Codul lui ,,BABA”
Comentariu de Alex Lancuzov
Articol de Alex Lancuzov, 20 Aprilie 2012, 13:58
Codul lui ,,BABA” funcționează ca un contract moral între părinți, elevi și profesori, iar respectarea principiilor enunțate reprezintă o ,,garanție a creșterii calității și a prestigiului învățământului universitar” – se arată în documentul lansat săptămâna trecută în dezbatere publică. Potrivit proiectului ,,la clasă”, profesorii trebuie să fie imparțiali și obiectivi, integri morali și toleranți, iar orice conduită didactică inadecvată, cum ar fi disciplinarea prin bătaie sau tratamentele umilitoare, vor fi respinse.
După aceste enunțuri generale, atent așezate la începutul Codului, vine și partea cu adevărat interesantă care se regăsește la capitolul ,,activități generatoare de corupție”. Ministrul Educației spune STOP meditațiilor cu propriii elevi, dar lasă liberă portița meditațiilor cu copiii de la alte clase. Nu este prima dată când se atinge acest punct sensibil al industriei meditațiilor. Prin 2009 se discuta chiar despre un impozit pentru orele de pregătire suplimentară în particular, dar profesorii care au declarat la FISC această activitate sunt foarte puțini și, în plus, nu există nicio metodă eficientă de control a statului. Singura variantă ar fi delațiunea între profesori, dar așa ceva nu se face.
Fenomenul meditațiilor nu este întâlnit doar în România, ci și în toate țările din estul Europei unde în anii 90 a scăzut puterea de cumpărare, iar dascălii au fost nevoiți să găsească soluții pentru suplimentarea veniturilor. Dar, în același timp, un raport al Comisiei Europene relevă faptul că profesorii sunt tentați să reducă efortul depus pentru predare urmărind evident creșterea numărului de elevi la meditații. De aici și apariția favoritismului care poate fi prins în respectivul COD ETIC. Acest studiu ne arată că părinții din România plătesc anual peste 300 milione de euro pe lecții suplimentare, de trei ori mai mult decât în Austria și destul de aproape de suma vehiculată în Franța. Diferența majoră este că la noi meditațiile fixează cunoștiințele dobândite la clasă, în timp ce elevii din Occident se pregătesc suplimentar pentru specializare și competiție pe piața muncii. Să fie oare moda meditațiilor una dintre marile probleme ale sistemului? Nu prea cred. Și, în plus, dacă elimini o sursă de venit trebuie să dai posibilitatea profesorilor să pună ceva în loc, iar o a doua slujbă ar însemna să lipsească de la ore.
Totuși se poate lucra la programa școlară. Mult prea încărcată și cu prea puțină aplicabilitate practică, actuala programă poate fi diluată pentru a face loc exercițiilor de la meditații, dar niciun ministru nu a avut curajul să facă marele pas. Poate că ar trebui să învățăm din măsurile lui Spiru Haret cel care, acum 100 de ani a reformat din temelii sistemul. De numele său se leagă primele grădinițe din România, abecedarul și manualele școlare, cantinele sau excursiile gratuite din timpul vacanțelor. Astăzi, după atâtea nume care s-au perindat pe la catedra ministerului, se pare că nici unul nu a meditat suficient la rolul său de profesor.