Decizii importante la summitul de la Bruxelles

Într-o singură seară, liderii europeni au realizat ce n-au făcut în trei ani de criză. La summitul de la Bruxelles, al doilea în 72 de ore, șefii de state din Uniunea Europeană au căzut de acord sa întărească fondul de urgență al zonei euro, să facă băncile mai sigure și sa rezolve, odată pentru totdeauna, problema Greciei.

Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară, fondul comun prin care statele din zona euro pot fi ajutate la nevoie, își va dubla capacitatea. Până acum, de această facilitate au beneficiat țări ca Irlanda și Portugalia. Fondul putea împrumuta țările nevoiașe cu maximum 440 de miliarde de euro. Ieri liderii europeni au decis să ridice capacitatea la 1000 de miliarde. România, nefiind membru al zonei euro, nu poate beneficia de acest fond. Pentru țările din afara zonei euro există un alt mod de ajutorare, numit, similar, Mecanismul European de Stabilizare Financiară, care are o capacitate de doar 60 de miliarde de euro. Atât Facilitatea pentru Stabilitate, cât și Mecanismul de Stabilizare, urmează sa fie înlocuite în 2013 de un mecanism comun, permanent.

A doua decizie importantă vizează recapitalizarea băncilor Instituțiile financiare importante vor fi obligate să mențină, începând cu anul viitor, o sumă consistentă de active de calitate ridicată, în raport cu activele riscante, pentru a se proteja împotriva turbulențelor financiare. Băncile trebuie sa găsească acești bani curați pe piață, dar în nici un caz la subsidiarele est-europene, cerință expresa a membrelor mai sărace ale Uniunii, inclusiv România.

O altă decizie foarte importantă vizează Grecia. Datoria acestei țări va fi redusă cu 100 de miliarde de euro, după ce băncile care au împrumutat-o au fost de acord să renunțe la 50% din creanțe. Băncile renunță voluntar la jumătate din suma care le este datorataă, dar, dacă nu luau această decizie, ar fi putut să nu mai vadă nici un ban prea curând. Grecia este pe cale de a evita, incredibil, un faliment anunțat de cel puțin doi ani de zile.

În fine, o ultimă decizie implică un angajament al tuturor statelor membre de a transpune în legislație, de preferință chiar la nivel constituțional, limite ale deficitului și ale datoriei. Doar Germania și Spania beneficiază de o asemenea prevedere, însă și România este aproape; proiectul de revizuire a Constituției propus de președinție limitează și datoria și deficitul.