Grecia

Grecia a scăpat ieri încă o dată cu fața curată. În ciuda protestelor violente, Parlamentul a adoptat un plan financiar care va mai menține o vreme țara pe linia de plutire.

Prin pachetul de măsuri de austeritate adoptat, guvernul elen intenționează să strângă 14 miliarde de euro în următorii cinci ani din noi măriri de taxe, în timp ce cheltuielile bugetare ar urma să fie reduse cu alte 14 miliarde de euro. Între altele, se introduce o taxă de solidaritate de 1-5% din venit pentru fiecare gospodărie, crește TVA-ul, se introduc taxe pe lux, cresc accizele. Pe de altă parte, se reduc salariile din sectorul public cu 15%, se reduce bugetul Apărării, cel al Sănătății, se închid circa două mii de școli, crește vârsta de pensionare, se privatizează companii de stat. Sunt măsuri mai mult decât dureroase, dar sunt oare de ajuns pentru a scăpa țara de spectrul falimentului?

Grecia are de plătit 330 de miliarde de euro până în 2015, în condițiile în care Produsul Intern Brut de anul acesta este de doar 210 miliarde de euro. Practic, pentru a-și putea plăti datoriile, Grecia ar trebui să renunțe la echivalentul venitului pe un an și jumătate din cel de pe următorii cinci. O restructurare sau o refinanțare a datoriei este exclusă în acest moment. S-ar crea un precedent periculos – acela de a permite unei țări să își modifice dobânzile și termenele împrumuturilor după bunul plac. Iar creditorii nu ar fi de acord cu așa ceva.

După cum nota jurnalistul Martin Wolf de la Financial Times, restructurarea datoriei este însă, în continuare, cam singura soluție. Austeritatea va aduce, pe termen mediu, o micșorare a PIB-ului. Vor fi, în primă instanță, mai puțini bani în țară, iar Grecia are nevoie de foarte mulți și asta cât mai repede. Din vânzarea companiilor de stat și din imprumutul de la Uniunea Europeana și FMI, nu se pot aduna suficienți bani.

Economiștii preferă varianta restructurării datoriei, adică o creștere a perioadei de împrumut, cuplată cu scăderea dobânzilor. Alternativa este, chiar și după adoptarea măsurilor de austeritate, falimentul, urmat, probabil, de ieșirea țării din zona euro. Revenirea la drahmă ar aduce însă alte probleme. Noua monedă s-ar devaloriza rapid pentru a ajuta exporturile, dar ar aduce cu sine inflație, iar salariile, înghețate de guvernul de la Atena, s-ar micșora în termeni reali. Împrumuturile ar fi încă și mai greu de contractat. Cu alte cuvinte, situația ar fi destul de urâtă. Tot mai săracă, Grecia este, în continuare, departe de a fi văzut luminița de la capătul tunelului.