordonare Ruso-Iordanian, de la Amman, pe probleme de antiterorism. Deci, există deja stabilit un mecanism, care dezvoltă un plan de tranziţie pentru Siria cu acordul şi a regimului sirian şi acest lucru cred că a fost destul de, să zice, intens negociat în ultimele săptămâni. Există şi un grup de lucru, un "task force", la Geneva, care va urmări inclusiv aproape zilnic, din câte am înţeles, nivelul de încălcare a încetării focului pe teritoriul sirian, atunci când se va ajunge la o decizie, ca regimul şi rebelii sirieni să convină o încerare a focului, va fi solicitată o declaraţie de delimitare din partea tuturor părţilor faţă de ISIS şi faţă de al-Nusra, cele două organizaţii extremiste, tocmai pentru a se determina sau pentru a se demarca teritorial zonele care sunt pentru un proces de pace şi zonele care sunt sub controlul extremiştilor. Deci, există cel puţin o agendă destul de încărcată, cu şapte puncte, până în august. Iar din august, aşa cum amintea şi domnul ambasador Meleşcanu, se aştepată stabilirea unui cadru de negociere a unui guvern nou, de tranziţie, să zicem multipartinic, care să răspundă inclusiv doleanţelor insistente ale Federaţiei Ruse, de a reprezenta partidele kurde în acest guvern...
Radu Dobrițoiu: Şi de a-i proteja pe alawiţi, care...
Claudiu Degeratu: Şi de a-i proteja pe toţi...
Radu Dobrițoiu: Cu sau fără familia Assad.
Claudiu Degeratu: Da. Cu speranţa că acest guvern de tranziţie să stabilească şi să dezvolte o nouă Constituţie, iar după acest nou cadru constituţional să avem un proces electoral, să avem prima campanie, să zicem, pe baza unui noi Constituţii siriene. Aceasta ar fi, să zicem, mecanismul. Sigur, el este în realitate foarte complicat, nu-i aşa de simplu cum îl descriu eu, pentru a legitima o nouă putere în Siria.

Radu Dobrițoiu: Sunt două calendare, le-am amintit într-o altă emisiune, pe care le-aţi anticipat dumneavoastră: unul optimist - în şase luni; altul - pesimist - pe o perioadă îndelungată, de aproximativ 18 luni. Ceea ce este foarte important şi interesant, aduceam aminte de aceste discuţii de la Geneva, la care participă şi opoziţia siriană, nu numai reprezentanţi ai regimului de la Damasc, unde se insistă foarte clar pe o anumită înţelegere asupra încetării focului şi delimitării faţă de autoproclamatul Stat Islamic, de zona Raka, controlată de aceştia, şi zonele extinse, probabil pentru a crea, la un moment dat, un front comun în interiorul unui stat sirian reformat şi din punct de vedere guvernamental şi constituţional, pentru a se confrunta şi a stăvili pericolul ISIS pe teritoriul Siriei şi, bineînţeles, şi cu ajutorul populaţiei kurde din Rojava, din nord-estul Siriei, unde, ştim foarte bine, că kurzii luptă de vreme bună împotriva Daesh, împotriva ISIS. Este foarte important să facem aceste precizări. Aşadar, domnule Claudiu Degeratu, foarte scurt, un răspuns, probabil că în aproximativ un an, un an şi jumătate, vom avea Siria pusă pe făgaşul cel bun.

Claudiu Degeratu: Da, scenariul optimist acum cred că devine cel de 18 luni, pe care l-am amintit şi l-am mai discutat cu dumneavoastră. Însă, există, acum, să zicem, şi o altă interpretare legată de o posibilă tranziţie, chiar mai grea şi mai lungă de 18 luni, din care unii experţi în plan internaţional nu exclus elementul de partiţie teritorială. Adică, această, să zicem, iniţială federalizare pe baza unei Constituţii noi negociate să ducă de facto la o partiţie în doi-trei ani care să însemne autonomizarea şi chiar fragmentarea de jure a statului. Deci, există deja şi un al treilea scenariu, care este pesimist faţă de scenariul, care, după părerea mea, este negociat destul de rezonabil la Viena între ţările mari.

Radu Dobrițoiu: Mă face să mă gândesc, acest termen de 18 luni şi ce aţi adus aminte dumneavoastră, la modul de organizare pe care Siria l-a avut în perioada postbelică, după al II-lea Război Mondial, în guvernorate şi în regiuni autonome, inclusiv una alauită. Ceva de genul aceste doreşte, probabil, în viitor, integrând şi o regiune autonomă sau un guvernorat kurd în interiorul Siriei.
Claudiu Degeratu: Da, acuma dumneavoastră aveţi dreptate. Până la urmă, acest element teritorial al guvernoratului nu a dispărut în realitate niciodată, având şi o bază tribală, având şi un specific al zonei respective. Însă, ceea ce s-a reuşit, prin regimul Sadat, prin regimele moderne, contemporane în Siria, a fost aceea de a întări anumite instituţii la nivelul întregului stat sirian, mă refer la armată, mă refer la instituţii de forţă, servicii de securitate. Deci, dincolo de coexistenţa cu aceste guvernorate, cu aceste zone, să zicem, mai autonome, totuşi statul a încercat şi a dezvoltat în zeci de ani, inclusiv cu ajutorul fostei URSS, cu ajutorul din regiune şi pe fondul unor conflicte, inclusiv cu Israelul, să dezvolte şi un stat puternic la nivel, să zicem, naţional. Deci, cele două au găsit un model de coexistenţă. Acest model este, acum, să zicem, pus sub semnul întrebării, datorită războiului civil. Deci, cumva...
Radu Dobrițoiu: Şi a ceea ce s-a întâmplat în Liban...
Claudiu Degeratu: Da, da.
Radu Dobrițoiu: ...la un moment dat. Ne amintim de o intervenţie a Siriei foarte implicată în ceea ce înseamnă Libanul, iată că, acuma, revine un, să spunem, sprijin din partea Hezbollahului...
Claudiu Degeratu: Da, da.
Radu Dobrițoiu: ... pentru familia Assad.
Claudiu Degeratu: Şi asta ne arată un lucu, care-l ştim din domeniul relaţiilor internaţionale: cu cât sunt mai multe conflicte externe la graniţa statului, statul se întăreşte în detrimenul puterilor locale.

