În spatele ecranului negru

«No signal» la ΕRΤ

Pe neașteptate, marți, 11 iunie, în jurul orei 23:00, Radioteleviziunea Publică din Grecia, ERT, a încetat să mai emită.
O jumătate de oră, atât a durat ca semnalul ei să se stingă, treptat, în toată țara.
La televiziune, semnalul analogic a fost întrerupt la 22:54, cel digital la 23:12, iar la radio la 23:22.

Ce se întâmplase ? Comando-uri ale forțelor speciale de poliție (MAT) îi închiseseră toți emițătorii.

Nu după mult timp, în aceeași noapte, ERT a încetat să emită și pe Internet.

Întrebarea firească este: de ce ?

Răspunsul oficial se află în comunicatul guvernului, transmis, în aceeași seară, la ora 18, chiar de ERT:

„Acum, când e momentul să terminăm cu deficitele și să ieșim din criză, nu mai putem tolera enclave în care mai există lipsă de transparență și risipă a banului public.
Radiodifuziunea și Televiziunea Publică ERT este un asemenea caz de unică lipsă de transparență și de incredibilă risipă a banului public.
Acest lucru încetează azi.

ERT a devenit un scandal pe care toți îl văd zilnic, dar de care nimeni nu îndrăznește să se atingă.
Toate acestea încetează azi… și definitiv !
Guvernul a hotărât să închidă ERT. ERT nu va mai emite după încheierea programului din această seară. Există cadrul legal și există o hotărâre ministerială comună.
În locul ERT, se va crea o nouă Radioteleviziune, un organism modern, public – dar nu de stat, ce nu va fi controlat de vreun partid politic. (Îl vom face) după modelul celor mai de succes Radioteleviziuni europene.(…)

Personalul ERT va fi despăgubit corespunzător, iar angajații, care doresc, vor putea depune cerere de angajare în noua Radioteleviziune (…) care (însă – n.n.) va funcționa cu un personal mult mai redus (…), în cel mai scurt timp.
Până atunci nu se va mai plăti taxa care se plătea până acum (…), taxă ce va fi mult mai mică după ce noua instituție își va începe activitatea.

Angajații tineri, ale căror posturi vor fi considerate a nu mai fi necesare, vor fi angajați în spitale, la ΚΕP (Centre de informare a cetățeanului) și oriunde altundeva e nevoie în domeniul public.

Marile schimbări nu se fac fără mari reduceri. Îndrăznețe și radicale !
Până acum mulți spuneau că nu există „voință politică” pentru asemenea reduceri.
Guvernul actual dovedește că are voință politică !
De fapt, asta cere și asta așteaptă să vadă poporul grec”.

În acest comunicat ultimativ, căruia i-a dat citire purtătorul de cuvânt al guvernului, Simos Kedikoglu, se vorbește de un cadru legal pe care se întemeiază desființarea ERT, pentru că de desființare este vorba.

Comando MAT ocupând emițătorul ERT din Hortiatis, nordul Greciei

Cadru legal ?

Un Act Legislativ (o ordonanță de urgență) și o Hotărâre Ministerială, semnate chiar pe 11 iunie, primul de Președintele Republicii, Karolos Papoulias, și cea de-a doua doar de ministrul de Finanțe, Iannis Sturnaras, și de purtătorul de cuvânt al guvernului, Simos Kedikoglu.
Acte pregătite în cel mai mare secret.

De ce o ordonanță de urgență ?

Pentru că primul-ministru, Antonis Samaras, a ales calea cea mai scurtă și cea mai sigură, chiar dacă nedemocratică, spre lichidarea definitivă a ERT: a evitat, atât timp cât a avut nevoie, Parlamentul.

Actul Legislativ urmează să fie depus în Cameră, în termen de 40 de zile, și votat, în termen de… 90 de zile, ca să poată deveni lege.

