Alegeri în Polonia

20 iunie a fost ziua primului tur al alegerilor prezidenţiale din Polonia. Dar vorbind despre aceste alegeri, inevitabil vom face recurs la o altă dată, cea de 10 aprilie, ziua catastrofei aviatice în care au murit fostul preşedinte, Lech Kaczynski, şi împreună cu el aproape 100 de alte persoane.

Catastrofa de la 10 aprilie a făcut ca alegerile să se desfăşoare mai devreme, şi l-au adus în cursă pe Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al fostului preşedinte. Impactul emoţional a fost uriaş, cum a arătat, însă, campania electorală, şi care sunt opţiunile între care polonezii se vor pronunţa la al doilea tur de scrutin, cel de pe 4 iulie.

Aceasta este tema dezbaterii noastre de astăzi. Invitaţi: în studio, profesorul Dan Dungaciu. Prin telefon de la Varşovia, îi mulţumim foarte mult, este domnul Adam Burakowski, de la Institutul de Studii Politice al Academiei Poloneze. Şi tot prin telefon, împreună cu noi de la Varşovia, trimisul nostru special Cristina Grecu.

Cele mai recente rezultate arată că preşedintele interimar, Bronislaw Komorowski, are circa 41% din sufragii. Intră în turul doi alături de Jaroslaw Kaczynski, fratele geamăn al preşedintelui mort în accidentul de avion, despărţindu-i cam 6 procente. Cum au primit cei doi candidaţi estimările privind rezultatul votului?

Reporter: Cei doi candidaţi au cerut alegătorilor să se mobilizeze pentru turul doi, ambii candidaţii. În acelaşi timp, ambii candidaţi l-au felicitat pe candidatul de pe locul 3, social-democratul Napieralski, un tânăr de 36 de ani în plină ascensiune. Iar analiştii au interpretat aceste felicitări drept o invitaţie pentru turul al doilea.

Acum întrebarea zilei aici, în Polonia, este, cu cine va vota Napieralski? Cu Komorowski sau cu Kaczynski.

Pe de altă parte, în momentul în care şi-au ţinut aceste discursuri, ce tip de simbolistică au folosit cei doi candidaţi care rămân în cursă?

Reporter: Preşedintele interimar, Bronislaw Komorowski, preşedinte al Senatului, avea în mână un buchet de trandafiri jumătate albi, jumătate roşii, culorile naţionale ale Poloniei.

El le-a mulţumit foarte mult alegătorilor, şi era însoţit de soţia sa, alături de el era şi premierul Donald Tusk, cu care el este coleg de partid în Platforma Civică, un partid de dreapta, care promovează deschiderea europeană, care promovează, de asemenea, o deschidere către investitorii străini.

Kaczynski a ţinut să sublinieze în discursul său, imediat după exit-poll-uri, că aceste alegeri nu s-au încheiat, şi că, are credinţa şi are şi voinţa de a merge mai departe şi de a schimba ceva în viaţa polonezilor şi trebuie să se întâmple acest lucru, a spus el în discursul său.

Candidaţii au promis la începutul campaniei electorale că va fi o dezbatere demnă. Domnule Adam Burakowski, reamintesc ascultătorilor noştri, sunteţi cercetător la Institutul de Studii Politice al Academiei de Ştiinţe Politice din Varşovia.

Şi-au respectat cei doi candidaţi promisiunea? Asta e prima întrebare. Şi cum şi-au calibrat ei discursurile în campania electorală?

Adam Burakowski: Da, ei au respectat acest fapt, dar erau nişte politicieni care făceau nişte scandaluri pe o altă parte sau pe a doua parte.

Dar cei doi candidaţi erau foarte calmi, şi campania electorală era foarte demnă, cum să zic, şi cei doi, pentru că, amândoi sunt din partide de centru dreapta, ei s-au prezentat ca deţinătorii tradiţiei poloneze cu valori conservatoare.

Şi asta a fost foarte ciudată, campania, niciodată în ultimii 20 de ani nu a fost o campanie electorală de acest gen./svisan

Adică în care să fie doi candidaţi de dreapta pe primele două locuri?

