Prima zi a europarlamentarilor

Buna ziua tuturor, sunt Alexandra Andon cu dezbaterea zilei la "Jurnalul de prânz" la RRA. 33 de europarlamentari români participa de azi la deschiderea lucrarilor Parlamentului European pentru o sesiune de cinci ani. Este, de altfel, prima sesiune completa la care sunt prezenti si reprezentanti români. În sesiunea precedenta europarlamentarii români începându-si activitatea doar din anul 2007, data aderarii. Avem acum europarlamentari cu experienta, avem si europarlamentari noi. Invitati la dezbaterea zilei sunt: europarlamentarul PDL Marian Jean Marinescu. Buna ziua. Multumim.

Marian Jean Marinescu: Buna ziua.

Realizator: Din partea PSD, europarlamentarul Ioan Mircea Pascu, fost ministru al apararii. Buna ziua.

Ioan Mircea Pascu: Buna ziua.

Realizator: si vom stabili legaturi mai târziu cu europarlamentarul liberal Adina Valean si cu europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler. V-as întreba pentru început, dle Marian Jean Marinescu, este prima data când Parlamentul European are începând de astazi un presedinte provenind dintr-o tara din fostul bloc comunist - este vorba despre fostul premier polonez, Jerzy Busek. Votul asupra acestei candidaturi dupa ce s-a produs a dat un mesaj politic?

Marian Jean Marinescu: Bineînteles! Dupa cum stiti, si colegul Pascu stie si va confirma acest lucru, exista un acord tehnic între Grupul Popular-Socialist pentru presedintia Parlamentului, în prima perioada va fi reprezentantul Grupului Popular, în a doua Grupul Socialist, iar Grupul Popular, tarile care au la conducere sefi de state sau premieri din partide care fac parte din PPE au hotarât ca acest reprezentant sa fie dintr-o tara din Estul Europei, tara care a fost înainte de anii '90 tara comunista tocmai pentru a da un semnal politic nu mai exista tari din Estul Europei si din Vestul Europei, ca sa nu mai existe state membre noi si state membre vechi, ci sa existe doar tari care fac parte din UE si cetateni care sunt cetateni europeni, indiferent de tara în care traiesc. Este un semnal, dupa parerea mea, politic extrem de puternic, care sa speram ca alaturat începând din toamna ratificarii tratatului de la Lisabona va duce înainte aceasta idee, acest proiect extraordinar de generos pe care îl reprezinta UE.

Realizator: Dle Ioan Mircea Pascu, care vor fi principalele probleme cu care se va confrunta aceasta legislatura, sa îi spunem, deci, termenul este un pic extins, extrapolat, pentru activitatea Parlamentului European?

Ioan Mircea Pascu: Bun, acum inevitabil, vom avea în vedere chestiunile legislative, faptul ca tratatul de la Lisabona sa fie pâna la urma ratificat si în Irlanda si sa intre în vigoare. Vom avea de rezolvat problemele legate de alcatuirea noii comisii, de votarea presedintelui acesteia, deci problemele de structurare în continuare a conducerii UE vor fi printre primele prioritati.
Realizator: Când credeti ca va avea loc constituirea noii Comisii Europene?

Ioan Mircea Pascu: Cred ca în toamna va avea loc acest lucru. S-a încercat o fortare a notei, respectiv un vot pentru dl Barroso înca de la aceasta sesiune. Mai multe grupuri parlamentare au fost împotriva, astfel încât lucrurile s-au împins pâna la toamna pentru ca unii dintre noi - si aici ma refer la Grupul Socialist - s-a simtit nevoia sa primim de la dl Barroso cât de cât o conceptie cu privire la alcatuirea noii Comisii si nu sa dam un mandat în alb foarte rapid astfel încât acest lucru sa fie rezolvat dupa aceea în afara Parlamentului, dar, dincolo de chestiunile acestea, cred ca ramân în continuare problema securitatii energetice, sa nu uitam ca iarna se apropie si prietenii nostri din Rasarit sunt sigur ca se vor certa din nou si vom avea de suferit, sa nu uitam ca mai avem probleme legate de schimbarea climatica Sa nu uitam ca mai avem probleme legate de schimbarea climatica si sa nu uitam ca pe masura ce criza continua înca si probabil ca în unele zone se va mai adânci, tendintele centrifuge, inclusiv în Uniune, se vor mentine. Referitor la acest punct as spune ca putem fi siguri, de pilda, ca dupa doi ani si jumatate, interimatul, paranteza Buzek va fi închisa, pentru ca vor veni din nou, probabil, germanii la conducerea parlamentului. Stim foarte bine, presedintele grupului nostru, dl Schultz, este unul dintre oamenii care deja a început o campanie electorala pentru aceasta pozitie si, poate ca, ca sa fiu putin avocatul diavolului si mai putin încrezator în semnalele pozitive, sa spun ca poate era nevoie de un intermezzo din Est, ca sa faca aceasta separare între doua presedintii germane, cea a dlui Pöttering si cea a dlui Schulz, care se pregateste.