În acest timp, urmașa ERT, care deja are un nume, NERIT, (Noua Societate de Radiofonie, Internet și Televiziune din Grecia) va fi deja constituită… legal, iar vechea ERT va rămâne desființată, odată pentru totdeauna, de vreme ce Actul Legislativ va fi depășit de noua realitate.

Antonis Samaras a încercat să convingă Grecia, la congresul pregătitor al Noii Democrații, ținut duminică, 16 iunie, la Nafplio, că, pentru restructurarea ERT, nu exista altă cale.
Întrerupt de multe ori de aplauzele vii ale Noilor Democrați, domnul Samaras a spus, printre altele:

„Am încercat, de multe ori, să schimbăm ERT, fără s-o închidem, dar, nu s-a putut, pentru că se protejează foarte bine între ei. Reduta privilegiaților a rămas intactă. O năruim pentru că e just, e drept și pentru că trebuia să cadă de ani buni.

Nu ne-a cerut-o nimeni (din afară-n.n.). A fost alegerea noastră, pentru că nu exista nici o altă cale. Nu putem impune sacrificii poporului și de cei care „s-au aranjat” să nu ne atingem.
Aceasta este diferența față de trecut. Noi am îndrăznit s-o facem. (…)
Problema este cine își va asuma răspunderea pentru instabilitatea și întreruperea finanțării externe ? (…)

Noi am îndrăznit s-o facem, acesta este șocul pe care unii nu-l pot depăși. Noi nu promitem și apoi uităm, noi facem. Să fiți mândri de alegerile noastre mândre, radicale și patriotice. Ele vor conduce Grecia spre dezvoltare”.

Primul-ministru grec Antonis Samaras

De fapt, ce nu este ERT S.A. și ar trebui să fie, în opinia domnului Samaras ?

1. Nu este o societate profitabilă. Așadar trebuie lichidată.

Antonis Samaras mai lansa la Nafplio, cu o ironie foarte gustată de public, întrebarea: de ce n-ar începe cu „ERT cea păcătoasă” și „demnă de dispreț” seria de concedieri din sectorul public ?
De ce, cu alte cuvinte, n-ar sacrifica, mai întâi, o instituție „risipitoare” și o „redută a privilegiaților” ? - cum a caracterizat el Radioteleviziunea Publică.

E vorba de primele disponibilizări în domeniul public. De ce 2 000 ? Pentru că atâtea au cerut, pentru luna iunie, creditorii internaționali.
Domnul Samaras, le-a numit „simbolice” în comparație cu cele un milion de concedieri și cele 300.000 de întreprinderi închise în sectorul privat, aflat în continuă contracție.

Și, de ce este ERT prima societate publică sacrificată ? Pentru că, până acum, celelate „redute” ale funcționarilor publici s-au apărat cu strășnicie și nu s-au lăsat cucerite, dar și pentru că închiderea ei presupunea cel mai mic cost politic și social - afirmă surse din interiorul guvernului.

Instituție „risipitoare” ?
ERT este „risipitoare” sau profitabilă ?

Angajații ei afirmă că e profitabilă. În ciuda zvonurilor lansate, ERT S.A. are profit, se afirmă într-un comunicat al Radioteleviziunii Publice Libere, conform căruia instituția se susține din taxa de 50 de euro pe care fiecare familie o plătește, pe an, prin factura la electricitate.

Este vorba de 250 de milioane de euro, pe an, care se varsă în bugetul statului, buget care, departe de a suporta „povara” ERT, se îmbogățește din contribuția populației.

2. Nu este independentă, filoeuropeană și competentă. Este clientelară și lipsită de respectabilitate. Așadar trebuie înlocuită. Cu ce ?

La același congres pregătitor al ND din 16 iunie,domnul Antonis Samaras a promis, printre altele, că:

- în locul ERT va exista „o televiziune publică neangajată și independentă, eliberată de cercuri de interese” care, se înțelege, va asigura informarea publică și programe de cea mai bună calitate, competitive cu cele ale televiziunilor europene, cum nu a fost în stare să asigure vechea ERT, în ciuda costurilor mari de producție.

