Top evenimente 2011

Începutul anului 2011 a fost marcat de un grav seism urmat de un tsunami devastator care au lovit Japonia.

La 11 martie un cutremur de 9 grade a afectat grav coasta de nord-est a Japoniei, cauzând un tsunami devastator, care a provocat pagube de 218 miliarde de dolari.

În urma acestuia 20.000 de oameni au murit sau au fost daţi dispăruţi.

Valurile tsunami-ului au distrus sistemul de răcire al centralei nucleare de la Fukushima şi a declanşat cea mai mare criză nucleară din lume după Cernobâl.

Peste 100.000 de oameni au fost evacuaţi din cauza radiaţiilor, potrivit AP.

Foto: Dezastrul din Japonia. Foto: Reuters.

Cel mai căutat terorist, Osama bin Laden, a fost ucis

Moartea liderului organizaţiei teroriste al-Qaida, Osama bin Laden, este unul cele mai importante evenimente ale anului 2011.

Cel mai căutat terorist al lumii, de aproape zece ani, a fost ucis de forţele speciale americane pe 2 mai, în urma unui atac surpriză asupra reşedinţei din Pakistan în care acesta se ascundea.

Un oficial de la Washington a spus ca operaţiunea de ucidere a lui Osama bin Laden a fost efectuată de soldaţi din marina militară, aşa-numita Navy Seals, trupele speciale ale Forţelor Navale americane, şi a fost coordonată chiar de către directorul CIA, Leon Panetta. Teroristul a fost împuşcat, iar trupul său a fost aruncat în mare.

Osama bin Laden a fost cea mai căutată persoană din lume de către SUA, fiind considerat de către americani ca fiind cel care a organizat atacurile de la New York şi Washington din 11 septembrie 2001.

Deşi Casa Albă a fost supusă unor serioase presiuni să publice fotografii care să dovedească faptul că liderul al-Qaida, Osama bin Laden este mort, preşedintele Obama a decis să nu releve publicului imaginile socotite prea ilustrative. Preşedintele a afirmat că nu vrea ca acestea să incite la violenţă.

Foto: Osama bin Laden. Foto: AP Arhivă.

Uniunea Europeană afectată de criza financiară

Anul 2011 a adus pe piaţa financiară din întreaga lume dar în special în Uniunea Europeană o criză financiară acută care a generat o serie de măsuri de austeritate severe.

În Grecia, măsurile de austeritate au declanşat greve, proteste şi revolte, în timp ce problemele economice ale Italiei au dus la înlocuirea premierului Silvio Berlusconi.

Franţa şi Germania au luat măsuri urgente pentru a uşura criza datoriilor în timp ce Marea Britanie s-a împotrivit modificărilor propuse la summitul special consacrat crizei din zona UE.

Problemele ţărilor cu datorii mari din spaţiul UE au dus şi la schimbări de guverne făcute prin alegeri anticipate sau prin demisii ale guvernelor care vor fi urmate, la începutul anului 2012, de alegeri.

În Portugalia şi Spania orientarea politică se schimbă şi după ce guvernele de stânga nu fac faţă crizei, au fost înlocuite de guvernarea de dreapta, nu neapărat pentru că oferă soluţii, ci pentru că electoratul caută altceva.

O analiză despre criza euro şi noul cal troian economic poate fi citită aici.

Foto: Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy şi cancelarul german, Angela Merkel la summitul privind zona euro. Sursa: Reuters.

2011, an agitat pe scena politică din România

Pe scena politică din România, 2011 a fost un an al apariţiei de noi alianţe, de alegeri de lideri ai formaţiunilor politice, dar şi de schimbări de forţe în parlament. Ca de obicei, nu au lipsit atacurile, uneori dure şi acide, între putere şi opoziţie şi, oarecum o tradiţie, plecările unor politicieni dintr-un partid în altul.

S-au depus moţiuni împotriva guvernului, şi nu puţine, dar au fost respinse din cauza raportului de forţe din Camera Deputaţilor şi Senat.

Nu au lipsit cazurile de corupţie, acuzaţi de astfel de fapte fiind tot felul de politicieni, ajungând chiar până la un europarlamentar.

2011 a fost un an al blocajului parlamentar, ceea ce a dus la adoptarea multor proiecte legislative în mod tacit, adică fără dezbatere. Dar a fost şi anul relansării ideilor privind revizuirea Constituţiei şi reorganizării teritoriale a României, proiecte rămase însă în suspensie.

Regele Mihai a venit să ţină un discurs în plenul parlamentului, iar şefia Senatului a fost schimbată. 2011 a fost un an cu înfiinţarea unui nou minister, restructurarea altora, dar şi cu decizia coaliţiei guvernamentale privind comasarea alegerilor în 2012.

Audio: sinteza evenimentelor politice interne.

Foto: parlamentul României, scena bătăliilor politice.

Primăvara arabă

Primăvara arabă a început cu demonstraţii în Tunisia care au dat semnalul unor schimbări fără precedent în zonă.

