„O furnică duce-n spate, un grăunte jumătate…”
Comentariu de Adela Călugăru
08 Februarie 2012, 12:00
„O furnică duce-n spate, un grăunte jumătate…”, am învățat de mici de la Otilia Cazimir despre „gospodina” furnică. De ce un grăunte jumătate? Pentru că se spune despre această teribilă insectă că poate căra o povară de 10 ori mai mare decât greutatea propriului corp.
Știm multe despre furnici, există chiar o știință care le studiază existența: mirmecologia. Însă îmi mențin părerea ca mai avem încă multe lucruri de învățat de la ele.
Aceste mici viețuitoare minunate trăiesc pe Pământ de mai bine de 140 de milioane de ani; au reușit cu ușurință să supraviețuiască dinozaurilor și reușesc la fel de ușor să supraviețuiască şi omenirii. Estimate la o forță de zece milioane de miliarde, ele cântăresc aproximativ cât toată omenirea la un loc. SUNT peste tot, mai puțin pe piscurile înghețate ale munților și în jurul polilor.
Știați, de pildă, că furnicile nu se rătăcesc pentru că, se pare, “miros” drumul înapoi spre casă? Sau că nu dorm niciodată și nu întâmplator sunt considerate, ca și în fabula “Greierele și furnica” - insectele cele mai harnice?
Ca și oamenii, majoritatea speciilor de furnici sunt feroce, duc războaie, unele luând chiar prizonieri furnici din specii mai mici, pe care le pun la muncă în coloniile lor. Un soi de “sclavagism” la nivel foarte mic, la propriu vorbind.
V-aș mai spune că sunt cele mai numeroase animale de pe Terra și, în același timp, creierul lor conține peste 250.000 de celule – un veritabil record în lumea insectelor. Unde mai pui că elefanții se tem foarte tare de minusculele furnici iar explicația vine în urma unui studiu realizat la Universitatea din Florida: elefanții au punct sensibil trompa, unde furnicile pot lovi.
Sunt descoperite peste 20.000 de specii de furnici, dintre care voi aminti și eu câteva:
- Furnicile din jungle amazoniana, a căror populație este exclusiv feminină. Ma veți întreba “Cum se înmulțesc?” Se clonează. Au renunțat la înmulțirea sexuată și au ales o altă metodă. Toate furnicile dintr-o colonie au același ADN cu cel al reginei, sunt numai furnicuțe, fără nici un furnicuţ , adică un fel de “girl party” furnicăresc, dacă pot spune așa.
- Furnicile argentiniene, împărțite în cele trei colonii uriașe din Europa, America și Japonia, fac parte dintr-o singură super-colonie ce a ajuns să domine toate colțurile planetei din cauza neglijenței oamenilor.
- Furnicile păroase – demente, provin din America de Sud și probabil sunt denumite asa pentru ca au distrus complexe industriale în valoare de milioane de dolari și, nu în ultimul rand, din cauza firelor dense de păr din jurul ochilor.
- Furnicile tăietoare de frunze, considerate a doua cea mai complexă societate din lume, după cea umană. Construiesc cuiburi gigantice, adevărate orașe subterane, unul dintre acestea fiind descoperit în Brazilia. Cercetătorii au fost uimiți de complexitatea incredibilă a orașului, care cuprindea drumuri și grădini. Fiecare insectă a trebuit să care încontinuu bucăți de pământ care cântăreau mult mai mult decât propria lor greutate, pe o distanță care, pentru om, echivalează cu 800 de metri. În total, furnicile au excavat aproximativ 40 de tone de pământ pentru a crea labirinturile din oraș.
Cu siguranță că despre furnici se mai pot spune foarte multe lucruri, însă eu vă propun să vă gândiți la ce ați câștiga dacă ați învăța de la ele. Încep cu propria mea lecție: cât de mult adună furnicile în timpul verii pentru iarnă? Tot ceea ce pot. Iată o idee simpla: "tot ce poți".