România este percepută "ca o ţară credibilă şi sigură"

Realizator: Ediţie spcială astăzi. Invitat: ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu. Bună ziua domnule ministru şi mulţumim pentru prezenţa în studioul nostru!

Gheorghe Ialomiţianu: Bună ziua! Mulţumesc pentru invitaţie. Fiind la început de an, vă urez la mulţi ani la întregul colectiv şi la toţi ascultătorii postului dvs.

Realizator: La mulţi ani! Emisiunea poate fi urmărită în format audio pe site-ul nostru, www.politicaromaneasca.ro. În cursul emisiunii vom avea o legtură directă la Londra cu editorialistul publicaţiei "The Banker", Philip Alexander.

Reamintim, la sfârşitul anului, publicaţia "The Banker" care aparţine grupului "Financial Times", i-a acordat ministrului finanţelor Gheorghe Ialomiţianu premiul de ministru de finanţe al anului în Europa. Felicitări, domnule ministru!

Gheorghe Ialomiţianu: Vă mulţmesc. Mă onorează şi aş vrea să le mulţumesc colegilor din Ministerul de Finanţe şi din guvern pentru că este un premiu care reflectă şi activitatea colegilor din finanţe şi din guvern.

Audio: Emisiunea "Actualitatea în dezbatere".


Realizator: Trebuie să spunem ascultătorilor că premiul a fost obţinut pentru rezultatele semnificative în implementarea reformelor structurale, pentru menţinerea stabilităţii fiscale şi a legislaţiei fiscale. Domnule ministru, sunt trei feţe grupate pe care le întâlnim acum în analizele avizate despre economie: o parte în care se vorbeşte despre multiplele dezechilibre care abundă în economie: deficit bugetar 3%, deficit structural 0.5%, datorie suverană, datorie publică, altă faţă în care se vorbeşte de austeritate şi programele de austeritate şi cealaltă faţă, pentru că am spus că sunt trei, în care se vorbeşte de faptul că trebuie să vedem speranţa din viitor pe baza unor rezultate anemice, pozitive dar mici. Într-o economie afectată grav de dezechilibre, unde ne plasăm domnule ministru?

Gheorghe Ialomiţianu: Noi ne-am plasat la sfârşitul lui 2008 într-o situaţie critică, un dezechilibru structural de peste 8% cun un sistem de cheltuieli nesustenabil din punct de vedere financiar şi cu imposibilitatea de a ajuta mediul de afaceri.

Am fost nevoiţi să încheiem un acord cu Fondul Monetar, Comisia Europeană şi am reuşit la începutul lui 2011 să restabilim echilibrul macroeconomic, adică să creăm un mediu sănătos pentru activitatea economică şi socială şi reuşind să relansăm creşterea economică. Sigur că mediul de afaceri a solicitat foarte multe măsuri de stimulare.

Cu un spaţiu fiscal foarte redus, am reuşit să ajutăm mediul de afaceri prin garanţii bancare, prin cheltuieli mai mari pentru investiţii, nereuşind să reducem fiscalitatea. Deci, ne situăm într-o situaţie stabilă din punct de vedere macroeconomic şi cu măsuri de susţinere a creşterii economice. Şi aici avem investiţii, garanţii de stat pentru a stimula creditarea şi scheme de ajutor de stat. Deci, atâta s-a putut, limita bugetară asta a fost, dar vreau să vă spun că nu mi putem să fim în situaţia lui 2007, 2008, când s-a mers pe deficite excesive.

Aşa cum aţi spus şi dvs, suntem într-o situaţie de criză a datoriilor suverane, finanţarea deficitelor se realizează foarte greu şi trebuie să fim prudenţi pentru că altfel tot ce s-a construit până acum s-ar duce pe apa sâmbetei. Sigur că mulţi spun că e bine să mergem pe deficite bugetare mari dar problema este cum le finanţăm.

Şi eu cred că obiectivul guvernului Boc a fost acesta: să asigurăm stabilitate macroeconomică şi să asigurăm condiţii pentru o creştere economică sustenabilă.

Realizator: Vom vorbi despre investiţii, despre garanţii, despre scheme de ajutor, toate cuprinse în buget, dar vreau să le spunem ascultătorilor că ieri premierul Emil Boc preciza că România a reuşit să îndeplinească fără probleme indicatorii propuşi de creştere economică şi deficit bugetar pentru anul precedent.

Şi astăzi Ministerul Finanţelor Publice participă la prima licitaţie din acest an pentru că doreşte să împrumute de pe piaţa bancară locală pentru deficit bugetar, pentru finanţarea lui, şi pentru finanţarea datoriei publice. Deci, iată, apare un reper nefavorabil încă de la începutul anului. Apare nevoia de finanţare?

Gheorghe Ialomiţianu: Nu, este o strategie privind finanţarea deficitului bugetar şi a refinanţării datoriei publice, suntem în grafic. Suntem într-o situaţie favorabilă. Nu vom lua împrumuturi cu orice dobândă şi urmărim să luăm la termene cât mai lungi împrumutul. Suntem în situaţie bună, eu spun.

Avem un buffer care ne asigură efectuarea plăţilor pe o perioadă de patru luni, deci suntem în grafic, nu este nimic anormal, este o planificare făcută de anul trecut, pentru a ieşi pe piaţă în luna ianuarie şi vom mai ieşi şi în cursul anului. Vom ieşi şi pe pieţele financiare. Trebuie să fie o strategie, pentru că orice guvern trebuie să aibă o strategie şi privind finanţarea deficitului şi refinanţarea datoriei publice.

Realizator: Dar care este nevoia de finanţare în acest an şi de ce nu aţi ieşit direct pe piaţa externă, pe piaţa eurobondurilor? Pentru că ştiu, randamentele sunt mai mari, 5,3, spre exemplu, cele obţinute în iunie anul trecut.

Gheorghe Ialomiţianu: Să ştiţi că totul este planificat, la Ministerul de Finanţe, nimic nu este întâmplător, am ieşit pe piaţa internă, suntem pregătiţi să ieşim şi pe pieţele internaţionale. Sigur, vom continua şi pe pieţele financiare din Statele Unite. În toamnă... Unii au spus că a fost un eşec.

Nu. Situaţia din zonă şi situaţia din zona euro, situaţiile respective nu au fost favorabile, dar România a fost percepută ca o ţară care a luat măsuri, o ţară care prezintă siguranţă şi noi am decis să nu luăm împrumut, pentru că erau dobânzi care nu erau favorabile României.

Şi am spus că e bine să amânăm, să găsim un moment prielnic pentru finanţarea deficitului. Deci nu suntem în situaţia, cum spun unii, cu apa la gât, suntem, putem să ne finanţăm, avem surse de finanţare, deci nu luăm împrumuturi cu orice dobândă. Putem renunţa la unele oferte din partea finanţatorilor.

Realizator: Şi licitaţia care începe astăzi, pe piaţa locală, la ce dobânzi se ridică?

Gheorghe Ialomiţianu: Nu, asta e un lucru care face parte din negociere. Chiar este bine că Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară. Să ştiţi că ne-am împrumutat în ultimul timp la dobânzi de 6,5%, pe piaţa internă, deci dobânzi rezonabile. Nu acceptăm împrumuturi cu dobânzi mari. Deci atât pot să vă spun. Pentru că este o negociere.

Realizator: Am înţeles. Intenţionaţi anul acesta să trageţi fonduri sau nu din acordul stand by de tip preventiv încheiat cu FMI? Pentru că avem o linie de credit de 3,5 miliarde de euro pe care o putem folosi.

Gheorghe Ialomiţianu: Nu am luat în calcul acei bani puşi deoparte de Fondul Monetar şi Comisia Europeană, dar pentru mine, ca ministru de finanţe, reprezintă o siguranţă că putem negocia finanţarea deficitului şi a refinanţării datoriei publice în nişte condiţii de normalitate.

Mai avem şi un buffer care ne asigură plăţile pentru patru luni, iar, este o măsură de liniştire, adică putem să ne desfăşurăm în condiţii bune, adică, negocierile. Deci nu suntem în situaţia, de exemplu, a vecinilor noştri, care sunt disperaţi să îşi asigure finanţarea...

Realizator: Vecinii noştri bulgari?

Gheorghe Ialomiţianu: Nu, mă refer la Ungaria, care are probleme în finanţarea deficitului bugetar şi a datoriei. Sigur că eu, ca ministru de finanţe, nu mă bucur când un coleg are probleme, pentru că ştiu că nu este o situaţie uşoară şi trebuie să rezolv problema.

Realizator: În Europa nu este...

Gheorghe Ialomiţianu: Pentru că altfel, Doamne fereşte, eşti în situaţia ca să încetezi plăţile.

Realizator: În Europa nu este o situaţie uşoară, după cum se ştie. Aminteaţi de Ungaria, dar este şi Grecia vecină cu noi.

Gheorghe Ialomiţianu: Noi am fost mai prudenţi decât Ungaria. Am continuat acordul cu FMI şi sper că mulţi care au criticat încheierea acestui acord, acum o să îşi dea seama că a fost o decizie corectă a Guvernului Boc, pentru că îţi dă încredere pe pieţele financiare. Vedeţi şi bani puşi deoparte. Deci dacă se întâmplă ceva pe pieţele financiare, derapaje, sau altele, încetinirea creşterii economice, ai posibilitatea să te poţi finanţa şi să nu fugi ca disperatul după resurse financiare sau, Doamne fereşte, să nu poţi face plăţile.

Realizator: Suntem acum în legătură cu editorialistul Philip Alexander, de la Londra. Vă spuneam că publicaţia "The Banker" l-a numit pe ministrul finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, "Ministrul anului" în Europa în 2011. Am să-l întreb acum pe Philip ce ar trebui să facă România să ne bucurăm de o asemenea nominalizare la sfârşitul anului 2012 - indiferent cine va fi ministrul finanţelor.

Philip Alexander: Cred că este important să începem cu criteriile în funcţie de care judecăm lucrurile astea. În primul rând, ne interesează factorii de decizie care influenţează lucrurile în direcţia întâmpinării corespunzătoare a provocărilor care vin. Am văzut în 2011 guverne care au reacţionat prea lent la creşterea deficitelor bugetare, am văzut în mai multe ţări din Europa - lucrul acesta poate duce la crize.

România a acţionat mult mai decisiv, mult mai hotărât. Sigur că reducerile bugetare sunt întotdeauna dificile şi niciodată populare, însă întotdeauna e important ca politicienii să privească dincolo de următoarele alegeri şi să gândească la a pune ţara în poziţia potrivită pe termen lung şi a se asigura că bugetul rămâne durabil, sustenabil. 2012 este evident că va fi un an cu greutăţi.

Va fi vorba de a reacţiona cu grijă, dar decisiv, la orice fel de provocări aduce situaţia din zona euro pentru România. Un alt element pe care ştiu că deja îl are în atenţie domnul ministru de finanţe în momentul de faţă - se merge către reforma unor întreprinderi de stat şi este vorba de a se asigura că se poate obţine rezultatul pe care îl aşteaptă cetăţenii români, dar fără a crea obstacole în buget.

Realizator: Alexander, vorbeai de reforma unor întreprinderi de stat. Din câte am aflat, din câte suntem informaţi noi, apar la privatizare pachete mici de acţiuni, nu pachetul întreg. Şi atunci, ce succes are privatizarea în România, ce succes va avea?

Philip Alexander: În momentul de faţă, în orice caz este o piaţă dificilă şi nişte elemente dificil de privatizat, ca firme, dar nu este în mod necesar acesta un motiv pentru a întârzia procesul de îmbunătăţire a conducerii acestor firme, astfel încât să ne asigurăm că oricare ar fi strategia ele rămân în stare bună şi atrăgătoare faţă de investitori şi că vor fi eficace în termenii prestării serviciilor care sunt necesare populaţiei Româiei.

Realizator: Alexander, vreau să te întreb dacă publicaţia "The Banker" face în fiecare an aceste numiri, aceste clasamente?

Philip Alexander: Aşa este. În fiecare an, din 2001, acordăm aceste premii.

Realizator: Noi înţelegem criteriile pe care le-aţi avut în vedere când aţi făcut această numire, dar poate cetăţenii din România aşteaptă să vadă şi raportarea la alţi indicatori, spre exemplu la nivelul de trai, spre exemplu la salariul mediu sau la produsul intern brut.

Philip Alexander: Mă tem că nu am reuşit să aud întrebarea.

Realizator: Am înţeles criteriile pentru care aţi nominalizat ministrul finanţelor "Ministrul anului în Europa", criteriile pe care le-aţi avut în vedere, dar poate că mai trebuiau adăugate şi alte criterii, gen nivel de trai.

Philip Alexander: Categoric, dar cred că este important, adică am constat foarte clar în anul care a trecut că dacă guvernul pierde controlul asupra finanţelor sale, nu mai are niciun fel de mijloace, deloc de a mai ajuta cetăţeanul obişnuit al ţării să-şi păstreze nivelul de trai.

Noi constatăm că şi ţările care au avut politici mai responsabile în anii de creştere au avut mai mulţi bani de cheltuit atunci când a încetinit economia, deci au reuşit într-o anumită măsură să-şi protejeze cetăţenii.

Odată ce ajungi cu guvernul într-o poziţie în care bugetul este sustenabil, atunci poţi menţine şi ajuta şi menţinerea nivelului de viaţă într-o perioadă mai dificilă. Sigur că nimeni nu vrea să facă tăieri bugetare când deja încetineşte economia. Din nefericire însă, aceasta a fost poziţia în care a fost forţată România de faptul că a intrat în criză deja cu un deficit mare bugetar.

Atâta vreme însă cât se aduce sub control acest deficit, guvernul are mult mai multe posibilităţi de a proteja ţara de orice fel de scăderi viitoare.

Realizator: Deci, previziunea pentru anul 2012 ar fi că păstrăm acest control?

Philip Alexander: Îmi cer iertare, nu am auzit întrebarea.

Realizator: Previziunile pe care presupun că le face publicaţia "The Banker" sunt că Guvernul României nu va pierde controlul asupra finanţelor în România, chiar dacă noi suntem în zona euro, noi tindem să aderăm la zona euro, depindem de ţările din zona euro şi atunci situaţia poate fluctua.

Philip Alexander: Categoric, este limpede că anul 2012 e nesigur din punctul ăsta de vedere şi guvernele vor trebui să aibă foarte mare grijă să nu fie prea optimiste în prezumţiile pe care le fac cu privire la ce se va întâmpla în economie şi va trebui să menţină un control strâns asupra situaţiei bugetare.

Realizator: Mulţumesc mult, Alexander, pentru această intervenţie în emisiunea noastră. Noi vom continua. Este alături de mine şi domnul ministru care doreşte să facă câteva precizări.

Philip Alexander: Vă mulţumesc foarte mult pentru interesul manifestat.

Gheorghe Ialomiţianu: Şi eu vreau să salut conducerea revistei, să urez un an bun, şi sunt convins că şi în anul 2012 criteriile care vor sta la bază vor fi cele legate de fermitate în luarea deciziilor, pentru că multe decizii au fost amânate şi din această cauză avem de-a face cu o criză a datoriilor suverane, multe ţări au probleme în finanţarea deficitelor, iar perioada deficitelor excesive cred că a luat sfârşit. Altfel, este păcat la tot ceea ce s-a construit în cadrul UE. Noi trebuie să fim mai fermi în cadrul UE pentru că lucrurile acestea nu mai pot fi amânate. Încă o dată, revistei îi urez mult succes în anul 2012.

Realizator: Mulţumim, Philip Alexander.

Philip Alexander: Şi eu vă mulţumesc.

Realizator: Aşadar, domnule ministru, aţi fost premiat pentru că guvernul, iată, nu a pierdut controlul în ceea ce priveşte stabilitatea financiară - dar stabilitatea financiară se face prin creşteri de impozite şi taxe, prin ce se obţine această stabilitate financiară? Prin tăieri de salarii şi pensii?

Gheorghe Ialomiţianu: Depinde ce situaţii ai. Noi, la sfârşitul lui 2008 am avut un sistem nesustenabil din punct de vedere financiar. Poate întrebarea dvs. ar fi fost următoarea: ce trebuia să facă o ţară când intră în criză, după o perioadă de creştere economică? Dar depinde ce măsuri au fost luate în perioada de creştere economică.

Dacă în perioada de creştere economică eram mai chibzuiţi şi înregistram un excedent bugetar şi nu un deficit mai mare de 3% - a fost de 5,8% - iar deficitul structural de peste 8%, cum au fost de exemplu ţări care au înregistrat excedent - Bulgaria, Suedia - luam alte decizii, stimulam creşterea economică, dar noi nu aveam posibilitate să ne finanţăm cheltuielile şi atunci am fost nevoiţi să ne ajustăm cheltuielile că altfel intram în incapacitate de plată.

Am reuşit până la începutul lui 2011 să asigurăm echilibrul macroeconomic şi să reluăm creşterea economică. Depinde cum ţara intră în criză. Asta e!

Realizator: Atunci am putea să ne uităm la bugetul din 2012 să vedem ce ne aşteaptă în 2012. Vor fi în continuare tăieri la cheltuieli, de unde obţinem aceste noi locuri de muncă, aceste investiţii de care vorbea premierul ieri ca fiind principalele obiective?

Gheorghe Ialomiţianu: Noi avem prevăzut pentru acest an investiţii de peste 38 de miliarde. Dacă la sfârşitul lui 2011 am încheiat cu peste 36 de miliarde, deci dăm mai mulţi bani pentru investiţii. Dacă...

Realizator: În strategia bugetară pe care am analizat-o pentru anii 2012-2014 pentru investiţii erau trecute 43 de miliarde.

Gheorghe Ialomiţianu: Da, sigur că am mers pe alt deficit.

Realizator: Cifrele din startegie se mai păstrează?

Gheorghe Ialomiţeanu: Nu, sunt limitele maxime. Eu mi-aş dori, în aprilie, dacă avem un surplus de venituri, banii respectivi să-i dăm tot pentru investiţii. Pentru că trebuie să ne gândim la toţi salariaţii, nu numai la salariaţii din instituţii publice.

Ai o economie sănătoasă atunci când cresc salariile din sectorul privat, că de acolo vin şi impozitele, şi taxele. Şi noi ne bazăm foarte mult pe construcţii, ne bazăm pe industrie şi dacă investiţiile statului în economie aduc creştere economică sustenabilă - locuri de muncă, salarii. Dacă ne-am duce numai pe stimularea cheltuielilor din instituţiile publice, la un moment dat te blochezi, pentru că nu ai răspunsul pozitiv din partea economiei, pentru că...

Realizator: Vă bazaţi pe construcţii din investiţiile pe care urmează să le faceţi?

Gheorghe Ialomiţianu: Investiţiile, da, şi de exemplu şi în 2011 un aport la PIB a fost al zonei construcţiilor.

Realizator: Construcţii în ce domenii?

Gheorghe Ialomiţianu: În infrastructura rutieră, în construirea de şcoli, de spitale. Sunt lucruri care se realizează.

Realizator: Ştiţi, dacă aceste lucruri, investiţiile, se realizează, aceşti 38 de miliarde, cât spuneaţi, care se vor duce în construcţii, în infrastructură, rezultatele nu se vor obţine totuşi în 2012. Ele sunt aşteptate în următorii ani.

Gheorghe Ialomiţianu: Eu vreau să vă spun că şi legat de încasările la buget - au crescut ca urmare a dezvoltării activităţii economice. Noi avem cifre prin care măsurăm efectele. Deci creşterea economică a fost din construcţii, din industrie şi am avut şi un an bun agricol. Dar legat de venituri, să ştiţi că aportul agriculturii nu a fost atât de important la bugetul de stat.

Realizator: Un aport important la bugetul de stat pentru încasări ar fi acea evaziune fiscală stopată.

Gheorghe Ialomiţianu: Sigur că, împreună cu domnul ministru Tabără, trebuie să luăm nişte măsuri să reducem evaziunea în agricultură. Aţi văzut, în prima şedinţă de guvern, domnul prim-ministru ne-a atras atenţia.

Realizator: Chiar a precizat că va sta cu ochii pe ANAF şi pe Ministerul Finanţelor.

Gheorghe Ialomiţianu:În zona agriculturii, în zona accizelor. Dar vreau să vă spun că toţi banii care s-au dus în economie să ştiţi că imediat au produs efecte. Şi ieşirea din recesiune s-a datorat acestor sume alocate pentru plata arieratelor, pentru finanţarea de lucrări. Mai avem parteneriatele publice de tip privat. Şi aici, multe... şi Ministerul Transporturilor are proiecte, şi agricultura, şi economia.

Deci investiţiile reprezintă calea cea mai importantă pentru a asigura creştere economică sustenabilă, iar dacă discutăm de salarii şi pensii, nu mai cred că trebuie să ne întoarcem în 2008, când din nişte economii imediat s-au luat decizii să mărim aceste salarii şi pensii.

Trebuie să ne asigurăm că majorarea de salarii şi pensii trebuie să se facă în condiţii de sustenabilitate. Pentru că dacă nu avem certitudinea că şi în 2013, şi în 2014 pot fi susţinute salariile la nivelul acela, ar trebui să nu se ia decizia, pentru că altfel vindem iluzii cetăţenilor. Mai bine ducem banii în investiţii, pentru că asigurăm o creştere sănătoasă a economiei, şi atunci sigur că putem avea şi condiţii pentru a creşte veniturile tuturor salariaţilor.

Realizator: E adevărat - veniturile pot creşte, dar nu în măsura în care vor creşte şi accizele. Accizele deja au crescut, ele se duc în preţuri şi atunci veniturile populaţiei se contractă.

Gheorghe Ialomiţianu: Aici, Guvernul Boc trebuia să respecte graficul cu Uniunea Europeană în momentul integrării, şi noi, în 2013, trebuie să ajungem la acciza minimă din Uniunea Europeană la carburant. Dar să ştiţi că acea creştere datorată creşterii accizei şi datorită creşterii cursului valutar, să ştiţi că creşterea este mult mai mare, anunţată de către producători.

Noi avem, datorită cursului valutar şi a creşterii accizei, avem la 1,6%. Mulţi producători de abia aşteaptă să justifice ceea ce îşi propun. Aţi văzut şi anul trecut - au mărit nejustificat preţurile şi nu cred că este corect să dea vina pe guvern, că au crescut anumite impozite şi taxe şi trebuie să mărească preţurile. Nu este corect şi cred că consumatorii o să sacţioneze acest lucru.

Realizator: Legat de zona nefiscalizată, care sunt următoarele măsuri ale Ministerului Finanţelor pentru acumulări la veniturile din buget?

Gheorghe Ialomiţianu: Aştept rezultate de la ANAF, pentru că avem toată legislaţia şi principală, şi secundară la aplicarea metodelor indirecte, adică putem compara persoanele care au avut creştere de avere şi n-au declarat niciun impozit.

Deci, se poate aplica. Cei din ANAF nu mai au nicio scuză. Trebuie să intensificăm acţiunile împreună cu Ministerul de Interne şi alte structuri pe accize, pentru că s-a observat spre sfârşitul anului o scădere a ritmului de încasare la accize, şi în zona agriculturii, pentru că sunt foarte mulţi producători de bună-credinţă, care îşi plătesc impozite şi taxe şi au probleme cu acei zişi producători care le creează mari greutăţi, adică pe lângă faptul că nu plătesc la bugetul statului, creează şi o concurenţă neloială. Ar fi corect din partea noastră să îi sprijinim prin sancţionarea celor care fac evaziune fiscală, adică mult mai dur decât s-a făcut până acum.