La 17 decembrie 2010, în Tunisia, un tânăr şomer şi-a dat foc în stradă nemulţumit de faptul că autorităţile nu i-au permis să vândă legume pe stradă fără autorizaţie,
lipsindu-l astfel, de posibilitatea de a-şi câştiga pâinea.

Incidentul, care a avut loc în oraşul Sidi Bouzid, a declanşat un val de proteste la nivel naţional.

Protestele primăverii arabe au declanşat o revoluţie în Egipt prin care a fost înlăturat Hosni Mubarak, au alimentat un război civil în Libia, care a culminat cu moartea lui Muammar Gaddafi şi a pornit o revoltă sângeroasă în Siria împotriva regimului Assad.

Bahrain şi Yemen au cunoscut de asemenea, proteste majore.

O analiză amplă a primăverii arabe poate fi citită aici.

Foto: Tunisia, începutul "primăverii arabe". Sursa: Reuters.

Moartea violentă a liderului libian Muammar Gaddafi

La 16 februarie în Libia au fost semnalate primele ciocniri între forţele de ordine şi protestatari, iar trei zile mai târziu, presa a raportat primele zeci de victime ale conflictului.

Majoritatea violenţelor şi principala revoltă împotriva liderului ţării, Muammar Gaddafi, au avut loc în cel de-al doilea oraş ca mărime din Libia, Benghazi, unde opozanţii regimului au preluat controlul asupra mai multor zone. Ulterior, protestele s-au extins şi în alte oraşe libiene, între care şi capitala Tripoli.

La aproape două săptămâni de la izbucnirea violenţelor, Consiliul de Securitate a votat în unanimitate sancţionarea liderului libian şi asociaţilor săi, dar şi deferirea regimului Gaddafi Tribunalului de la Haga pentru" crime împotriva umanităţii".

La 25 martie, NATO decide că în Libia este necesară instituirea unei zone de interdicţie aeriană, iar câteva zile mai târziu, pe 31, Alianţa Nord-Atlantică declară că va prelua conducerea operaţiunii militare din această ţară.

Convinşi că liderul libian se ascunde în oraşul său natal, Sirte, la jumătatea lunii septembrie, insurgenţii intensifică atacurile asupra regiunii, iar pe 24 anunţă că au reuşit să pătrundă în oraş.

Muammar Gaddafi a murit joi , 20 octombrie, din cauza unei răni la cap provocată de un glonţ, în cursul unui schimb de focuri la Sirte, oraşul său natal, a declarat şeful executivului Consiliului Naţional de Tranziţie(CNT), Mahmoud Jibril, informa AFP.

Potrivit lui Mahmoud Jibril, "când a fost găsit, el era în stare bună şi avea o armă", adăugând că fostul lider a fost ulterior condus la o camionetă.

"Când vehiculul a demarat, a fost prins într-un schimb de focuri între combatanţi pro-Gaddafi şi revoluţionari şi a fost ucis cu un glonţ în cap", a şeful executivului CNT.

"Gaddafi a fost în viaţă până la sosirea la spitalul din Misrata", a precizat şeful executivului CNT.

Foto: Muammar Gaddafi, mărire şi decădere. Foto: Reuters.

Anterior, Mohamed Leith, comandantul forţelor CNT din zona situată la sud de Misrata, a declarat că Muammar Gaddafi se află într-un Jeep asupra căruia rebelii au deschis focul.

"El a coborât şi a încercat să fugă. S-a refugiat într-un canal. Rebelii au deschis focul din nou şi el a ieşit ţinând un kalaşnikov într-o mână şi un pistol în cealaltă.

"El a privit în stânga şi în dreapta, întrebând ce se întâmplă. Rebelii au deschis focul din nou, rănindu-l la umăr şi la picior, iar el a murit mai târziu", a adăugat Mohamed Leith.

Steve Jobs, "unul din cei mai importanţi inovatori din SUA"

După lansarea iPhone 4S, Apple anunţa, în data de 6 octombrie, decesul fostului său director general şi cofondator, Steve Jobs.

În vârstă de 56 de ani, fostul lider Apple avea grave probleme de sănătate de mai mulţi ani.

El a fost atins în 2004 de o formă rară de cancer de pancreas şi a suferit un transplant de ficat în 2009.

Aflat în concediu medical din ianuarie, Steve Jobs şi-a anunţat demisia din postul de director general la 24 august, cedând conducerea adjunctului său, Tim Cook.

De la iPod, la iPhone şi până la iPad, compania fondată de Steve Jobs a transformat felul în care folosim tehnologia comunicaţiilor.

El a pus bazele Apple în anii '70, dar după succesul timpuriu cu computerul Mac, compania a întâmpinat probleme şi Jobs a fost forţat să plece.

Când s-a întors, în 1997, supravieţuirea Apple era sub semnul întrebării, dar a prezidat o revenire spectaculoasă.

Până în 2010, Apple a devenit mai valoroasă decât Microsoft şi fondatorul companiei era recunoscut ca fiind unul dintre geniile generaţiei lui.