Adam Burakowski: Nu, nu, pentru că nimeni nu vorbea în fapt despre nimic, ei numai şi-au prezentat programele lor şi viziunile lor care erau cam aceleaşi.

A fost o campanie cu emoţii care erau sub platforma politică. Cum să spun, oamenii pe stradă sau pe Internet au vorbit despre catastrofa din Smolensk sau despre inundaţiile care erau luna trecută în Polonia şi pot să vă spun că agenţiile de sondaje publice au prevăzut un rezultat care s-a deosebit foarte mult de ceea ce era în fapt.

Adică, prevedeau o diferenţă mult mai mare între domnul Komorowski şi domnul Kaczynski?

Adam Burakowski: Da. Prevedea o diferenţă de 15% sau aşa ceva.

Când a recuperat domnul Kaczynski cel mai mult?

Adam Burakowski: Pentru că toată lumea ... Astăzi este subiectul numărul 1 despre aceste sondaje. Ele nu pot spune că erau falsificate, dar nu corespundeau realităţii pentru că nişte oameni nu vroiau să spună prin telefon că sunt pro Kaczynski ori pro Napieralski. Toată lumea a spus că sunt pro Komorowski şi aşa era ca...

A fost un factor psihologic important, în sensul că oamenii au vrut să-şi exprime voinţa numai la vot şi în felul lor şi secret, dacă ...

Adam Burakowski: Da, secret şi îmi aduc aminte când unul dintre candidaţi la voi a sărit şi a strigat "Dragi români, am învins, am învins!" şi peste noapte rezultatul a fost altul. Şi aşa era în Polonia şi cred că în turul doi putem să avem o asemenea situaţie.

Cu alte cuvinte, nu există deja un câştigător sigur al turului doi? Diferenţa mare pe care o dau sondajele în favoarea domnului Komorowski poate să fie infirmată la vot.

Adam Burakowski: Cred că totul va depinde de electoratul lui Napieralski, de electoratul post-comunist şi nimeni nu ştie cu cine va vota acest electorat care este cam 13%.

Este aşteptată o declaraţie, domnule Burakowski, o declarţie fermă de susţinere pentru unul sau celălalt dintre candidaţii rămaşi în turul doi din partea candidatului care iese din cursă?

Adam Burakowski: Până acum Napieralski nu a dat nicio declaraţie, dar a promis că va spune ceva în câteva zile pentru că a simţit nişte /.../ politice pe acest subiect.

Spre cine credeţi că va înclina, totuşi, candidatul social-democrat Napieralski?

Adam Burakowski: După mine, el îl va susţine pe Komorowski, dar nu sunt sigur de asta.

Este doar o estimare?

Adam Burakowski: Pentru că asta depinde de aceste /.../despre care am spus.

Reporter: Vroiam să spun că televiziunea de ştiri TVN24 tocmai a anunţat că la ora 13:00 va fi....

Adică peste 20 de minute la Varşovia.

Reporter: Exact. Va fi dat publicităţii un ultim sondaj de opinie pentru turul al doilea. Ultimul sondaj de opinie îl cota pe Komorowski cu 66% şi pe Kaczynski cu 30%, iar restul de câteva procente erau nehotărâţii, aşa că vom şti în scurt timp cam cum stă electoratul la acest moment, deci cu două săptămâni înainte de a merge din nou la urne.

Cristina, ce spun statisticile, care a fost, să spunem, portretul robot al alegătorilor pentru fiecare dintre aceşti trei candidaţi importanţi?

Reporter: Este interesant că femeile au votat cel mai mult în acest scrutin şi pentru unul pentru celălalt candidat./salina

Adică pentru domnul Komorowski, preşedintele interimar şi pentru Jaroslaw Kaczynski.

Reporter: Vorbim acum doar de cei doi acum, pentru că ei au mai rămas în cursă, dar de un mare succes s-a bucurat şi Napieralski, un tânăr politician social-democrat, cum spuneam, în ascensiune, foarte optimist în ce priveşte viitorul său şi cu un discurs politic foarte clar.

