Ameninţarea reprezentată de terorism la adresa securităţii euroatlantice

Radu Dobriţoiu: Bun găsit! Terorismul reprezintă probabil cea mai mare ameninţare contemporană la adresa securităţii euroatlantice. Şi anul 2016 a fost marcat de foarte multe atacuri şi ameninţări, atribuite - cele mai multe dintre ele - grupării Stat Islamic. Europa a devenit ţintă şi chiar oraşul care reprezintă sediul administrativ al NATO şi UE a fost lovit de atacuri teroriste. Franţa, Germania şi Turcia, state importante din Alianţă, au fost lovite la rândul lor de terorişti. Ne întrebăm - bineînţeles, retoric - terorismul sugrumă Europa? O statistică neagră a atacurilor teroriste comise de jihadişti în anul 2016 indică 1.274 de atacuri în 50 de ţări. Bilanţul dramatic însumează peste 11 mii de persoane ucise doar în 2016. Gruparea teroristă Stat Islamic este responsabilă pentru 953 de atacuri, inclusiv în Europa, atentate soldate cu peste 6.000 de morţi. Invitatul ediţiei este profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Vă invit să rămâneţi alături de RRA pentru a asculta "Euroatlantica".

Vorbim despre atacurile teroriste din proximitatea României, din Europa şi din Turcia, despre ameninţarea reprezentată de terorism la adresa securităţii euroatlantice.
Bună seara, dle profesor Stefan Popescu, bine aţi revenit la "Euroatlantica"!
Ştefan Popescu: Bună seara, bine v-am găsit!

Radu Dobriţoiu: Dle profesor, putem spne că istoria contemporană a Europei nu a înregistrat atacuri teroriste atât de sângeroase ca cele din ultimii ani, ne amintim de separatiştii basci, de IRA, de acele atacuri teroriste din anii '70-80 ai secolului trecut. Se întâmpla însă punctual şi deseori teroriştii anunţau în prealabil unde amplasau încărcăturile explozive. Avem atacurile asupra zborului Pan Am de la Lockerby, din 1988, atribuit unor jihadişti. Anul trecut însă, Europa s-a confruntat cu o serie de atacuri teroriste fără precedent, chiar în inima continentului. Cum putem explica aceste evoluţii negative din zona securităţii?

Ştefan Popescu: Da, avem o creştere extraordinară a terorismului în Europa, mai ales în ultimii 15 ani. Aţi evocat câteva mii de morţi, alte mii de răniţi, sunt rapoarte, este raportul Europol din noiembrie la care au lucrat toate cele 28 de servicii secrete ale UE şi contabilizează peste 2.200 de morţi, 8.200 de răniţi. Este foarte mult. Cu toate acestea, 60% din atacurile teroriste vizează ţările musulmane. Emoţiile însă sunt invers, în Europa sunt cele mai multe emoţii şi în Occident, viaţa umană, repet tot timpul, din păcate, nu are aceeaşi valoare, dar cele mai multe atacuri teroriste - 60%, 58%, dacă vreţi cifra exactă - sunt în Afganistan, Pakistan, Nigeria, Irak, Siria şi Libia, din păcate. Creşterea este extraordinară în ultimii ani şi ca urmare a acestor focare extraordinare care sunt în proximitatea Europei - Libia, Siria. Diasporele au devenit transnaţionale, circulaţia s-a intensificat şi acum depinde unde considerăm că se opreşte Europa, pentru că, dacă luăm şi spaţiul ex-sovietic şi Turcia, iată, mă rog, includem să spunem în aria noastră...
Radu Dobriţoiu: Istanbulul este pe două continente.
Ştefan Popescu: Aşa este. Aria euroatlantică, aici explicaţiile le cunoaştem foarte bine, kurzii în proximitatea..., 822 km de frontieră terestră cu Siria...
Radu Dobriţoiu: Ai Turciei cu Siria.
Stefan Popescu: Da, exact.
Radu Dobriţoiu: Numai cu Siria, să nu mai vorbim şi de frontiera cu Irakul.
Ştefan Popescu: Aproape 400 km.
Radu Dobriţoiu: Şi acolo sunt probleme şi graniţa este extrem de permeabilă în anumite zone...
Ştefan Popescu: Da.