- „odată cu ERT se deschide poarta unei mari schimbări” de vreme ce ea era „pretextul care frâna reformele administrative și bloca finanțarea externă”

- datorită acestei schimbări „Grecia va ajunge pe harta mondială a energiei” și „va crește interesul investitorilor (străini)”.

Despre ce e vorba ? La congresul ND de la Faliro, în seara zilei de vineri, 28 iunie, domnul Samaras, întors de două ore de la summit-ul european de la Bruxelles, anunța epuizat, dar triumfător:

„(Odată cu) construirea gazoductului TAP, ce va aduce gazul natural din Azerbaidjan în întreaga Europă, prin Grecia, așezăm țara noastră pe harta mondială a transporturilor de gaze. Facem din Grecia un nod energetic și un pol al investițiilor, creând mii de locuri de muncă. (…)

Aceasta este cea mai bună veste pentru Grecia, în ultimii zece ani. Dar nu e singura, în curând vor veni și altele. Toate acestea vor fi un „vot de încredere pentru Grecia noastră !”

În treacăt să spunem că selectarea gazoductului Trans-Adriatic Pipeline (TAP ) s-a făcut în defavoarea proiectului Nabucco care ar fi trecut prin România.

Pe de altă parte, domnul Samaras se gândea oare și la rezervele de petrol din Marea Egee pe care Grecia nu are posibilitatea de a le exploata singură ?

Ce legătură există între ERT și intrarea Greciei pe „harta mondială a energiei” ?

Primul-ministru face aici un proces de intenție, sugerând că ERT „cea păcătoasă” n-ar fi mediatizat cum se cuvine toate evenimentele legate de această mare oportunitate a Greciei.

Interesant de studiat e și „Rechizitoriul” pe care domnul Samaras îl face Radioteleviziunii Publice, într-un articol publicat de cotidianul Kathimerini de Duminică, duminică 16 iunie, articol din care redăm mai jos câteva rânduri:

„Acum e momentul să vorbim și despre adevărata problemă care, cu siguranță, nu este ERT ! Pentru că nimeni n-o mai respecta de ani buni. Cei care o jelesc azi, o înjurau, numind-o „vrednică de dispreț” și „manipulată”. (…)

Desigur, problema nu este nici „informarea publică”, câtă vreme, pur și simplu, informare publică nu mai exista demult !

Și cum să fi exitat ? De vreme ce ERT era permanent… în grevă ! Cine nu-și amintește grevele „spontane” de fiecare dată când avea loc o vizită hotărâtoare (pentru soarta Greciei ) a vreunui lider străin care venea să ofere sprijin țării noastre ? Sau când conducerea Greciei mergea în străinătate ca să obțină sprijinul marilor puteri ? (…)

Trebuie să creăm o Radioteleviziune modernă, sănătoasă, publică, dar nu controlată de partide, ci după modelele internaționale. (…)

Nu, nu ne lipsește voința politică să ne luptăm cu redutele privilegiilor ! (…) Până când o să-i tot lovim pe cei slabi și lipsiți de apărare, iar „marea breaslă” a privilegiaților și a celor ce au știut să se aranjeze să rămână neatinsă ? Ajunge ! (…)
Poporul știe că nu poți face omletă fără să spargi ouăle”.

La rândul ei, Kathimerini (cotidian conservator ce susține politica de reforme a primului-ministru și a formațiunii sale liberal-conservatoare, Noua Democrație), în editorialul său din 18 iunie, nota următoarele:

„Ar fi un act de sinucidere dacă Grecia ar ajunge în prăpastie din cauza Televiziunii Publice. ERT poate și trebuie să devină o Televiziune Publică europeană, cu personalul și independența politică corespunzătoare”.

