Cine sunt şi ce vor agenţiile de rating

Deoarece, în aceste zile, acest lucru este în discuţie, dar lipsea, fireşte, acţiunea unei agenţii de rating pentru a îngreuna totul. Lipsea, dar nu a lipsit, întrucât agenţia americană Standard & Poor's a mai făcut una.

De vreo doi ani, prin părţile acestea, ori de câte ori există o posibilitate, o insinuare de soluţie pentru criza europeană, agenţiile de rating vin să explice ceea ce deja ştim. În cel mai prost moment cu putinţă. Acest lucru l-a făcut ieri S&P când a plasat sub observaţie negativă şase ţări care formează un informal nucleu dur al euro.

Sa vedem: agenţiile de rating sunt necesare, deoarce evaluările lor sunt cele care ne permit să măsurăm riscurile investiţiilor noastre; dar agenţiile de rating trebuie să fie independente şi credibile. Iar în momentul de faţă nu sunt. Aspectele semnalate de S&P sunt pertinente. Incapacitatea autorităţilor politice europene, a se citi cuplul 'Merkozy', este exasperantă şi insuportabilă. Deoarece cu toţii văd degradarea tot mai mare a situaţiei monedei unice şi a proiectului european însuşi. Dar acest lucru era adevărat încă acum o lună, acum două luni, cel puţin de la ultimul Summit decisiv şi care a sfârşit prin a nu fi astfel.

Dimpotrivă, apariţia crizei - şi convingerea că ceva va trebui să se facă până vineri, altfel euro va dispărea, scenariu de neînchipuit în urmă cu şase luni - a determinat-o pe doamna Merkel să facă un pas înainte. Mai multă integrare fiscală, chiar fără eurobond-uri, o împărtăşire mai mare a suveranităţii, un alt tratat, care va însemna, în fapt, o refondare a euro. Nu are rost să privin în urmă, decât dacă acest lucru va sluji la a nu se comite aceleaşi greşeli.

Tocmai în această săptămână, S&P decide să pună totul în cauză, să arate neîncredere şi să lanseze încă o dată panică pe pieţe, care, de vreo 12 şedinţe înregistrau cele mai bune evoluţii de la criza din 2008 încoace. Mai rău, S&P a reuşit să distrugă (definitiv?) Fondul de Stabilitate Financiară, un braţ financiar care este susţinut de ţările care au rating-ul AAA pentru a ajuta euro. Nu există coincidenţe. S&P a devenit un actor politic.

Acţiunea S&P este, desigur, deliberată, dar mă îndoiesc de faptul că obiectivele sunt binevoitoare. De ce? Pentru că ar exista altă cale, altă modalitate şi un alt moment pentru a face presiuni în vederea unui acord între liderii europeni şi, îndeosebi, între Germania şi Franţa.

Comisia Europeană afirmă că va cerceta agenţiile de rating. Să speră, cu toţii, că va fi mai eficientă decât este în promovarea de soluţii şi de acorduri care să ne scoată din criză.

MAGYAR NEMZET: Fitch Ratings, cu ochii pe Ungaria

Analistul şef al Fitch Ratings a afirmat că este improbabil ca această agenţie să modifice ratingul datoriei Ungariei înainte de a avea mai multe informaţii cu privire la rezultatul negocierilor Guvernului ungar cu FMI. În opinia analiştilor londonezi, zona euro se va afla în recesiune tot anul viitor, iar şocul va fi resimţit şi de economiile ţărilor central şi est-europene. Într-un interviu acordat agenţiei de presă Reuters, Matteo Napolitano a afirmat: "Anul viitor, Ungaria se va afla în faţa unei mari provocări în ceea ce priveşte refinanţarea externă a datoriei statului. În cazul în care, din anumite motive, Ungaria nu va avea acces la resurse de pe piaţa titlurilor de valoare, atunci plasa de siguranţă a FMI va trebui să fie suficient da mare pentru a înlocui aceste resurse".