Radu Dobriţoiu: Bun, ne concentrăm pe Europa, dar aţi amintit de acest paradox şi eu nu am putut să mi-l explic, pentru că, iată, dacă avem un atentat la Bagdad cu 150 de morţi, presa din România, ...
Ştefan Popescu: Sau în Mali, de pildă.
Radu Dobriţoiu: Da.
Ştefan Popescu: Şi mai mult.
Radu Dobriţoiu: Dau un exemplu că a fost anul trecut chiar în Bagdad un atac undeva la 154 de morţi, poate chiar peste. Presa din România foarte puţin a vorbit, însă, iată, când s-a întâmplat atacul din Germania, unde au fost mult mai puţini morţi, presa din România şi presa europeană au acordat o mai mare atenţie. Probabil că este o empatie, probabil că este o îngrijorare mult mai mare.
Ştefan Popescu: Empatia, puterea mass-media occidentale care este mult mai importantă şi este focalizată, dacă ne uităm şi la numărul corespondenţilor străini, că cei mai mulţi sunt în New York, urmează Ţara Sfântă, Israelul, Palestina, de înţeles, şi marile capitale europene. În Pakistan cred că presa locală doar le mai contabilizează în zonele paştune din Pakistan sau în Mali sau în Niger, cu atât mai mult.
Radu Dobriţoiu: Este şi dificil pentru un occidental să se adapteze şi să îşi facă meseria de jurnalist să nu spunem în Siria şi în Irak, pentru că numai în Siria avem undeva la 15 morţi anul trecut, jurnalişti.
Ştefan Popescu: Jurnaliştii sunt o ţintă prioritară peste tot în asemenea zone de conflict. Ştim bine, corespondenţii marilor radiouri - RFI, BBC - care au fost luaţi ostatici sau omorâţi în diverse state africane.

Radu Dobriţoiu: Turcia a fost din nou ţinta unui atac terorist la Izmir, au fost ucise două persoane de explozia unei maşini-capcană, alte cinci au fost rănite, unele în stare gravă. Potrivit guvernatorului, citat de REUTERS, doi dintre atacatori au fost ucişi în confruntări cu poliţia turcă şi un al treilea este dat în urmărire. Luminiţa Apostol are mai multe informaţii despre atacurile teroriste din Turcia.

Reporter: În ultimul an şi jumătate, Turcia a fost ţinta a numeroase atentate pe care le-a atribuit fie militanţilor din Partidul Muncitorilor din Kurdistan, aşa cum este cazul cu cel petrecut azi la Izmir, fie cel mai adesea grupării teroriste Stat Islamic. O cronologie a acestor atacuri soldate cu sute de morţi şi răniţi a fost făcută de cotidianul turc Sabah, care arată că primul atac al grupării Stat Islamic pe teritoriul turcesc s-a petrecut în martie 2014, însă la jumătatea lunii iulie 2015 gruparea a executat primul atentat sinucigaş de amploare la Suruc, în care 32 de oameni au murit şi peste 100 au fost răniţi. De atunci, timp de un an şi jumătate, alte şapte atentate au fost înregistrate. Cel mai recent, în afara celui de azi, este cel din noaptea Anului Nou de la Istanbul, soldat cu 39 de morţi. Anterior, la început de noiembrie, nouă persoane fuseseră ucise într-un atentat cu maşină-capcană în oraşul Diyarbakir. Toate aceste atacuri au fost atribuite de autorităţile turceşti grupării Stat Islamic, însă doar unul dintre ele a fost revendicat. Faptul că atentatul din 31 decembrie a fost revendicat de agenţia centrală a grupării teroriste, şi nu de organul său de propagandă, ca de obicei, este considerată o premieră de cercetătorul Charlie Winter de la King's College din Londra, care a spus pentru Agenţia France Presse că se doreşte ca acest atac să fie perceput drept unul condus direct de comandamentul central al islamiştilor. Analiştii politici şi presa internaţională estimează că gruparea teroristă şi-a schimbat strategia şi atacă direct Turcia, ca represalii după implicarea militară a acesteia în Irak şi în Siria. Cum Turcia îşi continuă operaţiunile militare şi a promis să combată terorismul peste tot unde se manifestă, se anticipează că atentatele grupării Statul Islamic vor continua şi în anul 2017 pe teritoriul turcesc.

