Capacitatea de reactie a NATO

Realizator: Radu Dobriţoiu - Vom vorbi în această seară despre capacitatea militară de reacţie a NATO şi, în acest context, vom trece în revistă o serie de exerciţii militare de anvergură ale Alianţei, aplicaţii care au fost planificate de un an de NATO, dar care au fost adaptate la cele mai noi scenarii de ameninţări, cu accent pe apărarea flancului de est al Alianţei în perspectiva unei eventuale aplicări a Articolului 5 din Tratatul Atlanticului de Nord. Armata României a participat la aceste exerciţii militare de anvergură şi, pentru prima dată după anii '70, din timpul aplicaţiilor din cadrul Pactului de la Varşovia, au fost trimise în afara ţării, pe continentul european, tancuri şi maşini blindate de luptă româneşti. În mod similar, într-un exerciţiu multinaţional al NATO, avioane de luptă ale României participă chiar în această perioadă la exerciţiul "Steaua Traciei 2014", cu implicarea forţelor aeriene din Grecia, SUA şi Bulgaria.
Invitatul special al acestei ediţii este şeful Forţelor Terestre, generalul maior Nicolae Ciucă, întors recent în ţară de la exerciţiul "Combined Resolve 2".

Realizator: Domnule general, peste 4.500 de militari din 15 ţări membre NATO sau partenere ale Alianţei, inclusiv România, participă în Germania la exerciţiul "Combined Resolve II". Domnule general, aţi asistat câteva zile la această aplicaţie de amploare. Exerciţiul din Germania poate fi inclus în demersurile Alianţei de trecere la o nouă doctrină militară, după ce timp de aproape 13 ani NATO s-a concentrat mai mult pe misiuni de tipul celei din Afganistan?

Nicolae Ciucă: Exerciţiul despre care vom discuta în această seară a fost planificat şi a intrat în programul de pregătire şi organziare a tuturor activităţilor pregătitoare încă de anul trecut. Este un exerciţiu..., de aceea se şi numeşte "Combined Resolve II", pentru că este la a doua ediţie. În acest exerciţiu au fost implicate 15 ţări şi, aşa cum aţi zis, un număr de peste 4.000 de militari. Ţara noastră participă cu 299 de militari şi 41 de mijloace.
Realizator: Al doilea detaşament ca mărime, înţeleg.
Nicolae Ciucă: Este al treilea detaşament ca mărime, pentru că detaşamentul Austriei este mai numeros atât ca efective, cât şi ca tehnică participantă. Până la urmă, nu această dimensiune este foarte relevantă, ci faptul că am putut să deplasăm efective şi tehnică militară, că am putut să ne însuşim obiectivele exerciţiului încă din momentul în care am primit invitaţia şi să achiesăm la el astfel încât să desfăşurăm toată partea pregătitoare, pentru că trebuie înţeles faptul că un astfel de exerciţiu, înainte de se pune în operă, el presupune o etapă pregătitoare de lungă durată şi foarte intensă. Au fost activităţi care au vizat pregătirea şi mentenanţa tehnicii, pentru că nu poţi să mergi la un astfel de exerciţiu şi să ai probleme tehnice.

Realizator: Şi să-ţi pice motorul acolo... Totul a trebuit pus la punct, probabil. A fost aleasă cea mai bună tehnică şi, probabil, pe care o consideraţi fiabilă.
Nicolae Ciucă: Deşi, să ştiţi, nu numai nouă, ci şi la partenerii noştri se întâmplă. În momentul în care am fost cu generalul de brigadă Piatt, din partea SUA, din partea Comandamentului European al SUA, şi care s-a ocupat nemijlocit de exerciţiu şi împreună am vizualizat tehnica şi echipamentele noastre în tabăra de la Hohenfels, am putut să discutăm un pic pe marginea stării tehnice şi de întreţinere a echipamentelor, şi să ştiţi că am avut un punct comun de abordare, şi anume acela că cea mai mare problemă pentru toţi militarii este aceea a mentenanţei echipamentelor.
Şi nu numai tancul românesc are probleme tehnice, nu numai maşina de luptă a infanteriei române are probleme...

Realizator: Ştiu că cu şenilele, de obicei; cu partea de şenile erau de obicei probleme la MLI-uri.