În Ungaria nu va fi recesiune în mod obligatoriu

Într-o prognoză publicată miercuri, referitoare la pieţele emergente, analiştii Barclays Capital, unul din cele mai mari gupuri bancare din City-ul londonez, afirmă că şi-au revizuit prognoza pentru zona euro, de la o creştere medie de 1,6%, la o descreştere medie de 0,2%. Potrivit Barclays Capital, acest şoc se va transmite mai mult ca sigur majorităţii ţărilor central şi est-europene. Referitor la perspectivele Ungariei, analiştii Barclays Capital prognozează că în anul viitor economia ungară va înregistra în cel mai bun caz o creştere economică situată în jurul procentului de 0,1% din PIB. Un alt grup finaciar londonez, Capital Economics, prognozează însă că economia Ungariei va înregistra în 2012 o scădere de 1,5%, iar în cazul Cehiei şi României această scădere va fi de 0,8%, respectiv de 0,5% din PIB.

Nu toate atacurile trebuie luate în serios

Magyar Nemzet a informat marţi că agenţia Standard & Poor’s analizează posibilitatea modificării în jos a ratingului AAA al Fondului European pentru Stabilitate Financiară al zonei euro, după ce aceeaşi agenţie a anunţat posibilitatea coborârii ratingului a 15 ţări membre ale zonei euro. Oficialii europeni au criticat vehement anunţul făcut de Standard & Poor’s.

Agenţiile de rating pot crea pagube imense

Lista greşelilor comise de agenţiile de rating este extrem de lungă. Aceste agenţii se află într-o situaţie de monopol şi nimeni nu le poate cere socoteală, de aceea ele pot crea pagube uriaşe, aşa cum s-a întâmplat nu o dată în trecut. Într-un raport publicat în ianuarie 2011 de o comisie de anchetă a Congresului american se scrie că "cele trei agenţii de rating au avut un rol-cheie în declanşarea crahului financiar". Din raport rezultă că titlurile de valoare "toxice", inovaţiile speculative de ordin financiar şi variantele reambalate ale creditelor ipotecare riscante nu ar fi fost vandabile dacă nu ar fi primit avizul de valabilitate de la una din cele trei mari agenţii de rating, Moody’s, Standard and Poor’s şi Fitch Ratings.

DIÁRIO DE NOTÍCIAS: Deposedaţi şi prost plătiţi

De această dată nu au mers pe ocolite. Nu pentru că "voi aveţi prea multe datorii", "voi aveţi o producţie prea mică", "voi aveţi slănină de stata"... Nu, de această dată au mers direct la problemă: ele vor să guverneze. Ele sunt agenţiile de rating, guvernele din umbră. Din umbră pentru că sunt ascunse, dar - spre deosebire de formula tradiţională de guvern din umbră, care aşteaptă alegerile - deja guvernează. De această dată a fost, aşadar, Standard & Poor's (S&P),care cu trei zile înaintea unui Consiliu European a măturat tot: a anunţat că pune sub supraveghere negativă, cu alte cuvinte, a ameninţat că va scădea rating-ul nu a uneia, nu a două, nu a şase ţări, ci a 15 din zona euro. Luxemburgul, de exemplu, care nu are datorie, figurează în lot. Şi cea mai revelataore este alegerea momentului. Analiştii, presupuşi cercetători ai faptelor petrecute şi ale cifrelor prezentate (nu este asta, doar asta, o agenţie de rating?), au anticipat şi au impus, chiar!, ce-i de făcut: astfel, fie se varsă grupul de litere A-A-A... Adică, agenţiile de rating fac ceea ce le revine partidelor în campaniile electorale, prezintă un program (dar nu se supun scrutinului). Programul S&P a fost acesta: o mai mare coordonare financiară a zonei euro, emiterea de eurbond-uri şi o intervenţie masivă a Băncii Centrale Europene. Nu este vorba aici de a şti dacă sunt măsuri înţelepte, este vorba de confirmarea faptului că sunt politice. Suveranitatea statelor s-a terminat (deja bănuiam), iar cea a Europei nu se simte mai bine.

LE MONDE: Standard & Poor"s: "Nu suntem comentatori mondeni"

Reporter: Standard & Poor's este acuzată că suflă în foc, luând această decizie înaintea Consiliului European de joi 8 decembrie şi vineri 9 decembrie. Momentul n-a fost prost ales?