Radu Dobriţoiu: De menţionat este că până acum nu există informaţii că cetăţeni români ar fi avut de suferit în urma acestui atac de la Izmir şi cu atât mai mult am informaţii de la Consulatul României la Izmir că reprezentanţii diplomatici români acolo sunt în regulă. Iată, dle profesor, continuă atacurile din Turcia, de această dată se pare că este vorba despre reprezentanţi ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan, este vorba dsespre Kurdistanul Sirian, să precizăm, acolo PKK are baza militară şi de acolo lansează atacurile, sunt atacuri revendicate de ISIS şi, iată, ştim că au fost identificaţi şi cei responsabili pentru atacul terorist de Anul Nou din Istanbul, se pare că sunt de origine uigură, adică chinezi.

Stefan Popescu: Da, uiguri. Pentru că din anul 2015 Statul Islamic a început să desfăşoare o activitate în zona uigură, este drept că există o migraţie din zona uigură către Turcia şi către Malaysia şi ca urmare a radicalizării şi înţepenirii, am putea spune, a dialogului dintre Beinjing şi uiguri, uigurii riscă să devină minoritari, sunt 15 milioane, dar 40% din populaţia regiunii Shingjan-Uighur este constitituită din grupul Han, ne aducem aminte de confruntările violente care au urmat Jocurilor Olimpice din 2008 de la Beijing dintre uiguri şi chinezii de tip Han, mai avem şi populaţia Hui, 10 milioane tot în Shingjan-Uighur sau Turkestanul Oriental, vreo 10 milioane care sunt şi ei musulmani şi fac obiectul unor recrutări din partea organizaţiei Statul Islamic, care şi-a lansat şi o publicaţie în limba mandarină, potrivit Beijing-ului cam 300 de combatanţi uiguri s-ar afla în Irak şi în Siria în acest moment, dar şi în Turcia mulţi sunt dezamăgiţi de faptul că nu găsesc integrarea pe care o aşteptau, pentru că uigurii sunt de origine turcică.
Radu Dobriţoiu: Iată, China este interesată să intervină în regiune alături de Rusia. Există chiar o cooperare la nivel de schimb de informaţii. Pe de o parte, Rusia este nemulţumită, ştim foarte bine, sunt aproximativ 2.000 de luptători ceceni, care s-au alăturat Statului Islamic, ei sunt de altfel şi cei care au făcut foarte multe atrocităţi, sunt nişte luptători foarte buni...
Ştefan Popescu: Statul Major se pare că este dominat de ceceni ai Statului Islamic.
Radu Dobriţoiu: Şi au reuşit să coordoneze operaţiuni militare de o manieră foarte bine organizată, Ramadi şi alte oraşe când au fost cucerite prima dată se pare că..., iată, şi Palmyra a fost recucerită tot cu acest sprijin în Siria. Autorităţile turce susţin că au aflat naţionalitatea celui care a deschis focul la întâmplare într-un club din Istanbul, să spunem, în noaptea de revelion, ucigând 39 de persoane, potrivit unui înalt responsabil din Guvernul de la Ankara. Atacatorul, aflat încă în libertate, ar fi de origine uigură, comunitate musulmană din vestul Chinei. Turcia are extrem de multe probleme şi putem spune că este chiar o interfaţă spre Europa.