Realizator: Da. Guvernul a modificat sistemul de impozitare a proprietăţilor, urmând ca veniturile colectate să crească. Să crească la cât, domnule ministru?

Gheorghe Ialomiţianu: Noi menţinem sistemul de impozitare şi pentru anul acesta, adică menţinem sistemul de impozitare din 2011 şi în 2012, adică cei care au mai multe clădiri. Deci, nu este vorba de introducerea de noi impozite. Este vorba despre cei care au a doua casă, a treia şi a patra casă.

Deci, nu este vorba de un alt sistem, dar îi sancţionăm pe cei care nu îşi fac evaluarea clădirilor, îi sancţionăm pe cei care deţin clădiri cu destinaţie hotelieră şi nu folosesc în acest scop, şi aş vrea să-i anunţ, ca o măsură de simplificare, pe taximetriştii care îşi desfăşoară activitatea în mod individual că am revenit de la 1 ianuarie la sistemul normelor de venit.

Deci, pot alege între normă de venit, un sistem forfetar, şi o impozitare pe sistem real. De la 1 ianuarie 2012, acest sistem se aplică. Deci, nu este vorba de a majora impozitele şi taxele locale. Sigur, a fost o dorinţă a unor primari. Nu şi-au recunoscut intenţia. Au lăsat totul pe Ministerul de Finanţe, incorect, dar ne asumăm.

Realizator: Transmise la Ministerul de Interne, de fapt.

Gheorghe Ialomiţianu: Au transmis la Ministerul de Interne. Ministerul de Interne a transmis la Ministerul de Finanţe. Sigur că primarii îşi doresc mai mulţi bani, dar nu vor să îşi asume răspunderea în a stabili în mod corect impozitele şi taxele locale. De asta e o problemă şi eu le doresc mult succes în anul acesta cu banii pe care îi asigurăm în proporţie de 80% de la bugetul de stat.

Realizator: Domnule ministru, la sfârşitul anului, aţi făcut câteva modificări ale Codului Fiscal, care vizează acordarea de facilităţi fiscale. În ce domenii aveţi...?

Gheorghe Ialomiţianu: În primul rând, la cererea băncilor, pentru că trebuie să aplice standardele de raportare financiară, îi sprijinim, că dacă decid să păstreze profitul rezultat din aplicarea acestor standarde pentru capitalizare, să nu fie impozitat. Persoanele fizice care vor să închirieze camere în scop turistic să beneficieze de un sistem foarte simplificat, adică să nu devină persoană fizică autorizată. Printr-o declaraţie depusă la Fisc, Fiscul îi transmite care este impozitul şi va fi plătit în două rate.

Realizator: Şi mai sunt acele...

Gheorghe Ialomiţianu: Mai este vorba de recunoaşterea cheltuielilor cu funcţionarea autoturismelor pentru firme. Le recunoaştem cheltuielile la nivel de 50%. Este normal, ei folosesc maşinile şi în scop personal şi pentru firmă. E un sistem corect. L-am discutat cu mediul de afaceri. Este acceptat.

Plus de asta, am introdus data de 25 ale lunii ca dată oficială pentru depunerea declaraţiilor şi plata impozitelor, plus plata de către plătitorii de venituri, adică cei care beneficiază de venituri, închiriază sau arendează anumite bunuri, să nu mai vină la Fisc să depună declaţie - să o facă plătitorii de impozite. Procesul de simplificare a sistemului de declarare şi de plată continuă şi în 2012 că vrem ca viaţa contribuabililor să fie cât mai uşoară. Vă mulţumesc.

Realizator: Şi eu vă mulţumesc pentru participarea la emisiunea "Actualitatea în dezbatere". A fost împreună cu noi ministrul finanţelor publice, Gheorghe Ialomiţianu. Eu sunt Magdalena Zăvoianu. O zi bună în continuare.