Și totuși, dincolo de „igienizarea”/„asanarea” și de reformarea urgentă a ERT, dincolo de acuzațiile de lipsă de independență și de transparență, clientelism și protecționism sindical pe care le-a lansat primul-ministru A. Samaras, ce are el de câștigat din lichidarea ERT ?

Simplu: o nouă Radioteleviziune ! Guvernamentală !

1.O Radioteleviziune care să convingă lumea afacerilor de credibilitatea și de stabilitatea politică a Greciei.

Pentru că domnul Antonis Samaras a mai spus ceva în articolul său din Kathimerini: „…vin în Grecia investitori, acum, pentru prima oară, după mulți ani. Putem, tocmai acum, să dăm înapoi sau să șovăim” ?

2.O Radioteleviziune - organ de presă, filoeuropeană, programată să mediatizeze într-o lumină favorabilă… austeritatea, adică toate reformele și măsurile dureroase pe care le va lua guvernul său, încă trei ani de acum înainte, cât îi va mai dura mandatul.

3.O Radioteleviziune – oficios al guvernului, care să oglindească… eficiența și rezultatele bune ale politicii guvernamentale, fără să critice, nici măcar indirect, sau să ignore acțiunile guvernului sau ale primului-ministru (cum a făcut-o ERT cu grevele sale prelungite).

4.O Radioteleviziune filo-memorandistă care să susțină politica memorandistă a guvernului de aplicare a măsurilor drastice de redresare economică (o politică pe care guvernul de la Atena s-a angajat definitiv, chiar acum un an, s-o urmeze prin Memorandum-ul semnat cu Troika (Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Central Europeană).

Că ERT era anti-memorandistă o dovedește unul din anunțurile ei de grevă, anunț care se repeta obsesiv: „protestăm împotriva sărăcirii poporului grec”.

Desigur, dacă ne gândim că Radioteleviziunea Publică nu este un post obișnuit, ci … însăși vocea națiunii, cu cea mai mare acoperire, internă și în străinătate, cu cea mai mare audiență și cu cel mai mare prestigiu, e limpede că domnul Samaras vede în noua Radioteleviziune Publică … Vocea Guvernului sau chiar Vocea Noii Democrații.

ERT - cel mai mare post clandestin din lume

După închiderea totală a emisiei, marți, 11 iunie, către miezul nopții, după ce și-au revenit din șoc, angajații ERT au decis să rămână fiecare la postul lui și… să emită. Non stop.

O fac și acum… clandestin. ERT este prima Radioteleviziune Publică din lume devenită… clandestină.

Europarlamentarul Rebecca Harms (Partidul Verzilor) spunea că ERT e, poate, „cel mai mare… post-pirat care a existat vreodată în Europa”, de fapt, în lume.

„ERT va rămâne deschisă cu orice preț”, au anunțat ei. Cu toate că, miercuri, 12 iunie, procurorii, însoțiți de polițiști, le-au bătut la poartă și i-au somat să evacueze clădirea.

De ce n-au plecat acasă ?

În primul rând, în semn de protest față de desființarea/lichidarea „de pe o zi pe alta”, fără consultări sau negocieri, a instituției lor și față de concedierea lor colectivă, fără preaviz, pe care o consideră ilegală.
În al doilea rând, emit pentru a-și susține cauza, o cauză pe care mulți s-au grăbit s-o numească … pierdută.

Și o susțin. Cu un profesionalism rar întâlnit, cu disciplină, competență, demnitate și responsabilitate față de „bunul public” – cum spun ei - pe care îl apără: clădirea ERT, aparatura și, mai ales, valorile pe care le întruchipează o Radioteleviziune Publică.

Și, mai e ceva. O realizatoare de emisiuni radio spunea într-una din aceste zile: „cum să plecăm când aici ne-am petrecut tinerețea, aici ne-am tocit pantofii alergând pe coridoare de la birou la studio și de la studio la birou, aici ne-am stâlcit creierii ca să găsim un cuvânt mai potrivit? Aici e casa noastră !