Jean-Michel Six: Nu suntem nişte monştri. Am vrut să semnalăm gravitatea crizei care atinge zona euro, subliniind provocările la care Uniunea Economică şi Monetară trebuie să facă faţă. Nu suntem comentatori mondeni, nu reacţionăm în permanenţă, înainte sau după fiecare Consiliu European: facem analize de fond şi reacţionăm cumpătat. Această criză a început în 2008, înainte de a se accelara la începutul lui 2011. Or, începând din iunie, pieţele par să se fi închis în faţa nevoilor de refinanţare ale tuturor statelor din zona euro. În grade diferite, fiecare provoacă neîncrederea investitorilor internaţionali. Şase luni mai târziu, starea de alertă rămâne foarte ridicată.

Reporter: În ultimele zece zile, randamentele obligaţiunilor au scăzut şi au rămas, la un nivel istoric redus pentru Germania sau Franţa...

Jean-Michel Six: Nivelul dobânzilor rămâne foarte scăzut pentru Germania şi scăzut pentru Franţa... Dar creşterea lor reflectă un factor fundamental: neîncrederea crescută a pieţelor. Iată de ce noi evaluăm, întotdeauna, perspectivele pe termen mediu şi subliniem anumite riscuri. În primul rând, perspectivele de creştere foarte scăzute pentru a modifica traiectoria datoriei publice pe termen mediu. Apoi, băncile europene se vor confrunta la începutul lui 2012 cu nevoi de finanţare foarte însemnate, ceea ce ar putea apăsa asupra datoriei publice dacă ele vor fi nevoite să apeleze la ajutorul statelor. În sfârşit, este examinată o a treia variabilă: flexibilitatea monetară. Este o presiune enormă asupra Băncii Centrale Europene (BCE), pentru a o îndemna să intervină mai mult. Or, pentru moment, răspunsul său pare a fi: nu ne putem angaja să susţinem mai mult statele fără să avem asigurări concrete şi credibile privind strategiile de redresare pe termen mediu. Pe bună dreptate, ea vrea să fie sigură că statele nu vor fi exonerate să-şi asume responsabilităţi.

Reporter: Pare că solicitaţi o intervenţie mai mare a BCE?

Jean-Michel Six: Noi doar constatăm că în Statele Unite şi Marea Britanie băncile centrale au dat dovadă de mai multă flexibilitatea monetară. Or, dintre criteriile metodologice de evaluare a unui stat, noi luăm în calcul flexibilitatea monetară, pentru moment, limitată... Astfel, pot fi diferenţiate ţările care pot fi degradate cu o treaptă, precum Germania, şi cele ameninţate cu o scădere cu două trepte, precum Franţa... Ne interesăm de perspectivele pe termen mediu şi de performanţele pe termen lung. Referitor la Franţa, am comentat deseori degradarea comerţului său exterior: pentru exporturi, contraperformanţa este clară şi durabilă. În plus, nevoile de refinanţare a băncilor franceze în următoarele 18 luni sunt foarte ridicate. Ne este foarte greu să ne alăturăm previziunilor guvernului care preconizează o creştere economică de aproximativ 2 % în perioada 2013-2016.

Reporter: Nu-şi depăşeşte S&P rolul, făcând recomandări politice?

Jean-Michel Six: Noi nu spunem că trebuie tăiate anumite cheltuieli, aceasta este responsabilitatea guvernelor. Întotdeauna există mai multe moduri de reducere a deficitelor. Dar avem un mesaj: zona euro nu va putea continua să funcţioneze eficient fără o armonizare crescută a politicilor fiscale.

Reporter: Împărtăşiţi criticile privind puterea agenţiilor de rating?

Jean-Michel Six: Agenţiile nu împart puterea, există prevederi regulamentare care stabilesc ratingul. În plus, legitimitatea noastră vine din utilizarea de către investitori a informaţiilor oferite de agenţii. Dacă investitorii ar considera că ratingurile nu mai sunt credibile, şi-ar pierde interesul şi credibilitatea noastră s-ar prăbuşi.