Realizator: Ati vorbit despre niste incertitudini, daca am retinut bine, în viitori ani în Europa. Eu, facând documentarea acestei emisiuni, am rememorat o parte din declaratiile foarte, asa, insultatoare venite de la unii europarlamentari. Cea mai recenta vine de la un europarlamentar olandez, care spunea ca România ar trebui data afara din UE, si nu numai România, si Bulgaria. Ce fel de raspuns li se poate da în Parlamentul European si este util un raspuns, dle Marinescu?

Marian-Jean Marinescu: În primul rând as vrea sa fac si eu o remarca.

Realizator: Va rog.

Marian-Jean Marinescu: Eu nu cred ca presedintia dlui Buzek va fi un intermezzo...

Realizator:...O paranteza.

Marian Jean Marinescu:... o paranteza sau... Eu sunt convins ca va fi un presedinte puternic. Sa nu uitati ca Buzek este membru al Sindicatului Solidaritatea din 1980, deci acest om stie ce înseamna sa lupti. În al doilea rând, a fost prim-ministru patru ani în Polonia, si a început negocierile pentru aderarea la UE a Poloniei si a si fost prim-ministru când a intrat Polonia în NATO. Eu sunt convins ca va fi un presedinte puternic, nu va fi în nici un caz o paranteza.

Ioan Mircea Pascu:...Nu la asta am facut eu referire. M-am referit la faptul ca dupa asta va veni o presedintie gernama, din nou, la asta m-am referit.

Marian Jean Marinescu: Da, probabil. Nu cred ca este foarte important, probabil ca va venit mai mult ca sigur dl Schultz la presedintia parlamentului. Acuma, referitor la ce m-ati întrebat, eu, sa stiti ca acum, în timpul plenului, m-am si gândit la astfel de lucruri - a fost o coincidenta întrebarea dvs. Eu o sa ma duc sa stau de vorba cu ei, o sa le cer o întânire, si o sa încerc sa stau de vorba cu ei si sa vad ce gânduri au. De unde pâna unde astfel de idei si astfle de propuneri. Asa am facut si când eram observator, si poate nu erau la acelasi nivel, dar erau voci care spuneau clar România si Bulgaria sa nu intre în UE, si pe unele dintre ele am reusit sa le aducem la un ton normal, explicându-le si prezentându-le adevaratele informatii. Eu voi face acest pas si voi încerca sa am aceasta discutie, pentru ca eu cred ca este primul pas care trebuie facut în Parlamentul European în aceasta directie.

Realizator: Dle Ioan Mircea Pascu, aceeasi întrebare. Ce fel de raspuns este util si ce fel de raspuns poate fi formulat unor asemenea declaratii?

Ioan Mircea Pascu: Eu cred ca trebuie sa avem în vedere mai multe paliere. Unul este cel descris de colegul meu, si este foarte corect, just. În afara de lucrul acesta, însa cred ca trebuie sa facem si altceva, respectiv sa-i determinam pe acesti oameni sa nu expuna cât mai mult din opiniile lor în public, pentru ca ele sunt total neeuropene. Adica, daca acest om, care nici macar nu este membru al Parlamentului European, am înteles ca este doar presedintele partidului, care...

Realizator: Da.