El spunea aseară că trebuie ca politica să fie deschisă către oameni, ceva de genul, să ascultăm oamenii, nu numai să le spunem ce trebuie să facă.

Dar revenind la sondajul despre care m-ai întrebat, cei mai mulţi alegători de la oraşe au votat pentru Komorowski, iar pentru Kaczynski au votat mai mult alegătorii din mediul rural.

Tineretul a mers la vot în proporţie mică, dar a votat mai mult pentru Kaczynski, iar în ce priveşte rata totală de vot, 55% deci populaţia s-a prezentat cam în proporţie de 55%, analiştii spun că este foarte bună şi că populaţia s-a mobilizat foarte mult pentru acest vot.

Domnule Adam Burakowski, pentru că ştiu că nu puteţi rămâne decât încă nişte minute împreună cu noi, puteţi să ne spuneţi care este secretul candidatului de pe locul trei, Napieralski social-democrat are 36 de ani, este foarte tânăr, dar scorul este destul de bun pentru un protagonist nou în politică.

Adam Burakowski: Da, pentru că el s-a deosebit foarte mult de ceilalţi doi candidaţi, pentru că, cum am spus, cei doi Komorowski şi Kaczynski, ei sunt de centru dreapta şi în campanie electorală despre ei s-a spus că sunt depozitarii tradiţiei poloneze şi conservatoare.

Dar Napieralski este de stânga sau de centru stânga şi s-a prezentat ca un lider al tineretului, este un om deschis, tolerant şi vrea să schimbe Polonia într-un fel de social-democraţie europeană şi pentru /.../ deosebit de ale vechii post-comuniştii, care sunt la vârsta lui Kaczynski şi Komorowski, pentru că el este tânăr, este ca un, nu ştiu dacă...

A fost o...

Adam Burakowski: Comparaţia asta va fi înţeleasă dar este ca un Victor Ponta polonez, pot să spun.

A fost o opţiune de centru stânga faţă de cele două opţiuni de dreapta plus avantajul vârstei, nu are cum să aparţină foştilor comunişti şi a celei filiere ideologice. Vă mulţumesc foarte mult domnule Adam Burakowski, pentru a fi fost împreună cu noi la această emisiune.

Merg în studio la profesorul Dan Dungaciu căruia îi mulţumesc că a stat împreună cu noi şi ne-a aşteptat cu răbdare atâta vreme. Este pentru Polonia o opţiune esenţială între cei doi candidaţi de dreapta? Cât de mult se va schimba politica sau opţiunea Poloniei în Europa dacă iese unul sau celălalt dintre candidaţi, atitudinea Poloniei în Europa.

Dan Dungaciu: Cred că aţi spus foarte bine invocând şi Europa în această discuţie pentru că mi se pare cert că legile din Polonia va avea şi o componentă geopolitică, dacă vreţi.

Ţin minte că tot aici în studio la dumneavoastră la Radio România Actualităţi comentam după tragicul accident care a avut loc la Smolensk, vorbeam despre o aşa-numită geopolitică a emoţionalităţii.

Adică, Polonia s-ar fi putut schimba dacă emoţia sau atitudinea faţă de acea tragedie ar fi schimbat într-un fel datele problemei. Şi de ce spun asta? Pentru că înainte de accident era limpede aproape după sondaje, după cercetări cine va ieşi preşedinte. Adică nu candidatul liberal.

După acest accident, iată că suntem într-o situaţie care nu e deloc clară, cum s-a spus şi la dumneavoastră în emisiune şi vreau să adaug aici un element care e important. În 2005, Lech Kaczynski era tot pe locul doi, o diferenţă de trei procente faţă de candidatul liberal şi în turul doi a câştigat alegerile.

Prin urmare, sigur că situaţia nu înseamnă că se va repeta în oglindă, dar nu suntem deloc siguri despre ce se va petrece în turul doi.