Ştefan Popescu: Este o interfaţă spre Europa. Problemele au venit, s-au agravat şi în iulie 2015, în momentul în care domnul Erdogan a rupt acordul de pace cu kurzii, ceea ce i-a radicalizat. În momentul de faţă, Partidul Muncitorilor din Kurdistan nu mai are monopolul gherilei, dacă putem să spunem aşa. Au apărut disidenţe radicale, unele în legătură cu organizaţii extremiste, jihadiste, cum sunt Şoimii Libertăţii din Kurdistan, care probabil au fost responsabili şi de triplul atentat sinucigaş din 10 octombrie 2015 de la Aeroportul din Istanbul, soldat cu 47 de morţi. Deci suntem într-o adevărată serie. În iulie am avut 33 de morţi la Suruc, am auzit în materialul pe care l-aţi difuzat, am avut triplul atentat de la Istanbul, am avut în faţa gării din Ankara, din octombrie, cel mai mare atentat din istoria Turciei, 102 morţi, peste 500 de răniţi. Turcia..., aceste atentate reflectă şi schimbarea relaţiilor dintre Turcia şi Statul Islamic, pe de altă parte. Pentru că, dacă acum un an Turcia se arăta binevoitoare cu Statul Islamic, nu mai are rost să detaliem, era şi un teritoriu de trecere dintre Occident spre Siria, zonele jihadiste, Siria şi, respectiv, Irak. Intervenţia turcă şi împotriva Statului Islamic a dus la o schimbare de atitudine din partea... Şi cooperarea cu Rusia. Este clar, în momentul de faţă avem o armonizare a strategiilor pe Siria de şase luni încoace.

Radu Dobriţoiu: Se pare că şi Donald Trump ar dori să se armonizeze într-un fel problema Siriei, şi cu Rusia, şi cu Turcia. Ameninţarea teroristă reprezintă o mare problemă pentru Europa. Gruparea Stat Islamic s-a transformat într-una dintre cele mai mari provocări de securitate după Războiul Rece. Din Siria şi Irak, organizaţia fundamentalistă salafistă a lansat, s-au inspirat atacuri teroriste majore împotriva unor ţinte din Europa. În 2016, un număr record de atentate au fost planificate, dejucate sau chiar comise în ţări ale UE, cele mai multe vizând Belgia, Germania şi Franţa. Arina Petrovici a realizat o sinteză cu principalele atacuri teroriste din Europa.

Reporter: În martie, Belgia a consemnat cel mai sângeros atac terorist din istoria sa. De fapt, Bruxelles-ul devenea scena a trei atentate sinucigaşe coordonate, două la aeroport şi unul la o staţie de metrou, soldate cu 32 de morţi şi 340 de răniţi şi revendicate toate de ISIS. Dar apogeul valului de atacuri teroriste care a lovit Europa anul trecut a fost atins în iulie, când aproape 100 de oameni au murit la Nisa chiar de Ziua Naţională a Franţei. Un tunisian radicalizat a intrat cu un camion în sutele de oameni care asistau pe Promenade des Anglais la un spectacol de artificii. Bărbatul a tras focuri de armă în timp ce conducea camionul, fiind în cele din urmă împuşcat mortal de poliţişti. 86 de oameni, inclusiv copii, şi-au pierdut viaţa, iar peste 400 au fost răniţi. Imediat ISIS a transmis un mesaj prin care a salutat masacrul, precizând că a fost comis de un soldat al său. La începutul lunii trecute, Agenţia Europeană a Poliţiei, Europol, avertiza că reţeaua Statul Islamic intenţionează să comită noi atentate de amploare în UE, fiind vizate ţările care participă la coaliţia antiteroristă coordonată de Statele Unite. Câteva zile mai târziu, la 19 decembrie, un migrant tot tunisian a cărui cerere de azil fusese respinsă de autorităţile din Germania şi inspirat probabil de fapta conaţionalului său din urmă cu nici şase luni, intra cu un camion în plin în mulţimea adunată într-un târg de Crăciun la Berlin. 12 persoane au murit şi aproape 50 au fost rănite în atentatul revendicat de ISIS şi calificat drept un act de răzbunare pentru atacurile din Siria. Patru zile mai târziu, tunisianul era împuşcat mortal de poliţia italiană, la Milano.