Cum emit ? Prin intermediul Uniunii Europene de Radioteleviziune, European Broadcasting Union, prin Internet (live streaming).

Cât vor mai emite ? Până ce guvernul va redeschide ERT.

De altfel, EBU anunță pe site-ul ei :

The European Broadcasting Union will maintain ERT's TV and radio frequencies via a live stream on the EBU website until the national broadcaster is able to resume full services to domestic audiences.
EBU va menține transmisiunile de radio și de televiziune ale ERT prin intermediul unui live streaming pe site-ul său, până când Societatea Greacă de Radioteleviziune Publică își va putea relua, pe deplin, serviciile către public.

EBU a fost primul for care s-a solidarizat cu ERT, iar strămoașa ERT a fost primul membru al EBU.

Într-o scrisoare adresată primului-ministru grec, președintele EBU, Jean-Paul Philippot, îi cerea să revoce hotărârea de închidere a Radioteleviziunii Publice, atenționându-l că:

„Existența mediilor publice și independența lor față de guvern se află în inima societăților democratice și de aceea orice schimbări capitale, în sistemul public media, ar trebui decise doar după o dezbatere deschisă și în totalitate democratică, în Parlament, și nu printr-o simplă înțelegere între doi miniștri ai Guvernului”.

„The existence of public service media and their independence from Government lie at the heart of democratic societies, and therefore any far-reaching changes to the public media system should only be decided after an open and inclusive democratic debate in Parliament and not through a simple agreement betwe en two Government Ministers”.

Este posibilă redeschiderea ERT ?

Da. Este posibilă. Federația Panelenă a Asociațiilor Personalului Radioteleviziunii Grecești (POSPERT) a atacat, pe 17 iunie, Actul Legislativ și Hotărârea Ministerială la Consiliul de Stat (Curtea Supremă Administrativă) iar acesta a emis o decizie conform căreia:

„Se suspendă temporar executarea Hotărârii Ministeriale de închidere a Radioteleviziunii Publice până la înființarea noii Societăți de Radioteleviziune”.

Concret, ce însemna acest lucru ? Însemna că, de a doua zi, ERT ar fi trebuit să reia integral transmisia programelor pe aceleaşi frecvenţe pe care emisese până în 11 iunie.

Decizia Consiliului de Stat invoca articolul 15 al Constituţiei Elene privitor la funcţionarea liberă a Radioteleviziunii Publice şi Carta Drepturilor Fundamentale a UE.

Și totuși, această decizie n-a fost nici o clipă pusă în aplicare. Fără nici o explicație. A fost complet ignorată.
Într-adevăr, guvernul dovedea că „există voință politică”.

Oare mai există democrație în Grecia ?

Unii mai cred în ea și o apără. Printre ei liderul Stângii Democrate, Fotis Kuvelis, care s-a retras de la guvernare.

Guvernul care a închis ERT era format din trei partide: ND, PASOK și DIMAR (Dimokratiki Aristera, adică Stânga Democrată).

Liderii formațiunilor de stânga PASOK și DIMAR, Evanghelos Venizelos și, respectiv, Fotis Kuvelis au declarat după închiderea ERT că ei n-au fost niciodată de acord și nu susțin această măsură pe care, în opinia liderului PASOK, ND a aplicat-o „brusc și pe neașteptate”, „într-o manieră improvizată, ocolind Parlamentul”, unilateral, ultimativ și „într-o totală aroganță și lipsă de cooperare cu partenerii săi din guvern”.

Dimpotrivă, cei doi lideri de stânga au declarat, după fiecare întâlnire eșuată cu primul-ministru, că susțin restructurarea instituției, dar cu ea funcționând, și au cerut deschiderea ei neîntârziată, cu întregul ei personal.

Între timp, s-a văzut cine mai credea în democrație: Fotis Kuvelis, președintele Stângii Democrate, care s-a retras de la guvernare, declarând că „nu e vorba de o chestiune de procedură, formală, ci de însăși esența democrației”.

Spre deosebire de el, liderul PASOK, Evanghelos Venizelos, acum nu mai pare atât de hotărât să susțină redeschiderea ERT.

După retragerea DIMAR de la guvernare, în urma celor trei întâlniri eșuate ale „Triumviratului” Samaras, Venizelos, Kuvelis, a avut loc o remaniere guvernamentală în urma căreia E. Venizelos a devenit automat vice-președintele guvernului și ministru de externe.

În urma acestei remanieri, discursul liderului PASOK s-a schimbat complet. Este discursul… coechipierului, al copilotului lui Antonis Samaras, pe care-l va ajuta să-și atingă țelul: stabilitatea și credibilitatea, pe plan intern și extern, a Greciei și, desigur, redresarea ei economică.

E. Venizelos, F. Kuvelis și A. Samaras

Desființarea ERT a fost percepută în Europa ca o lovitură dată democrației.
Radiodifuziunile Publice europene, fie sub umbrela EBU, fie separat, precum și cotidienele importante ale Europei, s-au solidarizat cu ERT și cu lupta angajaților ei de a o salva.

În Grecia, această luptă este susținută de publicul ERT care, fie se adună zi și noapte în fața Palatului Radioului (Radiomegaro) de pe Bd. Mesogheion, urmărind concertele orchestrelor ERT, fie îi urmărește programele TV și Radio retransmise pe Internet de EBU, dar și de mai multe site-uri grecești de știri.

Și se pare că sunt mulți cei care o doresc așa cum era înainte.
Oamenii întrebați pe stradă răspund că ERT le lipsește sau că se simt de parcă le-ar fi murit o rudă sau cineva drag. Cei mai mulți asociază închiderea ERT cu o moarte.

Câți sunt susținătorii ERT ? Cam două treimi din populație.

Un sondaj realizat de Metron Analysis arată că 68% dintre greci au răspuns că nu sunt de acord cu închiderea ERT, în timp ce, doar 29% declară că sunt de acord.
Ca să nu mai vorbim de miile de greci din Diaspora, pentru care Radioteleviziunea Publică era cordonul ombilical care-i ținea legați de patria-mamă.

Cine dorește desființarea ERT din alte motive decât cele ale primului-ministru ?

Patronii grupurilor media particulare (în special ai câtorva canale TV cum sunt MEGA, ANT 1, STAR sau SKAI): industriași sau armatori, adică persoane foarte influente și puternice, despre care se spune că „au pus umărul” la închiderea ERT și că participă la un plan al guvernului de a controla spațiul TV în noua eră a codificării numerice.

Cel puțin aveau tot interesul s-o facă.

O conspirație a rivalilor ? Foarte probabil. Cert este că tehnicieni ai canalelor TV particulare au ajutat forțele de poliție să închidă emițătorii ERT.

Câți angajați are ERT ?

ERT are 2 907 de angajați, din care 2 656 cu contract pe termen nedeterminat.

Personal regulat:2 174 de funcționari (din care 1 993 cu contract pe termen nedeterminat și 181 cu contract pe termen determinat), care se împart în: personal administrativ-managerial, 697, tehnicieni, 742 și personal responsabil cu programele, 735.

Și personal special: 24 de secretari speciali, 677 de ziariști, 11 consilieri speciali și 16 persoane ce ocupă posturi speciale.
Iar media salarizării este de 1200 de euro, după tăierile de 35% operate anul trecut.

ERT de după ERT ?

În seara zilei de vineri, 28 iunie, Antonis Samaras pecetluia soarta ERT la congresul Noii Democrații, ținut la Faliro:

„ERT este desființată și noua televiziune publică îi va lua, în curând, locul.
Prieteni și prietene, cu ERT au făcut greșeli toți guvernanții de până acum, iar foloasele le-au tras, mai ales, cei care n-au guvernat.