Şi o a doua obeservaţie care cred că trebuie făcută, sigur că Polonia s-a spus în această emisiune că dacă se merge după rezultatul sondajelor, cea mai mare şansă o are Komorowski ş.a.m.d.

Dar cu siguranţă turul doi al alegerilor din Polonia nu va fi precum turul întâi.

Turul întâi pentru alegeri a fost o discuţie aproape sternă, aproape nespectaculoasă, dar evident că în turul doi lucrurile se vor schimba.

Lupta se ascute... Miza e clară.

Dan Dungaciu: Lupta se ascute, argumentele vor fi puse pe masă mult mai radical, probabil că vor veni semnale şi din alte părţi, din Europa, din Germania, din Stalele Unite.

Candidatul liberal Komorowski a fost deja numit omul Germaniei în această ecuaţie, deci nu este obligatoriu că dacă sondajele de opinie care vor fi difuzate astăzi - cum aţi spus dumneavoastră, peste 20 de minute - nu vor indica cu vreo 60% diferenţă sau posibil câştigător pe candidatul liberal, rezultatul să fie tocmai acesta, pentru că nu ştim cum se vor comporta nici cei doi candidaţi, nici publicul din Polonia în această campanie. Şi dacă îmi mai permiteţi o singură observaţie...

Vă rog!

Dan Dungaciu: Avantajul dacă... cum s-a spus şi în această emisiune, votantul lui Kaczynski este un votant rural, un votant conservator.

Votantul liberalilor, adică al lui Komorowski, este un votant urban. În 4 iulie începe vacanţa, începe vacanţa, Polonia este o ţară care va merge în vacanţă, pentru că e singura ţară care a trecut mai bine prin criză - ce se va întâmpla ulterior nu ştim, dar deocamdată sigur că şi-au planificat concediile şi în Grecia, şi în Spania, şi în Turcia - aşa că e foarte posibil ca votanţii lui Komorowski să fie mai puţini sau mobilizarea lor să fie mai puţină...

Mai slabă.

Dan Dungaciu: Pentru că se vor gândi la alte lucruri, dar ruralii lui Kaczynski vor fi tot în Polonia, vor fi tot acasă, vor fi mult mai mobilizaţi în această campanie şi s-ar putea ca ei să conteze mai mult decât ne aşteptăm astăzi.

Pe de altă parte, fiindcă aţi adus în discuţie situaţia economică a Poloniei, parametrii macroeconomici o recomandă ca fiind singura ţară din Uniunea Europeană care are creştere economică şi în acest an 2010, cu alte cuvinte, problemele sunt mai mici acolo.

Nu joacă acest lucru, nu amorsează acest lucru o opţiune în favoarea celor care sunt responsabili sau... responsabili în sensul pozitiv de situaţia economică şi anume premierul liberal Donald Tusk şi reprezentantul partidului acestuia şi anume Bronislaw Komorowski?

Dan Dungaciu: A existat o declaraţie în campania electorală surprinzătoare. Donald Tusk - şi declaraţia a fost susţinută şi de Bronislaw Komorowski - a spus aşa: "Dacă îl veţi alege pe Kaczynski vom păţi ce a păţit şi Grecia".

O declaraţie foarte dură şi surprinzătoare într-un fel. Sigur că avea şi o tentă electorală foarte puternică, dar ce vrea să sugereze?

Pe vremea preşedintelui Lech Kaczynski, foarte multe din reformele sau din măsurile de reformă pe care guvernul ar fi vrut să le facă au fost blocate de preşedinte, pentru că preşedintele nu are foarte multe atribuţii în Polonia, dar această atribuţie o are şi e nevoie de trei cincimi ca să depăşeşti, cum să spun, veto-ul preşedintelui - aşa zicând- şi foarte multe măsuri de reformă n-au fost luate pentru că se ştia că preşedintele le va bloca.

Kaczynski a spus-o foarte clar - şi Lech Kaczynski şi o spune şi Jaroslaw Kaczynski - vrea să apere statul bunăstării în Polonia, adică un soi de conservatorism social, dacă vreţi, în niciun caz o formulă liberală de a gândi şi economia, şi societatea.