Steve Jobs va rămâne cunoscut drept cel care a susţinut că felul în care arată tehnologia este la fel de important cu ceea ce ştie să facă.

Programul spaţial al NASA, la sfârşit. Ultima misiune în spaţiu a navetei Atlantis

Pe 8 iulie, naveta spaţială Atlantis a plecat în ultima sa misiune către spaţiu.

Cel puţin un milion de oameni, aflaţi în apropierea rampei de lansare a navetei spaţiale Atlantis, au făcut numărătoarea inversă împreună cu inconfundabila voce de la NASA.

"5, 4 ,3 ,2 ,1 decolare. Atlantis a fost lansată, ultima lansare a lui Atlantis. Pe umerii navetei spaţiale, America va continua să viseze. Asistăm la începutul călătoriei sentimentale în istorie“.

Pe 21 iulie, naveta spaţială a aterizat pentru ultima oară la Centrul Spaţial Kennedy, punând capăt astfel programului navetelor spaţiale americane, care a durat peste 30 de ani.

Programul navetelor spaţiale americane a fost marcat de succese extraordinare, ca plasarea pe orbită de către Discovery a Telescopului Spaţial Hubble.

În ultimii 12 ani, 36 de misiuni au construit şi au transferat echipament către Staţia Spaţială Internaţională.

Programul NASA a fost marcat, însă, şi de două mari tragedii, Challenger în 1986 şi Columbia în 2003, care au ucis 14 astronauţi.

În 2004, administraţia Bush a hotărât retragerea flotei spaţiale deoarece aceasta era prea îmbătrânită.

Foto: Atlantis pleacă în ultima misiune. Sursa: Reuters.

La sfârşitul anului 2012 ar putea fi lansate primele vehicule spaţiale americane private care transportă mărfuri, dar NASA trebuie să aştepte cel puţin până în 2015 până când noile capsule capabile să transporte astronauţi vor fi gata să decoleze.

După trei decenii în care SUA a trimis navete pe orbita din jurul Pământului, agenţia spaţiala americană se va concentra pe construirea de rachete noi care vor putea călători mai departe în spaţiu.

În 2010, la Centrul Spaţial Kennedy, preşedintele Barack Obama promitea expediţii către planeta Marte.

Navetele ce au făcut parte din programul spaţial de peste 30 de ani vor fi expuse în câteva muzee din Statele Unite ale Americii.

Atentat fără precedent în Norvegia

La 22 iulie, în Norvegia, se producea un atac criminal soldat cu 77 de morţi.

Este cel mai sângeros atac petrecut în Europa din 2004, de la atentatele de la Madrid.

Autorul atacurilor, Anders Behring Breivik, a detonat o bombă în apropiere de sediul guvernului norvegian apoi a deschis focul timp de mai mult de o oră asupra a sute de tineri laburişti, reuniţi la o şcoală de vară pe insula Utoya, în apropiere de Oslo.

Anders Breivik, în vârstă de 32 de ani, a spus că a comis un act de mare cruzime, dar că trebuia să ducă până la capăt acţiunile pe care le-a planificat în urmă cu mai mult timp.

Acesta s-a declarat în repetate rânduri duşman al imigranţilor care le trimit islamiştilor bani din Norvegia şi al politicienilor care susţin fenomenul.

O comisie medicală numită de justiţia norvegiană a confirmat diagnosticul psihiatric enunţat în noiembrie în cazul lui Anders Behring Breivik, autorul atacurilor soldate cu 77 de morţi la 22 iulie, care îi permite să evite închisoarea.

Astfel, ţinând cont de concluziile examenului psihiatric, acesta ar urma să scape de închisoare şi să fie condamnat la îngrijiri psihiatrice într-o instituţie cu regim închis.

Aflat în prezent în arest preventiv, Anders Breivik, aşteaptă deschiderea procesului său la 16 aprilie.

Foto: Masacru în Norvegia. Sursa: Reuters.

"Nunta secolului" căsătoria dintre Prinţul William şi Catherine Elisabeth, ducesa de Cambridge

Prinţul William şi Catherine Elisabeth, ducesa de Cambridge, s-au căsătorit la Catedrala Westminster Abbey.

Potrivit BBC, peste cinci sute de mii de oameni au urmărit pe strazile Londrei desfăşurarea evenimetului.

"Nunta secolului" a fost pregătită în cele mai mici detalii pentru invitaţii de marcă din întreaga lume şi pentru cei aproape 2,5 miliarde de oameni care au asistat în faţa micilor ecrane, ceea ce înseamnă o treime din populaţia planetei.

Pentru ca totul să iasă bine, în cele mai bune condiţii de securitate, poliţia britanică a chemat la datorie pe străzile Londrei peste 5.000 de ofiţeri.

Casătoria cuplului a fost oficiată de Arhiepiscopul de Canterbury, în Catedrala Westminster Abbey, din Londra, în prezenţa bunicii prinţului, Regina Elisabeta.

Foto: Prinţul William şi Catherine sunt soţ şi soţie. Sursa: Reuters.