Scorţişoara - esenţa Paradisului

Numele scorţişoarei

Scorţişoara apare pentru prima dată în română în Biblia lui Șerban Cantacuzino din anul 1688.

Cuvântul a fost creat în română anume pentru mirodenia adusă din Orient şi care nu este altceva decât scoarţa unui copac înmiresmat ce creşte în Ceylon (Sri Lanka) şi în Asia de Sud.

Pentru iubitorii de etimologii: Scorţişoară este diminutivul lui scoarţă, pe care l-am moştenit din latinescul scortea. Românii sunt singurii care o numesc astfel. Cele două nume europene ale ei (în limbile romanice şi în engleză) sunt, amândouă, derivate de la cuvântul care în vechile limbi semitice înseamnă trestie. De pildă, le găsim pe amândouă în ebraică într-un verset din Cântarea Cântărilor (4, 14) „kane ve-kinamon” adică „trestie dulce şi scorţişoară (trestie mare)”. De ce trestie ? Putem presupune că negustorii fenicieni care au adus scorţişoara în Orientul Apropiat fie i-au tradus numele, fie au botezat-o ei astfel, pentru că, atunci când e scoasă de pe crenguţele tinere ale copacului, această coajă se rulează, semănând cu o bucată din trunchiul unei trestii. Kane a ajuns în greaca veche kanna/κάννα şi în latină canna, de unde în latina medievală diminutivul cannella (trestiuţa) şi în franceză: cannelle, în spaniolă: canela, în italiană: cannella şi în greaca modernă: canela/κανέλα. Kinamon a ajuns în greaca veche kinamon sau kinnamomon (κιννάμον/κιννάμωμον) şi în latină cinnamum/ cinnamomum, de unde, în franceza veche cinnamone şi, din franceza veche, în engleză, cinnamon. De unde şi numele ştiinţific al scorţişoarei: Cinnamomum verum sau Cinnamomum zeylanicum. Verum, adică adevărată, pentru a o deosebi de cassia (Cinnamomum cassia) sau scorţişoară chinezească, mai aspră, mai amară şi mai groasă. Numele cu care cassia a ajuns în Europa (prin latină, casia) vine tot dintr-o rădăcină semitică: kaţa, a tăia, a scurta.

Puterile scorţişoarei

Scorţişoara, ca multe alte mirodenii şi mărfuri scumpe, a venit din Orientul îndepărtat în Mesopotamia şi în ţinuturile Mediteranei, pe Drumul Mătăsii.

Un fragment din Apocalipsă ne arată că era una din mărfurile cele mai preţioase (VIII, 11-13):

Şi neguţătorii lumii plâng şi se tânguiesc asupra ei, căci nimeni nu mai cumpără marfa lor, marfă de aur şi de argint, pietre preţioase şi mărgăritare, vison şi porfiră, mătase şi stofă stacojie, tot felul de lemn bine mirositor şi tot felul de lucruri de fildeş, de lemn de mare preţ şi marfă de aramă şi de fier şi de marmură, şi scorţişoară şi balsam şi mirodenii şi mir şi tămâie şi vin şi untdelemn şi făină de grâu curat şi grâu şi vite şi oi şi cai şi căruţe şi trupuri şi suflete de oameni.

Iar un fragment din Exod (30, 22-30) ne arată că scorţişoara era una mirodeniile sfinte de vreme ce, alături de smirnă, calam (trestie mirositoare) sau cassia (scorţişoara chinezească), era unul din ingredientele sfântului mir pentru ungerea celor mai sacre simboluri ale evreilor: cortul adunării, chivotul legii, sfeşnicul (menora), masa, jertfelnicele, precum şi pentru ungerea preoţilor:

Apoi a grăit Domnul cu Moise şi a zis:
Să iei din cele mai bune mirodenii: cinci sute sicli de smirnă aleasă; jumătate din aceasta, adică două sute cincizeci sicli de scorţişoară mirositoare; două sute cincizeci sicli trestie mirositoare;
Cinci sute sicli casie, după siclul sfânt, şi untdelemn de măsline un hin, şi să faci din acestea mir pentru ungerea sfântă, mir alcătuit după meşteşugul făcătorilor de aromate; acesta va fi mirul pentru sfânta ungere.
Să ungi cu el cortul adunării, chivotul legii şi toate lucrurile din cort,
Masa şi toate cele de pe ea, sfeşnicul şi toate lucrurile lui, jertfelnicul tămâierii,
Jertfelnicul arderii de tot şi toate lucrurile lui şi baia şi postamentul ei.
Şi să le sfinţeşti pe acestea şi va fi sfinţenie mare; tot ce se va atinge de ele se va sfinţi.
Să ungi de asemenea şi pe Aaron şi pe fiii lui şi să-i sfinţeşti, ca să-Mi fie preoţi.

O căutau creatorii de miruri şi de parfumuri, medicii şi creatorii de remedii şi filtre de dragoste, ca una care are mari puteri asupra trupului, minţii şi sufletului.

Și, nu în ultimul rând, era foarte căutată pentru mireasma-i ... edenică pe care şi-o lasă în mâncăruri şi în dulciuri.
Alchimiştii susţin că esenţa ei e una din esenţele Paradisului şi că bucăţelele de scorţişoară sunt lemn sfânt desfăcut din trunchiul unuia din înmiresmaţii pomi ai Raiului.

Aceste esenţe, peste fire de tulburătoare, parfumau aşternuturi, iatacuri, miruri şi balsamuri, cupe cu vin şi… inspirau poeţii Orientului.

În Cântarea Cântărilor, de pildă, Mireasa e asemuită cu un… rai plin de miresme (IV,12-16):

Mirele: Grădină închisă eşti, sora mea, mireasa mea. Grădină închisă şi puţ pecetluit.
Miresmele tale, rai de rodii şi poame alese, chipru şi nard, nard şi şofran, trestie-mirositoare (calam) şi scorţişoară şi toţi pomii Libanului, smirnă şi aloe şi cele mai bune miruri, toate.
Fântână din grădină eşti şi izvor de apă vie ce curge năvalnic din Liban.
Mireasa: Trezeşte-te, vânt de miazănoapte; vino, vânt de miazăzi şi împrăştiaţi-mi miresmele. Să coboare iubitul meu în grădina lui şi să mănânce din roada pomilor lui.

Kῆπος κεκλεισμένος, ἀδελφή μου νύμφη, κῆπος κεκλεισμένος, πηγὴ ἐσφραγισμένη. Αποστολαί σου παράδεισος ροῶν μετὰ καρποῦ ἀκροδρύων, κύπροι μετὰ νάρδων, νάρδος καὶ κρόκος, κάλαμος καὶ κιννάμωμον μετὰ πάντων ξύλων τοῦ Λιβάνου, σμύρνα ἀλὼθ μετὰ πάντων πρώτων μύρων. πηγὴ κήπου καὶ φρέαρ ὕδατος ζῶντος καὶ ροιζοῦντος ἀπὸ τοῦ Λιβάνου. ᾿Εξεγέρθητι, βορρᾶ, καὶ ἔρχου, νότε, διάπνευσον κῆπόν μου, καὶ ρευσάτωσαν ἀρώματά μου· καταβήτω ἀδελφιδός μου εἰς κῆπον αὐτοῦ καὶ φαγέτω καρπὸν ἀκροδρύων αὐτοῦ.

Iniţiaţii spun că un rai de miresme este şi vinul în care se lasă, câteva zile, puţină pulbere din scoarţa parfumată, câteva cuişoare, puţină nucşoară, maghiran, rosmarin, salvie şi busuioc.

Tot ei ne încredinţează că feliuţele de mere proaspete scăldate în sos de miere cu scorţişoară şi nuci sunt un desert… edenic.

Iar Maeştrii Înaltei Bucătării transmit de la maestru la ucenic o taină a scorţişoarei.

Anume că ea dăruieşte pace, blândeţe şi bucuria tihnei celor ce nu şi-o permit…

… că bucatele, vinul, uleiul, mierea, sarea în care şi-a lăsat uleiurile-i paradisiace, precum şi apa de scorţişoară (apa în care a stat o zi şi o noapte) lucrează ca un balsam ce trezeşte, deschide şi luminează mintea şi o face să vadă cele dinăuntru ale ei, inspirându-i înţelepciunea divină.

În învăţăturile taumaturgilor se spune că scorţişoara ne scapă de umorile şi de pornirile rele, ne purifică şi ne dă strălucire, dar şi că are menirea de a ne ajuta să ne găsim perechea şi de a ne pregăti pentru marea întâlnire cu ursitul. Fapt pentru care ne deschide inima şi ne dă darul vorbirii.