Şi atunci ne putem aştepta că dacă Jaroslaw Kaczynski va ajunge preşedinte, să existe acest blocaj, sau să continue acest blocaj şi probabil că declaraţiile...

Sau acest echilibru.

Dan Dungaciu: Sau acest echilibru. Şi probabil că Donald Tusk a avut în vedere acest lucru, adică un preşedinte conservator care va fi... se va comporta la fel precum fratele său geamăn ar putea să blocheze în continuare nişte reforme pe care, cel puţin zona aceasta de putere liberală din Polonia spune că sunt absolut necesare pentru societatea poloneză de aici înainte.

Reporter: Eu am nişte date...

Te rog, Cristina!

Reporter: Dacă vreţi să vă dau. Sunt datele de pe o analiză a trimestrului I din care reiese că şomajul foarte ridicat la începutul anului, în februarie era de 13%, a scăzut în aprilie până la 12,3%, şomajul fiind şi un preţ plătit de polonezi pentru faptul că nu au intrat în recesiune, după cum spun analiştii.

În ce priveşte inflaţia - şi aceasta este în scădere - dacă în ianurie era 3,6%, în aprilie a coborât la 2,4% şi curba se îndreaptă în jos.

Iar în ce priveşte salariul mediu brut în sectorul privat, din păcate a scăzut şi acesta din martie până în aprilie, deşi a crescut din ianuarie până în februarie, a mai crescut şi în martie, dar în aprilie a scăzut uşor.

Pot să vă spun şi cât este, în aprilie - 3.399 de zloţi, ceea ce este cam similar cu ce este în România, zlotul este similar cu leul, ca paritate cu euro./lpreda

Acesta e salariul mediu brut în sectorul privat. Aceste date economice pot să pună doar câteva piese din puzzle, schimbă impresia generală, schimbă diagnosticul, asupra stării economiei poloneze şi în defavoarea cui?

Dan Dungaciu: Nu cred că e suficient timp la nivelul creării percepţiei publice, astfel încât evoluţiile economice, care nu sunt foarte spectaculoase în acest interval, să conteze foarte mult în gestul sau decizia polonezilor atunci când vor fi în faţa urnelor.

Lucrurile sigur că trebuie gândite, cred eu, şi în funcţie de cum se va orienta electoratul, inclusiv electoratul social-democrat, sau cel de stânga, dacă vreţi.

Pentru că cei care ne ascultă să înţeleagă, Polonia arată aşa cum ne imaginăm Polonia, are o forţă politică de dreapta, una este liberală, alta este mai conservatoare, care acoperă undeva, pe la 80%, din populaţie, undeva, o social-democraţie care vine din Partidul Comunist şi ajunge astăzi, undeva la 13%, care-i mult mai mult peste scorul partidului, pentru că Napieralski a plecat de la 3%, el a crescut aproape vertiginos în această campanie şi are undeva un partid, al micilor agricultori, un partid de dreapta foarte catolic, undeva pe la 1-3 procente.

Deci aşa arată Polonia! De ce a câştigat Napieralski acest procent destul de bun pentru el şi partidul lui? Pentru că - aţi spus dumneavoastră - e un candidat tânăr, dar el a fost singurul candidat în campanie care a atacat sau nu s-a sfiit să atace Biserica Catolică, ceea ce nu se prea face în Polonia.

Deci el - cum se spune - răspunde acelui electorat tânăr, care-i mai puţin ataşat...

...contestatar...

Dan Dungaciu: ...Bisericii Catolice şi tradiţionalismului, care a fost împărtăşit de ambii candidaţi, şi care ne arată că, undeva, Polonia aceasta, mai reticentă faţă de Biserica Catolică şi de tradiţionalismul clasic polonez, se aşează undeva, pe la 10-15 procente.

El este reprezentantul, dacă vreţi, al acestui curent. Aceşti oameni vor avea o dilemă cu cine să voteze, pentru că inclusiv faţă de conservatori sau faţă de liberali vor avea un tip de reticenţă, cu siguranţă, însă, mai mare faţă de Kaczynski.