Radu Dobriţoiu: Acum reforma politicilor de securitate şi de acordare a azilului politic se află pe agenda autorităţilor din Germania, unde Ministerul de Interne doreşte ca responsabilitatea pentru probleme de securitate internă să fie preluată de Guvernul central din Berlin de la cele 16 guverne regionale, pentru a răspunde mai rapid şi mai bine coordonat în eventualitatea unor atacuri teroriste, iar migranţii ale căror cereri de azil au fost respinse să fie trimişi în ţările de origine. Este un bumerang acum. Ne amintim că Germania, la un moment dat, a sprijinit, a fost de acord cu valurile de migranţi care au venit spre Europa, susţinând inclusiv acele cote de refugiaţi.

Ştefan Popescu: Da, mai ales că musulmanii, cele patru milioane de musulmani care sunt în primul rând turci şi kurzi de pe teritoriul german, aşa-numita comunitate istorică era imună la jihadism. Din contră, este puternic secularizată, bine integrată în Germania. Este drept că acum, cu un milion de refugiaţi, acest milion face obiectul unor recrutări din partea organizaţiilor jihadiste şi a Statului Islamic în primul rând. Nici nu mai este nevoie să trimiţi oameni la faţa locului în momentul de faţă. Dvs aţi menţionat foarte bine că Statul Islamic reprezintă o realitate în spaţiul virtual extraordinară, ar fi nu mai puţin de 10 mii de site-uri de recrutare, în diverse limbi, în franceză, engleză, germană, chiar în limba mandarină pentru recrutare. A apărut aşa-numitul fenomen al lupilor singuratici. Pe de altă parte, tipul teroristului s-a schimbat acum, nu mai este un activist în mediul politic care trece la act, uneori sunt persoane care sunt implicate în microcriminalitate şi care se radicalizează subit şi comit atentate...

Radu Dobriţoiu: În mediul virtual se confruntă Statul Islamic inclusiv cu Anonymous, care au luat o serie de măsuri împotriva grupării Stat Islamic, dar n-au reuşit să îl doboare în mediul virtual.
Ştefan Popescu: Da. Dacă ne gândim şi la faptul că o mişcare teroristă clasică, mă rog, poate fi numită clasică, cum este Al Qaeda, este pe piaţă de 35 de ani. Asta ne arată că ne confruntăm cu un fenomen de durată. Pe de altă parte, nu există situaţie securitară perfectă. Este foarte greu. Uni specialişti atrag atenţia, mai ales un criminolog francez foarte cunoscut, Alain Bauer, care spune că de fapt europenii privilegiază serviciile de contrainformaţii, care sunt destul de opace în cooperare, chiar dacă există un acord de la ţară la ţară, la nivel european. Pe când americanii au creat după 11 septembrie, au încredinţat principala misiune forţelor de poliţie. Şi în ultimii 15 ani am avut numai 45 de morţi ucişi de jihadişti pe teritoriul nord-american, faţă de Europa, unde sunt peste 2.200.
Radu Dobriţoiu: Putem spune, domnule profesor, că Europa pare să fie prinsă pe picior greşit, poate lipsa cooperării între structurile de informaţii este probabil cea mai mare problemă în interiorul UE...

Ştefan Popescu: Aţi pus punctul pe "i". Şi nu numai cooperarea în materie securitară, pentru că ne confruntăm şi cu radicalizarea majorităţilor. Vedeţi bine ce se întâmplă în Franţa sau în Austria, acest fenomen de radicalizare a majorităţilor care creează un sentiment de excludere în sânul minoritarilor de musulmani, pentru că şi acesta este un pericol, majorităţile să se radicalizeze.
Radu Dobriţoiu: Domnule profesor Ştefan Popescu, putem spune şi după experienţa anului 2016 în Europa, 2015, că terorismul s-a upgradat şi s-a adaptat la ceea ce înseamnă contraterorismul la nivelul actual pe care îl avem?
Ştefan Popescu: Absolut. Teroriştii au dat dovadă de o imaginaţie şi de o creativitate ieşite din comun. Şi în momentul de faţă eradicarea, de pildă, a Statului Islamic, eradicarea teritorială mă refer, nu va rezolva problema Statului Islamic, pentru că el proliferează prin celule jihadiste în statele din jur şi nu numai, nu mai are nevoie să mai..., recrutează la faţa locului prin această prezenţă extraordinară în spaţiul virtual...
Radu Dobriţoiu: E o franciză care este preluată peste tot.
Ştefan Popescu: Exact. Bine spus franciză.
Radu Dobriţoiu: Este preluată peste tot şi asta impune să amintim şi costuri foarte mari pentru contraterorism.
Ştefan Popescu: Bine spus. În perioadă de criză. Iată angajările suplimentare făcute în Franţa, cheltuielile care au crescut foarte mult în materie, operaţiunile militare pe care le desfăşurăm în afară şi iarăşi aici Europa nu dă dovadă de solidaritate. Câte ţări sunt implicate pe frontul terorist la faţa locului? Foarte puţine.
Radu Dobriţoiu: Foarte puţine. Probabil că există şi păreri diferite şi empatii diferite, după cum aminteam mai devreme. Afganistanul este mult mai departe de Spania şi de Portugalia, Siria şi Irakul sunt mai aproape şi Libia sunt mai aproape de Franţa.
Ştefan Popescu: Exact.
Radu Dobriţoiu: Şi iată sunt interese diferite. Turcia la un moment dat probabil că iarăşi o să preseze cu taberele de refugiaţi, tabere de refugiaţi care este foarte posibil, care, deşi într-un procent foarte mic, să găzduiască şi astfel de jihadişti.
Ştefan Popescu: Fără o concertare la nivelul întregii comunităţi internaţionale - aici băgăm inclusiv am vorbit de uiguri, de China, Rusia şi occident şi evident de ţările musulmane însele, pentru că, aşa cum spuneam, ele sunt afectate, regimurile politice de acolo, acolo se prăbuşesc, ţesutul economic acolo se distruge şi iată că lumea arabo-musulmană este aruncată cu decenii cel puţin în urmă, pentru că nu mai putem vorbi de dezvoltare durabilă în momentul de faţă în Irak, în Siria, în Libia, sunt zone distruse total, în Africa Subsahariană, unde erau deja state fragilizate, deci fără o colaborare a întregii comunităţi internaţionale nu se poate rezolva această problemă.
Radu Dobriţoiu: Da. Viitorul nu sună foarte bine atunci când vorbim de terorism, pentru că vedem, observăm, remarcăm că terorismul şi mai ales această grupare Stat Islamic teribilă şi cu atrocităţi, barbarii greu de explicat, se adaptează şi capetele Hidrei sunt din ce în ce mai multe şi este foarte greu să anticipăm unde va lovi din nou.
Ştefan Popescu: Şi mai avem şi problema internă a islamului, concurenţa între curentele radicale şi cele moderate, în care terorismul devine mijloc de legitimare a islamului radical.
Radu Dobriţoiu: Şi din ce în ce mai des se întâmplă acest lucru şi în inima Europei. Am adus aminte de Franţa, să vorbim de sudul Franţei, unde comunitatea musulmană este foarte numeroasă. Avem, dar până acum nu ne-am confruntat, în Balcani, ştim foarte bine, Albania.
Ştefan Popescu: Bosnia chiar.
Radu Dobriţoiu: Bosnia, bineînţeles.
Ştefan Popescu: Cu islam tolerant acum 20 de ani. Bosnia nu punea o problemă, nici Albania, nu erau zone de recrutare.
Radu Dobriţoiu: Câteva cuvinte despre România. Noi nu avem o comunitate musulmană...
Ştefan Popescu: ... importantă şi nici radicalizată.
Radu Dobriţoiu: Da. Sunt români de-ai noştri.
Ştefan Popescu: Români de-ai noştri inclusiv cei care au solicitat cetăţenia română venind din Siria sau alte zone arabo-musulmane.