Nicolae Ciucă: Pot să vă spun că în momentul de faţă toate aceste chestiuni au fost remediate şi chiar nu am mai avut deloc probleme cu partea de tracţiune a acestor maşini de luptă. Şi dânsul îşi aducea aminte: "Îmi aduc aminte, când eram comandant de batalion şi de brigadă, că cea mai mare problemă pentru mecanicii noştri era aceea de mentenanţă a tehnicii şi de a o menţine permanent în stare de operativitate, motiv pentru care tehnicienii nu dormeau deloc, aproape deloc, în nopţile în care se desfăşura exerciţiul, în care era partea de vârf a desfăşurării exerciţiului".

Realizator: Şi dvs. aveţi experienţa asta din Afganistan şi Irak, unde de multe ori a trebuit chiar să improvizaţi pentru ca tehnica românească să facă faţă misiunilor de zi de zi, care erau extenuante pentru transportoarele blindate ale noastre.

Nicolae Ciucă: Să ştiţi că echipele noastre de tehnicieni, de maiştri militari şi de soldaţi gradaţi voluntari care lucrează efectiv pe acest domeniu nu duc deloc lipsă de creativitate şi au fost în măsură de fiecare dată, aşa cum spuneaţi, să improvizeze o serie întreagă de scheme tehnice şi de dispozitive tehnice, astfel încât tehnica să funcţioneze. A funcţionat şi funcţionează foarte bine.

Realizator: Îmi aduc aminte de căpitanul Dinu - uite că nu l-am uitat -, care era şef peste mentenanţă, şi mai era un tânăr locotenent, inginer, care făcea minuni cu transportoarele româneşti în zonele de deşert.

Nicolae Ciucă: Aşa este. Cu toţii au avut o contribuţie foarte importantă şi să ştiţi că cea mai mare contribuţie a lor a fost aceea că au motivat şi au avut grijă să lase în urma lor, la nivelul batalioanelor şi al brigăzilor, tineri care să ducă mai departe această dorinţă de a menţine echipamentele într-o stare de operativitate tehnică perfectă.

Realizator: Pentru că am ajuns la această platformă comună - misiunea reală de luptă şi un exerciţiu de o asemenea amploare -, de unde învaţă militarul mai mult?

Nicolae Ciucă: Din amândouă. Este o chestiune care se conjugă, este complementară, din fiecare învăţăm câte ceva. Exerciţiile sunt cele care ne pregătesc şi ne dau cadrul unei misiuni viitoare. Misiunea propriu-zisă este cea care îţi dă trăirea. Nimic nu mai este virtual, nimic nu mai este simulat, totul este real; şi atunci trăirea, modul de acţiune şi practic de reacţie a fiecărui militar, a fiecărei echipe şi structuri în parte este conformă cu realitatea.

Realizator: Şi cu siguranţă aceste aplicaţii şi exerciţii reale de luptă contribuie la capacitatea de reacţie a Alianţei.

Nicolae Ciucă: Absolut. Daţi-mi voie să termin ideea cu primul punct al dvs., şi anume faptul că unul dintre obiectivele foarte importante pentru acest exerciţiu a fost acela de menţinere a capabilităţii de dislocare şi instruire în comun a tuturor forţelor participante, precum şi acela de exersare a sprijinului logistic aferent, ceea ce este foarte important în contextul pe care l-am abordat.

Realizator: Este vorba de interoperabilitate pe două paliere: cel operaţional şi cel logistic. Dar până atunci, avem legătura telefonică chiar în Germania, la "Combined Resolve II", cu colonelul Adrian Popescu, comandantul detaşamentului românesc participant la acest exerciţiu. Bună seara, domnule colonel!

Adrian Popescu: Bună seara dvs. şi invitaţilor dvs.!

Realizator: Vă rog, pe scurt, să ne faceţi o sinteză a participării la acest exerciţiu multinaţional - um s-au descurcat românii până acum şi ce spun aliaţii despre experienţa românilor.

Adrian Popescu: Sigur că da… Detaşamentul de instrucţie din cadrul forţelor terestre române, de tip battle group, pe care îl conduc, are în compunere militari din batalioanele 300 infanterie mecanizată "Sfântul Andrei", Batalionul 284 Tancuri "Cuza Vodă" din Galaţi, dar şi ai brigăzii de informaţii. Activităţile de instruire s-au desfăşurat pe mai multe planuri; pe de-o parte, pregătirea tehnicii - şi aici mă refer la montarea instalaţiilor MILES şi corelarea acestora cu sistemele de ochire pentru fiecare categorie de tehnică în parte; de asemenea, pregătirea militarilor prin efectuarea unor cursuri de instruire, de conducere a tehnicii blindate, de contrainsurgenţă, de asigurarea sprijinului aerian, de leadership, dar şi de cunoaşterea sistemului CPOF (Command Post of the Future), un sistem computerizat de ultimă generaţie.

Realizator: De comandă, înţeleg, după denumire.

Adrian Popescu: Da. Este pentru Statul Major. Concomitent cu desfăşurarea acestor elemente de pregătire, am lucrat la armonizarea procesului de planificare, la integrarea elementelor româneşti cu cele americane la acest exerciţiu. Conform scenariului, la acest exerciţiu, alături de Batalionul 4 Infanterie al Statelor Unite, asigurăm partea de OPFOR, adică fostele adversare...

Realizator: O să vorbim despre această surpriză; chiar am o întrebare pregătită pentru domnul general Nicoale Ciucă. Dar ştiind că sunteţi implicat acolo - astăzi se încheie prima etapă a acestui exerciţiu, după informaţiile pe care le am de la Cartierul General al NATO -, spuneţi-mi, vă rog, este foarte interesant cum aţi colaborat de la om la om cu ceilalţi aliaţi şi sunt interesat de ce spun partenerii noştri despre pregătirea militarilor români. Ştiu că aveţi o experienţă cu batalionul dvs şi în teatrele de operaţii care, sunt sigur, această experienţă şi-a spus cuvântul în timpul acestei aplicaţii multinaţionale de anvergură.

Adrian Popescu: Sigur că da. Acest exerciţiu urmăreşte atât creşterea interoperabilităţii dintre armatele statelor participante - prin acest exerciţiu reuşim să ne armonizăm procedurile de operare -, cât şi trecerea de la instrucţia specifică mediului de contrainsurgenţă din teatrele de operaţii la cea de desfăşurare de operaţii complexe, care să vizeze preponderent acţiuni ofensive sau defensive. A fost şi este în continuare un exerciţiu care aduce un plus de pregătire militarilor noştri, şi personal cred că este important de amintit şi transferul de experienţă în ambele sensuri, atât de la partenerii noştri americani, cât şi de la noi către ei, din cauza complexităţii şi diversităţii mediului de acţiune, cât şi datorită faptului că într-adevăr avem experienţă dobândită în teatrele de operaţii, dar aici putem să ne manifestăm plenar în instruire şi să respectăm motto-ul forţelor terestre: "Instruieşte-te aşa cum vei lupta". Iar partenerii noştri apreciază modul în care ne desfăşurăm noi acţiunile.

Realizator: Domnule colonel Adrian Popescu, vă mulţumim foarte mult şi vă urăm succes acolo, în linia întâi a exerciţiilor, care au o contribuţie importantă la capacitatea de apărare a Alianţei Nord-Atlantice.
Domnule general, "Combined Resolve", aplicaţia aliaţilor îndelung aşteptată, un exerciţiu programat de NATO în urmă cu un an, dar care a fost adaptat la actualele provocări ale Alianţei pentru a simula răspunsul la ameninţări pe flancul estic.

Domnule general Nicoale Ciucă, alături de un batalion american specializat, militarii români au format "duşmanii", forţa care se opune unităţilor NATO. Au simulat unităţile adverse Alianţei Nord-Atlantice - ce înseamnă asta?
Nicoale Ciucă: Mai întâi doresc să fac o precizare, pentru că la început aţi discutat de o anumită modificare de doctrină, trecerea de la partea de contrainsurgenţă şi de la misiuni de stabilitate şi sprijin la cele de intensitate, chinetice, care presupun o altă abordare.

Realizator: De la războiul asimetric la cel mai mult simetric, care opune două forţe.

Nicoale Ciucă: În tot acest context, vreau să vă spun că nu este vorba de o modificare de doctrină, ci este vorba de adaptarea şi de reluarea anumitor elemente şi concepte de desfăşurare a acţiunilor de luptă, iar partea aceasta de asimetrie nu dispare nici în contextul unei abordări clasice a confruntării militare. OPFOR-ul...

Realizator: "Opposition forces".

Nicoale Ciucă: ...deci partea de inamic jucat în cadrul exerciţiului - pentru că unul dintre elemente principale ale exerciţiului a fost acela de..., o caracteristică de desfăşurare a forţelor în partidă dublă. Adică a existat inamic marcat real, iar batalionul nostru a făcut parte din acest element, şi acţiuni planificate...

Realizator: Domnule general, spuneţi-mi că am învins NATO...

Nicoale Ciucă: Nu este vorba de asta!

Realizator: Deci, dacă noi am fost tabăra care s-a opus Alianţei Nord-Atlantice în exerciţiu, înseamnă că...

Nicolae Ciucă: În acest exerciţiu nu există învingători, ci numai câştigători, pentru că fiecare dintre cei care au participat au câştigat.

Realizator: Am glumit, bineînţeles!

Nicolae Ciucă: Sigur că da! Şi am înţeles foarte bine. Dar trebuie să menţionez o chestiune foarte importantă: a fi desemnat să marchezi acţiunile inamicului reprezintă ceva care ţine de calitatea forţelor şi a echipamentelor care sunt acolo şi de nivelul lor de instruire. De regulă, cele mai bune forţe, care au nivelul de pregătire cel mai bun, sunt nominalizate să marcheze acţiunile inamicului, pentru a-i pune pe cei care pe cei care reprezintă targetul de instruire în dificultate maximă şi să poată să găsească soluţii pentru toate aceste chestiuni.

Realizator: Ne referim la un alt exerciţiu important: aeronave ale Forţelor Aeriene Române participă la aplicaţia multinaţională "Steaua Traciei 2014", care se desfăşoară în Bulgaria. Despre această aplicaţie multinaţională, aflată în desfăşurare, dar şi despre pregătirea piloţilor români pentru avioanele multirol F16, avem mai multe informaţii în interviul realizat de Cătălin Purcaru cu generalul de flotilă aeriană Cătălin Băhneanu, comandantul Bazei 86 Feteşti.

*
Reporter: Prin obiectivele propuse, acest exerciţiu permite exersarea tehnicilor, tacticilor şi procedurilor NATO, dar şi participarea activă la procesul de pregătire şi executare a misiunilor aeriene în comun cu partenerii americani şi eleni. În perioada 25 mai - 4 iunie, România participă cu avioane MIG 21 Lancer - după cum a precizat comandantul Bazei aeriene 86 Feteşti, general Cătălin Băhneanu.

Cătălin Băhneanu: Acest exerciţiu permite exersarea tuturor tehnicilor, tacticilor şi procedurilor NATO, participarea activă la procesul de pregătire şi executare a misiunilor aeriene în comun cu parteneri străini. Partea română, în speţă Baza 86 aeriană, participă cu avioane MIG 21 Lancer, în formaţii de către patru zilnic. A nu se înţelege că participă doar piloţii cu avioanele. Este şi asigurare de la sol, cât şi partea de dirijare - şi aici se are în vedere verificarea modului de aplicare a protocolului de predare-primire, a dirijării aeronavelor între partea română şi partea bulgară, aspect deosebit de important pentru colaborarea în cadrul misiunilor reale în zona frontierei comune dintre România şi Bulgaria.

Reporter: Generalul consideră că avioanele F16 care urmează să înlocuiască MIG-urile, a căror resursă de zbor expiră în 2017, vor îmbunătăţi activitatea piloţilor români.

Cătălin Băhneanu: La acest moment, noi avem în Bulgaria, la Graf Ignatievo, doi ofiţeri de legătură; ei sunt chiar piloţi. Partea americană şi partea elenă participă la acest exerciţiu chiar cu F 16, deci transferul de pregătire între noi şi cei care exploatează acest tip de avion se face direct.
Reporter: Piloţii români urmează să înceapă din toamnă cursurile de pregătire în Portugalia pentru acest tip de aparat. Generalul Cătălin Băhneanu a precizat că în perioada următoare sunt planificate mai multe exerciţii aeriene naţionale şi multinaţionale, precum şi misiuni transfrontaliere cu partenerii bulgari.

*

Realizator: Tot referitor la capacitatea de reacţie a Alianţei Nord-Atlantice, NATO a desfăşurat în Norvegia cel mai mare exerciţiu din istoria sa de colectare a informaţiilor şi de supraveghere cu ajutorul dronelor, avioanelor de cercetare, sateliţilor şi al noilor tehnologii - a anunţat pe site-ul său NATO. La exerciţiul numit "Unified Vision 2014", încheiat ieri, au participat peste 2.000 de experţi proveniţi din 18 ţări membre NATO, inclusiv SUA şi Franţa. La baza aeriană Ørland din vestul Norvegiei a fost simulată o criză umanitară cu un număr mare de refugiaţi. Conform scenariului, alături de refugiaţi trec frontiera şi mai mulţi terorişti. În paralel, sutele de refugiaţi sunt urmăriţi de trupe neidentificate. Acestea au fost componentele situaţiei simulate - oarecum, situaţie apropiată de ceea ce s-ar putea întâmpla la graniţa de est a Ucrainei. Obiectivul exerciţiului a fost de a testa capacităţile NATO de colectare de informaţii şi de punere în comun a datelor provenind din surse multiple - aer, terestru sau maritime - în diferite etape ale unei crize. Printre mijloacele utilizate s-au numărat avioane fără pilot - Global Hawk, Raven, Predator -, aparate echipate cu radar sau cu tehnică specială, inclusiv Awaks, precum şi tehnologii biometrice.