Se ştie că iubitorii de scorţişoară comunică foarte uşor, nu sunt certăreţi, că spiritul lor e liber de tensiuni şi de frici, luminos şi înalt, plin de ardoare şi entuziasm.

Scorţişoara în Reţetarul bucătarilor

Primul lucru pe care trebuie să-l ştim despre scorţişoară este că cea mai bună, mai fină şi mai parfumată, dar şi cea mai scumpă, este scorţişoara galbenă, subţire şi sfărâmicioasă din Ceylon şi că scorţişoara din China (numită şi cassia) şi din alte regiuni ale Asiei, este mai groasă, brună, de culoarea ciocolatei sau roşiatică, mai aspră şi mai amară şi, desigur, mult mai ieftină.

Maestrele bucătăriei magice spun că:

… pâinea, cornurile şi colăceii/covrigeii cu nucă şi miere frământate cu scorţişoară…
… plăcinta cu mere sau cu dovleac, prăjiturile cu cacao, budincile, tartele cu mere şi toate dulciurile Crăciunului…
… pilaful cu stafide sau cu legume, ghiveciul… salatele de legume proaspete…
… cremele de brânză, sărată sau dulce … sosurile de tot felul,
… salata şi sucurile proaspete de fructe …
… pâinea prăjită unsă cu unt şi miere, pasta de nuci cu miere…
… toate … presărate cu puţină scorţişoară… au gustul Crăciunului şi al familiei fericite.

Sfatul herboriştilor

La rândul lor, cercetătorii au descoperit la sfârşitul secolului trecut un remediu miraculos pentru foarte multe suferinţe: pasta de miere cu scorţişoară care se poate lua simplă, unsă pe pâine în loc de mic dejun, sau în apă caldă, ca un ceai. De regulă reţeta este aceasta: o lingură de miere, o linguriţă de scorţişoară şi o cană de apă caldă.

Ce puteri are ?

- protejeză inima şi o vindecă, reglează pulsul şi respiraţia, alungă palpitaţiile,
- scade glicemia şi colesterolul
- omoară germenii de gripă şi vindecă răceala şi afecţiunile respiratorii
- potoleşte durerile provocate de artirită (o lingură de miere şi o jumătate de linguriţă de scorţişoară amestecate în apă fierbinte şi luate înainte de micul dejun)
- ajută la vindecarea cistitei şi a problemelor urinare
- ajută la vindecarea problemelor intestinelor
- alină durerile de stomac şi rezolvă digestia dificilă, precum şi durerile de muşchi şi reumatismele
- ajuta la scăderea tensiunii arteriale
- întăreşte sistemul imunitar, protejându-l de bacterii şi virusuri şi de temuta Candida Albicans
- vindecă diverse boli ale pielii
- alungă oboseala, melancolia şi neputinţa, migrenele şi durerile de cap; trezeşte mintea şi poftă de viaţă; însufleţeşte şi împrospătează
- alungă halena (ceai şi gargară)
- este foarte antioxidantă

De ştiut că ceaiul de scorţişoară cu miere, băut dimineaţa, pe stomacul gol, şi seara la culcare, modelează trupurile prea dedate la înfruptare şi că „apa de scorţişoară” (un litru de apă plată în care se lasă cam 2-3 linguriţe din „pulberea din Pomul Raiului”) exorcizează morocăneala şi apatia.

Sfatul tămăduitorilor

Uleiul de scorţişoară, extras fie din frunze, fie din scoarţă, în candela de aromaterapie răspândeşte un parfum de … Rai. Folosiţi-l oricând vă doriţi o minune.

Un masaj local cu acest ulei foarte puternic, amestecat într-un ulei-bază (1%), este minunat pentru digestia leneşă sau pentru infecţiile intestinale, ca să nu mai vorbim de răceli, gripă, tuse, frisoane sau de infecţiile respiratorii pe care le învinge.

Iar o baie cu cel mult două picături, vă împrospătează trupul, mintea şi spiritul, vă aduce căldură, bucurie şi curaj.

Lecţia scorţişoarei: Raiul este… mult mai aproape de noi decât am putea crede. Una din preaplăcute-i miresme, scorţişoara, retrezeşte în trup, în minte şi în suflet bucuria şi inocenţa de la începutul lumii.