Desigur, PASOK și-a desemnat oamenii lui. Și Noua Democrație și-a desemnat oamenii ei, dar… ambele partide au numit (în ERT) oameni ai Stângii !
Noi spunem: gata, s-a terminat cu asta ! Radioteleviziunea Publică nu aparține niciunui partid, aparține întregului popor grec.

Noua Radioteleviziune Publică va avea un personal angajat pe criterii de competență.

Nu va mai fi influențată de partide. Se va adresa tuturor, îi va respecta pe toți și acest lucru va înălța, desigur, foarte sus, brațul acestui Guvern. Dar ne dă și un mare avantaj moral, pentru că nu poți guverna un popor, mai ales când e pus la încercare, fără a-i câștiga încrederea…

Ca să sfârșim odată cu tot ce e de spus despre ERT „cea păcătoasă”: toți au făcut greșeli în trecut, dar noi, acum, venim în față și le corectăm…”.

Acest discurs confirmă părerea analiștilor greci că desființarea ERT este, în primul rând, o decizie politică și, abia în al doilea rând, una economică.

Domnul Samaras o spune cât se poate de limpede: noua Radiodifuziune Publică nu va mai fi condusă de „oamenii Stângii” și … „va înălța foarte sus brațul guvernului” său.
Mai simplu spus, îi va da putere(a).

De altfel, economiile care se vor realiza prin închiderea ERT nu vor fi semnificative, iar așteptările vor fi infirmate.

Experiența ultimilor ani a demonstrat că politica austerității radicale nu a dus la rezultatele așteptate și că austeritatea extremă nu este soluția cea mai bună.

În încheiere, să mai spunem doar că avea să … aibă dreptate atenianul și… anticul Tucidide: din austera Spartă n-a mai rămas nimic, în timp ce din înfloritoarea Atenă s-a dezvoltat nucleul civilizației europene:

”Dacă s-ar întâmpla, să zicem, vreodată, ca Sparta, cetatea lacedemonienilor, să fie distrusă și să rămână din ea numai templele și temeliile construcțiilor, cred că celor din viitor cu greu le-ar veni să creadă că spartanii au fost, într-adevăr, atât de puternici pe cât li s-a dus vestea.

Dar, cum Sparta nu-i un oraș construit pentru o comunitate și nu are temple și edificii somptuoase, ci e alcătuită dintr-o îngrămădire de sate (cum se trăia, pe vremuri, în Grecia), văzându-i ruinele, ai crede că era o cetate cu totul neînsemnată.

Dar, dacă atenienii ar avea, să zicem, aceeași soartă, privind doar ruinele Atenei, ai crede că puterea ei (economică-n.n.) era de două ori mai mare decât cea a Spartei” - Tucidide, Războiul Peloponesiac, I, 10.

„Λακεδαιμονίων γὰρ εἰ ἡ πόλις ἐρημωθείη, λειφθείη δὲ τά τε ἱερὰ καὶ τῆς κατασκευῆς τὰ ἐδάφη, πολλὴν ἂν οἶμαι ἀπιστίαν τῆς δυνάμεως, προελθόντος πολλοῦ χρόνου, τοῖς ἔπειτα πρὸς τὸ κλέος αὐτῶν εἶναι. (…) ὅμως δὲ οὔτε ξυνοικισθείσης πόλεως οὔτε ἱεροῖς καὶ κατασκευαῖς πολυτελέσι χρησαμένης, κατὰ κώμας δὲ τῷ παλαιῷ τῆς Ἑλλάδος τρόπῳ οἰκισθείσης, φαίνοιτ' ἂν ὑποδεεστέρα, Ἀθηναίων δὲ τὸ αὐτὸ τοῦτο παθόντων διπλασίαν ἂν τὴν δύναμιν εἰκάζεσθαι ἀπὸ τῆς φανερᾶς ὄψεως τῆς πόλεως ἢ ἔστιν”.