Revista presei locale 31 octombrie

Sub rezerva anonimatului, un inginer geolog clujean a acceptat să însoţească o echipă ZIUA de CLUJ pe traseul centurii Vâlcele-Apahida, în tentativa de a descoperi motivele pentru care aceasta şi-a căpătat renumele de "centură de diamant". Ocolitoarea de Est este mai scumpă decât autostrada pentru că s-au ales traseul şi soluţiile tehnice cele mai dificile şi mai costisitoare.

In aceste zile, mii de satmareni isi amintesc de cei care nu de mult au fost printre noi, astfel ca fiecare dintre acestia se indreapta cu lumanari, coroane, spre locul celor adormiti, celor fara de care nu am fi fost ceea ce suntem acum, scrie Informatia Zilei.

Dupa ce, la 1 iunie anul acesta, fosta sectie exterioara a Spitalului Orasenesc din Valenii de Munte ce functiona la Slanic a fost inchisa, in locul acesteia ar putea aparea un spital ce va functiona in parteneriat public-privat. De la inchiderea sectiei exterioare si pana in prezent, in Slanic, asistenta medicala este asigurata in zona cu ajutorul substatiei de salvare, precizeaza Ziarul Prahova.

Astăzi o sărbătorim pe draga noastră mare. Nu este ziua de naştere a Mării Negre, ci este ziua în care toate cele şase ţări riverane, Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina, s-au decis să o salveze şi au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva poluării. La 15 ani de la acest moment istoric, Marea Neagră o duce într-adevăr mult mai bine. Cotidianul constantean Cuget Liber descifreaza misterul: Criza a salvat Marea Neagră! Stagnarea industriei şi a agriculturii au favorizat refacerea mediului marin.

În livada unui gospodar din comuna Livezile au înflorit perii de mai mare dragul. Fenomenul este cunoscut sub denuimirea de „minţirea po­milor şi are loc doar în toamnele prelungite, cu temperaturi mari. Colegilor de la Informatia de Severin li s-a explicat că acest fenomen, potrivit tradiţiei populare, prevesteşte ceva nu tocmai îmbucurător: o iarnă lungă, cu multă zăpadă şi ger.

Evenimentul regional al Moldovei scrie ca la Campulung măcesele si cătina au redevenit printre cele mai căutate fructe de pădure în zonă, nu pentru că le-ar plăti cineva oamenilor pentru colectare, ci pentru că au ajuns la concluzia că le sunt de folos chiar lor. Înarmati cu pungi si mănusi, bătrâneii care încă pot urca pe dealuri merg zilnic la cules, în ciuda vremii reci, în timp ce persoanele cu dificultăti de deplasare recurg la sprijinul nepotilor sau copiilor din vecini pentru aceleasi operatiuni. Bătrânii spun că mijloacele naturale sunt singurele pentru care nu le cere nimeni bani multi si că recurg la consumul de măcese, ceapă, usturoi, ardei iuti si la băile si inhalatiile cu cetină de conifere pe post de tonifiante si antigripale.