Macrou umplut cu legume
Propunerea gastronomică a lui Florin Ionescu
Articol de Florin Ionescu, 14 Aprilie 2011, 14:31
E probabil cel mai potrivit moment să gândim ce sens are ultima duminică dinaintea Paştilor. În Duminica Floriilor oamenii merg cu ramuri de salcie la biserică, pentru a-L întâmpina tainic pe Hristos. Ele sunt sfinţite şi puse la icoane. Se credea că nu e bine să renunţi la aceste ramuri dacă nu au venit celelalte Florii. Exista credinţa că abia acum pomii prind putere să rodească. De aceea, nu se plantau pomi înainte de Florii, de teamă ca aceştia să nu rămână fără rod. Ramura de salcie sfinţită era încărcată şi cu valori terapeutice. Oamenii înghiţeau mâtişori de pe ramura de salcie, pentru a fi feriţi de diferite boli. Bătrânele se încingeau cu salcia ca să nu le mai doară şalele. Exista şi obiceiul ca părinţii să-şi lovească copiii cu nuieluşa de salcie, când veneau de la biserică. Credeau că aşa vor creşte sănătoşi şi înţelepţi. În Duminica Floriilor este dezlegare la peşte şi de aceea mă gândesc la “Macroul umplut cu legume” aşa cum este el preparat de Carmina pe adresa de web “creştinortodox.ro”.
Peştele curăţat, spălat şi bine uscat (şters cu un şervet din hârtie) se presară cu sare şi se lasă cam o oră. Între timp se curăţă, se toaca şi se condimenteaza legumele cu care veţi umple peştele. Într-un vas se întinde o folie de aluminiu, cu marginile ridicate peste gura vasului. Se ung folia şi peştele cu ulei, se presară condimentele pe ambele părţi şi interior (sare, piper, rozmarin, cimbru, boia dulce, condimente pentru peşte) şi se umple peştele cu legumele amestecate cu bulionul (două fire de praz sau ceapă, un căţel de usturoi, un morcov mic). Se acoperă cu altă folie şi se rulează bine marginile în interior. Puneţi lucrarea la cuptor pentru cca 30 de minute, după care scoateţi folia de deasupra şi mai lăsaţi peştele la rumenit pentru alte 10 minute. Se serveşte alături de orez condimentat, semn că obiceiul se păstrează.
„În biserică afli că exişti”, spunea Petre Ţuţea. „În afara slujbelor bisericii, nu există scară către cer. Templul este spaţiul sacru, în aşa fel încât si vecinătătile devin sacre în prezenţa lui”.