Ioan Mircea Pascu:... care a trimis circa zece oameni în Parlamentul European din Olanda, daca acest om exprima aceste opinii si cere ca Bulgaria si România sa fie excluse, pentru ca n-ar apartine Europei, eu as spune ca Ioan Mircea Pascu: ... eu as spune ca prin declaratiile acestea, domnia sa se situeaza în afara Europei si asemenea opinii sunt contrare spiritului european; si, daca se reuseste ca ele sa fie expuse cât mai pe larg, atunci cred ca vom reusi sa ridicam cât mai multa lume în favoarea ideii de europene si împotriva unei asemenea viziuni înguste, foarte egoiste si care practic merge împotriva a tot ceea ce înseamna spiritul european. Deci pe de-o parte angajarea lor, si într-adevar - asa cum a spus colegul meu - încercarea de a explica anumite lucruri, ma tem însa ca, daca acest lucru nu va reusi, pentru ca oamenii sunt foarte hotarâti si, din punctul asta de vedere, trebuie sa avem în vedere si o creere a unui spirit "anti-asemenea opinii", în rândul celorlalti membri si, în orice caz, asigurarea unei majoritati ca atunci când asemenea propuneri devin propuneri oficiale în Parlament, sa nu se bucure de sprijinul necesar.

Realizator: Se afla împreuna cu noi, în legatura telefonica, si domnul Iuliu Winkler, europarlamentarUDMR. Buna ziua! Va multumim!

Iuliu Winkler: Buna ziua!

Realizator: Domnule Winkler, nici dumneavoastra nu sunteti la primul mandat, sunteti din nou europarlamentar. Veti avea în aceasta sesiune completa pe care o veti acoperi ca europarlamentar anumite prioritati sî care ar fi acelea, anumite obiective?

Iuliu Winkler: Evident ca am venit în aceasta noua sesiune, împreuna cu ceilalti doi colegi ai mei de la UDMR - dar eu cred ca si împreuna cu majoritatea colegilor parlamentari europeni din România - cu un bagaj de proiecte pe termen lung; cinci ani este o perioada în care multe lucruri se pot realiza. Vizavi de discutia pe care am prins-o în minutele trecute, o singura observatie: eu cred ca am avea anumite coridoare de actiune, dintre care doar unul vreau sa-l nominalizez, si anume rolul pe care România poate sa-l aibe în procesul - asa cum este el, înca nedefinit - de extindere a Uniunii Europene; si eu cred ca prin rolul nostru în regiune, prin rolul nostru în Balcani, prin faptul ca munca parlamentarilor europeni poate sa fie sincron sau trebuie sa fie sincronizata si cu diplomatia României, si cu eforturile noastre pe plan extern, putem si pe aceste cai sa convingem ca opiniile care sunt, în fine, chiar daca sunt vocale, sunt putine numeric - opiniile potrivnice noua sunt opiniile fundamentate; iar la subiect, sigur ca, în primul rând, eu cred ca obiectivul, si al meu personal, dar si al multora dintre colegii mei, este legat de problema crizei economice, deci chestiunea economica si chestiunea cadrului financiar dupa 2013 este foarte importanta. Apoi avem, evident, noi, parlamentarii, cei trei europarlamentari care reprezinta comunitatea maghiara din România, avem proiecte proprii legate de situatia comunitatii, de viitorul minoritatilor în Uniunea Europeana si de statutul acestora într-o Uniune, care dorim sa fie una cu adevarat multicolora si una cu adevarat a fiecaruia dintre cetatenii României, care sunt cetateni europeni.

Realizator: Domnule Marian-Jean Marinescu, dumneavoastra sunteti din nou vicepresedinte al grupului politic al popularilor, în Parlamentul European. Felicitari!

Marian-Jean Marinescu: Multumesc foarte mult!

Realizator: Dar obiectivele dumneavoastra, ca europarlamentar, vor fi mai usor de atins, obiectivele care sa aiba si repercusiuni concrete, directe în viata românilor. Vor fi mai usor de atins, daca aveti aceasta calitate?

Marian-Jean Marinescu: Da, conteaza sa fii vicepresedinte al grupului pentru ca poti, în felul acesta, sa ai un cuvânt de spus asupra directiilor politice ale grupului si implicit ale deciziilor grupului în diverse dosare, în diverse subiecte importante pentru noi, nu stiu, cum ar fi:viitoarea politica agricola comuna, ca politica de extindere a Uniunii - sunt foarte multe subiecte care se discuta întâi în presedintia grupului si acolo se decide care este directia. S-atunci, normal ca - sunt vicepresedinte al grupului, facând parte din acest organism, poti sa ai o influenta. Plus ca poti sa discuti si cu presedintii de comisii pentru diverse amendamente sau propuneri ale membrilor din delegatia României, în respectivele comisii. Deci este clar ca poti avea /.../ /iu/) Realizator: Vedeti,... ceea ce caut eu în aceasta dezbatere ar fi sa vada ascultatorii din România, cum acest for european cu cea mai larga reprezentativitate a populatiei poate sa aiba actiuni, care sa aiba si efecte concrete în viata noastra de zi cu zi, pentru ca fiind un for atât de important, pare un pic la distanta de Bucuresti. În ce fel are legaturi acest for european cu viata concreta a românilor de zi cu zi?

Marian Jean Marinescu: Aveti dreptate, doamna, asa este numaidaca luam... Acum nu va putem spune ceva concret, pentru ca înca nu a început, dar daca nu ultima sesiune din mai a acestui parlament s-au votat atunci niste lucruri absolut concrete pentru oameni: regulamentele referitoare la drepturile pasagerilor pe autobuze, pe trenuri - da? - si înca o directiva, o propunere de directiva referitoare la serviciile sanitare peste fronitere, adica sa poti sa te duci, sa beneficiezi de servicii sanitare în alta tara decât cea în care esti rezident, deci lucruri concrete, clare, pentru oameni direct. Asta s-a votat în mai anul acesta.

Realizator: Va multumesc! Este împreuna cu noi si doamna Adina Valean, europarlamentar liberal. Buna ziua, doamna! Va multumim!

Adina Valean: Buna ziua!

Realizator: As începe cu o întebare care se refera la pozitia României. România este a saptea tara ca marime în Uniunea Europeana, si ca numar de europarlamentari. O face acest lucru sa fie si a saptea tara ca forta politica?

Adina Valean: ...Categoric nu! De aceea, eu insist asupra faptului ca depinde de noi sa avem o voce coerenta în Uniunea Europeana, ca trebuie sa ne gasim niste politici de nisa care sa ne faca remarcati în Uniunea Europeana, cum ar fi, de pilda, în chestiuni care intereseaza pe toti europenii, securitatea energetica, chestiunile legate de frontiera externa a Uniunii Europene. România trebuie sa îsi gaseasca un rol si niste politici pe care sa le promoveze. Altfel nu conteaza marimea. De asemenea, cred ca ar trebui sa facem o schimbare de mentalitate în reprezentarea noastra la nivelul Uniunii Europene, pentru ca pâna acum am tot jucat dupa cerintele altora, nu pentru a ne integra. Am facut tot ce sta în puterea noastra sa fim ascultatori, sa zicem ca altii mai mari, dar cred ca ar trebui sa ne intram în rolul de partener, de tara care sta la masa si a decide împreuna

Realizator: Si cum ar putea fi pus în practica acest rol?

Adina Valean: În primul rând, cred ca ar trebui mai multa coerenta demersului în politica europeana. Vedeti, din experienta mandatului trecut, pot sa va spun ca exista o ruptura între dezbaterea de la Bruxelles si dezbaterea din România, în sensul în care nu se coreleaza politicile, si în felul acesta interesul nostru nu este promovat în mod coerent, pentru ca avem reprezentanta la Bruxelles care trebuie sa actioneze în numele guvernului cu chestiuni clare, la nivelul Consiliului si al Comisiei, avem europarlamentarii. Adesea agendele sunt paralele si nu ne coordonam. Sper ca vom învata mai bine acest rol de reprezentare în Uniunea Europeana si vom reusi sa avem mai mult succes. Dar întorcându-ma la întrebarea pe care i-ati pus-o domnului Marinescu mai devreme, daca îmi permiteti si mie un raspuns, lucruri concrete pe care Uniunea Europeana le face 60 de...

Realizator: Parlamentul European, în acest caz.

Adina Valean: Parlamentul European. De pilda, prin Parlamentul European s-au redus tarifele la roaming la nivelul întregii Uniunii Europene, un lucru pe care nu l-ar fi putut face statele membre ca atare, fiin vorba de un serviciu care depaseste granitele nationale. Si iata ca o decizie luata la Bruxelles a dus, practic, la scaderea notei de plata pentru serviciile de telefonie pentru toti cetatenii europeni, un lucru concret. Eu sper ca în acest mandat sa reusim si scaderea preturilor la energie, pentru ca exista mijloace în politica europeana, interconectarea retelelor, politica energetica comuna, care pot avea ca finalitate în câtiva ani scaderea costurilor la energie pentru toti cetatenii. Ori, astea sunt lucruri pe care numai Bruxellesul, si la care Parlamentul European este parte în dezbatere, le pot aduce cetatenilor din statele membre.

Realizator: Va multumesc, doamna Valean! Domnule Ioan Mircea Pascu, revenind la activitatea globala a Parlamentului European, daca va intra în vigoare tratatul de la Lisabona, în ce fel se va schimba activitatea Parlamentului European?

Ioan Mircea Pascu: Pai, se va schimba, în sensul ca vom avea în mod oficial un vicepresedinte al Comisiei care va fi si ministru de externe si socotit ca atare./oc/Ioan Mircea Pascu: Este nevoie si probabil se vor pune bazele unui serviciu diplomatic european. Acest lucru va mai dura pentru ca nu suntem siguri ca se va ajunge foarte repede la el, ca tarile vor prefera sa renunte la reprezentare diplomatica individuala în favoarea unei reprezentari comune, dar, în orice caz, se asteapta si prin functia de presedinte mai multa coerenta în expresia externa a UE, mai multa focalizare si personalizare a institutiei ca atare în afacerile internationale. Deci, este de asteptat si prin intermediul unor legaturi mai strânse cu parlamentele nationale ca în acest domeniu lucrurile sa mearga ceva mai bine, însa trebuie sa avem în vedere si faptul ca o criza îi ajuta pe unii sau îi afecteaza mai putin pe unii si mai mult pe altii, ierarhia de putere pe plan mondial va fi alta la sfârsitul acestei crize, iar Europa va trebui ca un actor colectiv sa reuseasca sa obtina consensul pentru ca ea realmente sa devina sau sa ramâna si la sfârsitul crizei unul dintre cei mai importanti actori politici pe plan mondial.

Realizator: Este aceasta perspectiva ca Europa sa fie un actor cu o singura voce si foarte puternica, o perspectiva în care credeti si dvs, dle Winkler?

Iuliu Winkler: Da, este exact perspectiva care altminteri poate fi enuntata foarte simplu, si anume perspectiva federalista asupra UE, este perspectiva în care eu cred foarte puternic si cred ca ea este în interesul, materializarea ei este în interesul ...

Realizator: Adica UE ca o federatie de state?

Iuliu Winkler: Exact, UE nu ca o asociere de state membre asa cum ea functioneaza astazi, ci, mai degraba, ca o federatie de state si câteva dintre argumentele acestei perspective federaliste tocmai au fost mai înainte enuntate si anume: presedintia UE, reprezentarea externa a UE, înzestrarea externa unitara a UE, anumite politici comune care sa depaseasca în numar politicile comune existente astazi pentru ca astazi ne limitam la politica agricola comuna, politica comerciala, cele binecunoscute, însa exista domenii cruciale în care UE ar putea sa fie mai eficienta, actionând împreuna, ne gândim doar la zona euro care i-a protejat bine pe cei care apartineau acestei zone în perioada crizei economice, dar sigur ca nu a avut aceleasi efecte si pentru cei care înca nu sunt parte a zonei euro, a monedei unice, dar si alte chestiuni, cum ar fi politica de aparare, politica de securitate comune ale UE, toate acestea tin de o viziune federalista, toate acestea, de fapt, presupun anumite enuntari mai mari poate decât astazi la nivelul statelor membre asupra unor elemente ale suveranitatii, dar presupun beneficii în schimb care sunt foarte importante si pâna la urma daca ne gândim la o Europa a regiunilor, la o anumita ... la o adevarata Europa a subsidiaritatii, acolo unde cetateanul trebuie sa fie aproape de decizia care îi guverneaza viata atunci aceasta Europa a regiunilor, daca doriti, este o Europa federala în care ceea ce noi numim descentralizare si stiti foarte bine ca s-au obtinut pasi importanti de descentralizare în România, dar mai avem un drum lung de strabatut, în tara noastra se discuta de multa vreme si ma rog, cu o eficienta în ultima perioada chiar discutabila asupra adevaratei descentralizari, dar ea mai repede sau mai târziu trebuie facuta si în România, dupa cum a fost facuta în alte state membre ale UE.