Radu Dobriţoiu: Poate reprezenta un pericol această cotă de refugiaţi care în cele din urmă, vrem, nu vrem, o parte dintre aceştia vor ajunge pe teritoriul României?
Ştefan Popescu: În mod cert vor creşte atenţia organizaţiilor jihadiste, adică le va mări baza de recrutare şi baza de acţiune în Uniunea Europeană. Nicio ţară nu este la adăpost, dar cred că România în primul rând, miza ei este ca teritoriu de tranzit. Aici cred că ne-am putea încadra. Nu suntem totuşi o ţintă prioritară, ţinta sunt tot marile capitale, Paris, Londra, Berlinul, iată în momentul de faţă, Italia, pentru că am văzut legăturile cu zona de...
Radu Dobriţoiu: O zonă de tranzit /.../
Ştefan Popescu: Libia, exact, care se află la câţiva zeci de km, se află Lampedusa.

Radu Dobriţoiu: Este foarte important de spus că România se situează într-un loc foarte bun într-un clasament al ţărilor sigure din Europa şi sperăm să rămână aşa şi în continuare.
Ştefan Popescu: Şi eu sper. Şi faptul că dăm dovadă de toleranţă, chiar studenţii veniţi din zonele arabo-musulmane sunt cel mai bine trataţi din toate zonele din Uniunea Europeană în România.
Radu Dobriţoiu: Foarte puţin s-a vorbit - mai avem un minut - foarte puţin s-a vorbit despre atacurile, atentatele dejucate, care cu siguranţă au fost foarte multe.
Ştefan Popescu: Iată! Acestea nu sunt menţionate de presă. Sutele, miile de atacuri dejucate de serviciile de informaţii şi forţele de poliţie. Or, acestea nu se văd, dar ele sunt în fiecare zi, se dejoacă.

Radu Dobriţoiu: Am avut recent şi în Franţa şi în Marea Britanie astfel de acţiuni, astfel de reuşite ale serviciilor de securitate din Europa. Probabil că efortul este din ce în ce mai mare.
Ştefan Popescu: Da. Dar cum securitate perfectă nu există, mai scapă câte un atentat, cum a fost cel de la Nisa sau cel de la Berlin, care provoacă emoţii foarte mari şi... repun în discuţie tot eşafodajul acesta securitar.
Radu Dobriţoiu: Putem conchide că Europa are nevoie de un buget mult mai mare pentru această zonă a securităţii şi a luptei împotriva terorismului?
Ştefan Popescu: Un buget şi în primul rând o solidaritate mai mare şi o redefinire, pentru că în momentul de faţă să ştiţi că am 100 de definiţii cu privire la terorism în Europa, în literatura de specialitate europeană.
Radu Dobriţoiu: "Euroaltantica" la final. Invitatul ediţie a fost profesorul universitar Ştefan Popescu, doctor în istoria relaţiilor internaţionale contemporane. Am vorbit despre ameninţarea reprezentată de terorism la adresa securităţii euroatlantice.