De ce? Pentru că atunci când a fost Partidul Legii şi Reformei, Jaroslaw Kaczynski a sugerat chiar... asta se întâmpla prin 2004, ca acest partid să fie scos în afara legii. Prin urmare, el nu are o atitudine foarte pozitivă faţă de acest partid şi nici probabil electoratul social democrat sau socialist sau cum vreţi să-l numiţi, nu cred că va avea o atitudine foarte pozitivă faţă de Kaczynski.

Şi a doua observaţie care ar trebui făcută este că s-a sugerat asta şi în reportajul dumneavoastră, există o spirală a tăcerii în Polonia, a existat spirala tăcerii.

Oamenii considerau că nu e bine, că nu e de bon ton să te declari pro-Kaczynski, dar au votat cu el. Şi asta s-a văzut în special la sondajele de opinie făcute prin telefon.

Acelea au fost un eşec total. Toate sondajele au ratat în Polonia sau multe dintre sondaje au ratat în Polonia, dar acelea făcute prin telefon au fost o nenorocire.

Ei, asta poate să fie o explicaţie de ce s-a votat sau diferenţa dintre cei doi candidaţi este aşa de mică. Dar o altă explicaţie poate să fie că, pe ultima sută de metri, electoratul conservatorului Kaczynski s-a mobilizat.

Deci el când a fost întrebat în sondaje, nu a spus că votează neapărat cu Kaczynski, dar, pe ultima sută de metri, s-a mobilizat.

Şi dacă trend-ul acesta de mobilizare continuă cu acelaşi vector, s-ar putea să compenseze potenţialul electorat social democrat pentru candidatul liberal. Deci lucrurile, din punctul ăsta de vedere, sunt neclare.

Dacă am face acum un scurt bilanţ pentru turul doi al factorilor care vor juca un rol, cum aţi spus dumneavoastră, atitudinea faţă de Biserica Catolică, etichetele asupra unuia sau celuilalt dintre candidaţi, că unul are susţinerea Germaniei, celălalt a fost votat de diaspora, de exemplu.

Dan Dungariu: În special de diaspora americană.

Din America, da. Dacă ne amintim şi că se spune că Polonia votează după ce iese de la biserică, rezumând, care ar fi aceşti factori care pot juca un rol decisiv în cele două săptămâni rămase până la al doilea tur de scrutin?

Dan Dungaciu: Tipul de discurs pe care-l vor avea candidaţii este foarte important şi capacitatea şi mobilizarea electoratului.

Doi: semnalele care vor veni din Uniunea Europeană, în primul rând, din Statele Unite, în al doilea rând şi nu în ultimul rând, din Rusia.

Cu siguranţă că toate aceste capitale privesc cu foarte multă atenţie ce se întâmplă în Polonia, pentru că, ultimul lucru pe care Germania şi chiar Uniunea Europeană l-ar dori astăzi este un preşedinte conservator, care ar putea să pună..., nu să blocheze neapărat, dar să pună nişte piedici unei relaţii dintre Bruxelles şi Moscova, nu, care se doreşte tot mai deschisă, tot mai transparentă, în direcţia unei cooperări.

Nu-i întâmplător faptul că, în ultima perioadă a campaniei electorale, Kaczynski a transmis nişte mesaje şi către Rusia şi către Uniunea Europeană, mai conciliatoare şi unele care să-i coafeze puţin imaginea de politician radical.

Deci mesajele externe vor conta. Va conta, cu siguranţă, probabil şi mesajul pe care liderii religioşi îl vor da în Polonia.

Lucrul acesta contează, sigur, aceste chestiuni nu se fac în mod direct, nemijlocit, dar cu siguranţă că acest lucru contează şi probabil că, nu în ultimul rând, va conta măsura în care, să spunem aşa, electoratul sau electoratul tânăr, dacă vreţi, va reuşi să facă diferenţa, pentru că s-a spus acolo un lucru foarte important, tinerii au votat, e adevărat, cu Kaczynski, dar mulţi au votat şi cu...