Domnule general, revenim la exerciţiul "Combined" din Germania, unde avem şi o componentă importantă de intelligence, de informaţii.

Ştiu că băieţii noştri sunt specializaţi inclusiv în "imagery", în utilizarea avioanelor de cercetare fără pilot şi a acelor baloane.

Nicolae Ciucă: Este o chestiune cât se poate de adevărată şi este important să menţionăm faptul că şi pachetul nostu de forţe care participă la exerciţiu în Germania are, să ştiţi, aceeaşi complexitate şi este la fel de sofisticat, pentru că nu discutăm doar despre un simplu batalion de infanterie care are ataşată şi o companie de tancuri, ci discutăm despre un pachet de forţe care are elemente de la Brigada de informaţii militare. În mod specific, mă refer la aparate de zbor fără pilot, şi aţi făcut referire la acel Raven, îl avem şi noi în dotare şi...

Realizator: Utilizăm în Afganistan 10 bucăţi...

Nicolae Ciucă: Nu, în Afganistan...

Realizator: Am primit de la SUA…

Nicolae Ciucă: Da, dar utilizăm alt echipament, este vorba de Scan Eagle. Raven are rol tactic şi de asemenea, avem o componentă de război electronic şi o componentă de dirijare a aviaţiei la sol...

Realizator: Iată ce de informaţii aflăm de la dvs…

Nicolae Ciucă: Iacă-tă că pachetul de forţe este, cum vă spuneam, destul de complex şi, din discuţia avută cu generalul de brigată Piat, este pentru prima dată când la Hochenfeld inamicul este atât de sofisticat, ceea ce a dat cu adevărat bătăi de cap elementelor primare de instruire.

Realizator: Nu ştiam de Raven, acum aflu, recunosc, că le avem în dotare la nivel naţional. Ştiam că avem nişte Shadow-uri, acestea sunt pe distanţă mai scurtă, dacă nu mă înşel.

Nicolae Ciucă: Sunt aparate de zbor fără pilot, care au...

Realizator: O autonomie mai mică.

Nicolae Ciucă: ... autonomie mai mică, relevanţă tactică şi sunt foarte importante într-un pachet de forţe de nivel batalion de infanterie. Ceea ce este foarte important, aşa cum sublinia şi camaradul meu de la Forţele Aeriene, în exerciţiul de la Hochenfelz de asemenea a fost implicat atât sprijinul aerian apropiat cu elicoptere, cât şi aviaţia Forţelor Aeriene Americane şi tot acest complex, cum aţi vrut să spuneţi mai devreme...

Realizator: Este un “joint”.

Nicolae Ciucă: Este un joint, au un caracter întrunit şi dau complexitatea adevărată a acţiunii militare.

Realizator: Să explicăm ce fel de joint este, că poate avem şi ascultători mai tineri şi înţeleg altceva...

Nicolae Ciucă: Nu, joint, este vorba de acţiunea întrunită a cel puţin două categorii de forţe, structuri militare din două categorii de forţe.

Realizator: Da, de unde şi denumirea de "j"-uri la unităţi la nivel de comandă… întrunite la nivel de comandă de nivel superior... Era tot o glumă pentru ascultătorii noştri ceva mai tineri care când aud de joint nu se gândesc la joint operation, se gândesc la altceva de fumat.

Nicolae Ciucă: Nu, nu este cazul. Pentru că ne apropiem de final şi de fiecare dată...

Realizator: Mai avem timp, până atunci mai avem un material. Programele de apărare trebuie consolidate în statele aliate în primul rând prin suplimentarea bugetelor. Este informaţia pe care am primit-o de la Cartierul General al NATO, de unde transmite Cerasela Rădulescu.

*
Reporter: Doar patru membri ai NATO au atins ţinta stabilită de 2% din PIB pentru cheltuielile de apărare în 2013, şi vorbim despre Estonia, Grecia, Marea Britanie şi SUA. NATO precizează, de exemplu, că Franţa şi Turcia au fost foarte aproape să atingă această ţintă. O dezbatere legată de bugetele de apărare are loc de ceva timp din cauza crizei economice, iar Alianţa Nord-Atlantică este efectată de ceva ani de reduceri ale bugetelor europene de apărare. Însăşi Alianţa recunoaşte complexitatea noilor circumstanţe. "Ucraina ne-a făcut să reactualizăm misiunea pentru care am fost creaţi" - declara generalul Andrew Mueller, care comandă cea de a 17-a Flotă de avioane de monitorizare a NATO. Flota de monitorizare este deţinută de NATO din contribuţii băneşti şi de personal provenite de la 17 state, inclsuiv România. Ea se află sub controlul direct al generalului Philip Breedlove, comandantul forţelor militare ale NATO în Europa. El nu a ezitat să vorbească despre ameninţarea reprezentată de Federaţia Rusă şi consideră necesară o reevaluare a capacităţii de reacţie a forţelor de apărare ale NATO, în special după ce Rusia nu mai este văzută ca un partener al Aliantei. NATO a considerat Rusia un partener, însă evoluţiiel recente ne obligă să reevaluăm capacitatea noastră de reacţie. În prezent, Rusia nu mai acţionează ca un partener" - spunea comandantul forţelor NATO în Europa la declanşarea conflictului din Ucraina. Mai multe state europene însă înţeleg criza şi încep să-şi consolideze programele de apărare, pentru a face faţă ameninţărilor Rusiei. Suedia a fost prima ţară care a anunţat în aprilie o creştere a cheltuielilor militare pentru următorii zece ani, ca răspuns la ocuparea Crimeii de către Rusia. Polonia, deja angajată într-un efort ambiţios de modernizare a forţelor sale armate, a anunţat pentru următorii doi ani un plan de achiziţii pentru 82 de drone de diferite tipuri, primele urmând să fie livrate în 2016. Ţările din nord au însă o altă experienţă legată de puterea Rusiei. Acestea sunt indignate de sporirea capacităţii militare ruse în zona arctică şi a numeroaselor zboruri şi manevre aeriene ruse.

*
Realizator: Sinteză pentru "Euroatlantica" de la Bruxelles, semnată Cerasela Rădulescu. Domnule general, foarte scurt, colega mea a pus degetul pe rană, a adus aminte de un necesar de eforturi de suplimentare a bugetelor pentru apărare, ne referim acum la Forţele Terestre. Cât de importantă ar fi o suplimentare a bugetului?

Nicolae Ciucă: Este foarte importantă şi sunt demersuri în acest sens. Ministrul apărării naţionale, domnul Mircea Duşa, cât şi premierul, domnul Victor Ponta, au anunţat că la rectificare bugetul Ministerului Apărării Naţionale va fi rectificat pozitiv şi avem deja întreprinse o serie întreagă de demersuri, astfel încât să putem să achiziţionăm echipamente şi să refacem starea de operativitate a tehnicii din dotare.

Realizator: Domnule general, astăzi a fost Înălţarea, a fost şi sărbătoarea eroilor, e bine să ne aducem aminte de ei.

Nicolae Ciucă: De fapt, cu asta aş fi vrut să încep şi de aceea am şi făcut acea precizare, că înainte de a încheia doresc să aducem aminte că astăzi, odată cu Înălţarea Domnului Iisus Hristos, în ţara noastră s-a sărbătorit Ziua Eroilor. Suntem datori să-i amintim şi să ne aducem amiinte de sacrificiul pe care l-au făcut ca noi astăzi să putem să discutăm şi să abordăm toate aceste subiecte liberi...

Realizator: Într-un mod liber, da.

Nicolae Ciucă: Într-un mod liber… De asemenea, doresc să aduc omagiul şi recunoştinţa mea veteranilor de război câţi mai sunt şi cât mai sunt. Mâine este ziua preşedintelui Asociaţiei Veteranilor de Război, domnul general Marin Dragnea, şi doresc pe această cale să-i urez la mulţi ani şi nu în ultimul rând astăzi a fost şi este Ziua geniştilor militari din Forţele Terestre şi nu numai. La mulţi ani tuturor geniştilor!

Realizator: Le urăm şi noi la mulţi ani din partea postului public de radio, bineînţeles şi cu gânduri pentru domnul general Dragnea, şi să-l ţină Dumnezeu sănătos. "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată capacităţii de reacţie NATO. Invitatul ediţiei a fsot generalul maior doctor în ştiinţe militare Nicolae Ciucă, şeful Statului Major al Forţelor Terestre.