Radu Dobrițoiu: Florian Bichir, teolog şi profesor universitar, a ţinut şi el o prelegere, astăzi, în cadrul conferinţei pe tema crizei siriene, conferinţă desfăşurată la Facultatea de Istorie, în organizarea studenţilor din Asociaţia Dacia. Dsepre criza siriană, Andreea Marin în dialog cu Florian Bichir:

Reporter: Poate comunitatea internaţională să înţeleagă realitatea religioasă din zonă?
Florian Bichir: Pentru noi, europenii, este foarte greu să pricepem, care vedem islamul ca o simplă religie, să înţelegem diferenţele dintre sunit, şiit, alawiţi, wahabiţii, şi alte secte religioase. Dacă nu înţelegem aceste lucruri, nu înţelegem până la urmă de ce există aceste conflicte în lumea arabă. Or, ele, la bază, sunt conflicte religioase şi care durează de câteva mii de ani.
Reporter: Dumneavoastră cum vedeţi o închiere a ceea ce se întâmplă în zonă?
Florian Bichir: Eu nu văd un sfârşit rapid al acestui conflict, pentru că este un conflict a supravieţuirii. În cazul în care regimul Assad va pierde, se pune în dezbatere existenţa acestei minorităţi alawite, de 3 milioane. În cazul care câştigă alawiţii, se va pune problema supravieţuirii suniţilor în zona Siriei. Este un conflict "care pe care", ca orice conflict religios. Nu prevăd nimic bun, decât, eventual, o pace şi o delimitare a combatanţilor.
Reporter: Dat fiind conflictul din zonă şi apariţia migranţilor, ce înseamnă această perfuzie de islamism într-o Europă eminamente creştină?
Florian Bichir: Este destul de complicat. Poate să fie un conglomerat de entităţi acolo. Aceştia pot multiplica aceste conflicte şi în rândul Uniunii Europene.
Reporter: Poate fi un pericol pentru civilizaţia şi cultura europeană?
Florian Bichir: Închipuiţi-vă ce se întâmplă dacă se întâlnesc, nu ştiu, câţiva alawiţi cu câţiva suniţi, care, tocmai, în ţara lor natală se aflau în conflic. Cred că nu se sărut.
Reporter: Vor avea creştinii înţelepciunea necesară pentru a gestiona această problemă?
Florian Bichir: Să ne ajute Dumnezeu!

Radu Dobrițoiu: Iată, colega mea Andreea Marin în dialog cu profesorul şi teologul Florian Bichir. Foarte interesant. Şi ajungem, pe finalul acestei ediţii, la problemele de pe teritorul Siriei, care sunt extrem de complicate, dar şi complexe. Complexe, pentru că avem o serie de triburi, cu anumite religii, secte, dacă ne referim la alawiţi, ne referim la suniţii, foarte apropiaţi de wahabiţii din Arabia Saudită. Ne gândim la şiiţii din Iran şi din Irak, care sunt apropiaţi de regimul de la Damasc, am amintit de kurzi, ca etnie, sunt şi ismaeliţii, sunt chiar şi creştini, dar într-o pondere mai mică, i-am avut şi pe /.../ acolo şi pe asirieni. Iată, un amalgam de etnii, de religii, care, acolo, şi-au găsit un loc de ciocnire şi de confrunate la care participă, iată, puterile regionale reprezentate de Iran, care încearcă să facă o punte de legătură, şiită poate, între Iran, prin Irak, cu zona şiită, reprezentată de Bagdad, Basra şi, bineînţeles, o legătură cu alawiţii, reprezentaţi de Damasc, ceea ce ar fragmenta în două lumea musulmană sunită, între Turcia şi Emiratele Arabe Unite. Să nu uităm şi de Yemen, pentru că şi acolo este interesul şiit şi al Iranului. Iată, o problemă extrem de complexă şi de complicată, de anumite înţelegeri între diferite tabere şi avem aici inclusiv intervenţia Federaţiei Ruse, avem Statele Unite, Federaţia Rusă cu un interese foarte clar la Tartus şi la Latakia şi pentru gazele naturale descoperite în Siria. Pe scurt, în închiere, domnule Claudiu Degeratu, în această complexitate, cum credeţi, totuşi, că se va găsi o soluţie?

Claudiu Degeratu: Comunitatea internaţională poate doar să ajute într-o anumită măsură rezolvarea politică a acestui conflict. Rămâne însă responsabilitatea clasei politice siriene să dezvolte pe termen lung un model de convieţuire şi de toleranţă.

Radu Dobrițoiu: Foarte clar că vom reveni la problematica siriană, criza de acolo ne va urmări pe termen lung şi pe noi, aici, în Europa, nu este uşor, "Euroatlantica" la final, am vorbit, aşadar, despre criza siriană cu impact asupra securităţii regionale, acolo, în Orientul Mijlociu, dar şi asupra securităţii europene. Invitatul ediţiei a fost analistul politico-diplomatic Claudiu Degeratu. Radu Dobriţoiu vă mulţumeşte, pentru că aţi fost alături de Radio România Actualităţi pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica".

Realizator Radu Dobrițoiu, producător Nicu Popescu, transcriere Rador.