Cu Napieralski.

Dan Dungaciu: ...şi cu Napieralski. Deci ei încă nu s-au decis foarte clar. E foarte greu să-l captezi, să zicem, pe tineretul social democrat să voteze cu tine, dar probabil că ce vor dori conservatorii este acest lucru, ca tinerii să nu voteze cel puţin pentru liberali. Deci acolo va fi o bătălie care se va da, pentru că, din nefericire pentru el...

Eventuala demobilizare a lor.

Dan Dungaciu: ...Komorowski nu a reuşit să capteze tineretul, asta a fost o mare problemă. Pe el, l-au votat oameni tineri, dar nu în măsura în care s-a dorit de către partidul lui cel puţin să aducă tinerii la urne.

Şi asta şi una dintre explicaţii, probabil pentru care social democratul Napieralski a reuşit să aducă tineri mai... proporţional vorbin, mai mult decât a adus candidatul liberal./mtone

Cristina Grecu, campania pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale a avut puţine puncte cu impact emoţional. Jaroslaw Kaczynski a fost de curând, în urmă cu două zile, la mormântul fratelui său, Lech Kaczynski.

Cum se face că un asemenea eveniment, cum a fost moartea fostului preşedinte, pare să fi avut, totuşi, un impact emoţional redus?

Reporter: Impactul emoţional a fost mai mare la începutul campaniei electorale, analiştii scriu în presa locală că au fost foarte reţinuţi ceilalţi candidaţi... deci toţi candidaţii pentru prezidenţiale au fost foarte reţinuţi în prima parte a campaniei, au fost foarte decenţi, s-au ferit să facă declaraţii care ar putea leza în vreun fel pe fostul preşedinte şi chiar pe fratele său, după aceea, lucrurile s-au precipitat, s-a ajuns şi la un proces între Komorowski şi Kaczynski în ultima săptămână de campanie, a câştigat Komorowski, pentru că Kaczynski ar fi spus ceva fals despre intenţiile sale după ce va deveni preşedinte.

În fine, emoţional, pot să vă spun că alegătorii lui Kaczynski au pe insignele electorale în continuare panglica de doliu, iar în ultima zi a campaniei electorale, Jaroslaw Kaczynski s-a dus la mormântul fratelui său, pentru că era şi ziua lor de naştere şi ar fi trebuit să împlinească 61 de ani Leck Kaczynski.

Era foarte trist fratele său, nici nu a vrut să dea declaraţii şi a anunţat, din timp, că este o vizită privată.

A fost la 6:00 dimineaţa, la Cracovia, şi nu a fost însoţit de absolut nimeni. Deci decenţă... ceea ce cred că caracterizează poporul polonez.

Probabil că acest factor emoţional nu va fi foarte mult exploatat nici în următoarele două săptămâni sau mai degrabă, da?

Dan Dungaciu: Senzaţia mea este că factorul emoţional nu a fost explicitat, el a contat, el a fost acolo, dar nu s-a vorbit despre el, din pudoare...

Nu s-a marşat pe aşa ceva!

Dan Dungaciu: Dar el a fost acolo! Pentru că am să vă dau un singur exemplu, care este foarte relevant.

La începutul campaniei electorale, când îşi alegeau candidatul, liberalii aveau de ales între Radoslaw Sikorski, actualul ministru de externe, şi Komorowski.

Indiferent de candidaţi, sondajele spuneau foarte clar că Lech Kaczynski era candidatul conservator, indiferent deci de cine candida, câştigau cu 66%-67%.

Cu siguranţă că factorul emoţional a contat, pentru că am ajuns astăzi la o diferenţă doar de 5-6 procente şi, cu siguranţă, factorul emoţional va conta şi de aici înainte, depinde cum va fi utilizat.

Sigur, chiar dacă nu-l va utiliza el, cu siguranţă că... mă refer la candidatul conservator, cu siguranţă că alţii vor face asta.

Audio: