Revista presei locale, 28 iulie

Blocurile construite de către Agenţia Naţională a Locuinţei din Târgu Jiu înregistrează datorii la plata facturilor către furnizorul regional de apă. Debitele restante încă din luna martie ajung la valoarea de 25 de milioane de lei vechi. Dacă acestea nu vor fi achitate în termen de doua zile, locatarii vor rămâne fără apă, anunţă ziarul gorjean Pandurul.

De aproape trei luni, cei 72 de asistenţi personali ai persoanelor cu handicap din oraşul Murgeni, judeţul Vaslui, nu şi-au mai primit indemnizaţiile. Disperaţi, pentru a forţa autorităţile locale să găsească soluţii, de câteva zile, însoţitorii îşi aduc persoanele cu handicap care le au în grijă şi le lasă pe holurile primăriei, scrie Evenimentul regional al Moldovei.

Peste trei ani, 24 de absolvenţi ai Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa vor fi angajaţi în turism, domeniul bancar, comerţ şi afaceri internaţionale. Până atunci, ei vor fi managerii unor IMM-uri virtuale şi vor învăţa cum se face business, printr-un proiect european în valoare de peste 11,2 milioane lei. Tinerii manageri vor face tranzacţii între ei, însă vor putea colabora şi cu firme simulate din străinătate, care funcţionează în cadrul aceleiaşi complexe platforme de e-learning, precizează cotidianul Cuget Liber.

Biertanul se pregăteşte de sărbătoare: localnicii vor încheia săptămâna cu Transilvania Fest, adică evenimentul în care mâncarea face casă bună cu evenimentele culturale. Festivalul are loc vineri, sâmbătă şi duminică în localitatea de pe Valea Târnavelor. Din Tribuna Sibiu mai aflăm că organizatorii festivalului au conceput un program care să valorifice specificul culinar şi cultural al Biertanului şi al Transilvaniei, în general, aşa că pe parcursul celor trei zile localnici şi turişti sunt aşteptaţi la un târg de produse meşteşugăreşti şi culinare, la expoziţii de animale, workshopuri, concursuri de gătit, spectacole folclorice şi de teatru, proiecţii cinematografice în aer liber.

Plimbări cu trăsuri, ziduri luminate de torţe aprinse, parade de costume dacice şi romane, târguri de meşteri populari, sunt numai câteva dintre lucrurile de care turiştii din Geoagiu -Băi ar putea avea parte în numai câţiva ani. Toate acestea ar putea fi puse în practică cu sprijinul Asociaţiei pentru Dezvoltarea şi Promovarea Turistică Geoagiu –Băi. Citim în cotidianul Servus Hunedoara că directorii de hoteluri şi pensiuni din Geoagiu -Băi s-au unit într-o asociaţie ce are ca scop dezvoltarea şi promovarea turistică acestei staţiuni balneoclimaterice.

Gazeta de Sud îşi poartă cititorii prin … fabrica de gunoaie. Cantităţi impresionante de gunoaie rămân la Spitalul de Urgenţă Craiova după bolnavi, vizitatori şi personalul medical. „Recolta“ de mizerie este de opt containere pline ochi cu gunoaie în fiecare zi, care sunt adunate numai din curtea şi de pe terasele spitalului de o mână de oameni de la serviciul administrativ.
Înarmaţi cu mături, saci şi lopeţi şi protejaţi cu căşti - aşa îşi încep lucrul cei patru angajaţi însărcinaţi cu curăţenia. Foarte puţină lume ştie cât de periculoasă este munca lor. Timp de câteva ore, cât îşi exercită meseria în fiecare dimineaţă în curtea spitalului, riscă să fie loviţi sau chiar striviţi de gunoaiele aruncate pe geam de vizitatori, bolnavi şi chiar de unele cadre medicale.

Cine călătoreşte prin satele judeţului poate vedea multe ciudăţenii care scot în evidenţă inventivitatea oamenilor de la ţară, scriu colegii de la Informaţia Zilei Satu Mare. Din nevoie, sau uneori numai din pasiune, mulţi transformă şi îmbunătăţesc mijloacele de transport pe care le adaptează nevoilor personale. La Tarna Mare un tractoraş chinezesc a fost înzestrat cu o cabină împrumutată de la caroseria unui autoturism Trabant iar de mijlocul de transport a fost agăţat o remorcă românească. Adică un ştraf cu două roţi. La Batarci reporterii au întâlnit un băieţaş care la bicicletă, în loc de ghidon, avea un volan. La Dumbrava, Apan Gheorghe şi-a îmbunătăţit şi el tractorul, punandu-i cauciucuri cu crampoane.

Specialiştii unei firme din Bucureşti au prezentat, ieri, la Consiliul Judeţean Prahova, soluţii inovatoare care pot fi utilizate în infrastructură sau pentru lucrări de protecţie a taluzurilor. Materialele propuse a fi folosite sunt fibra de sticlă şi lâna. Soluţia propusă, spun specialiştii, citaţi de Telegraful de Prahova ar putea scăpa drumurile de cunoscutele gropi. Proiectanţii şi constructorii prezenţi la dezbatere, fiind vorba de un pionerat în domeniu, au solicitat reprezentanţilor firmei să fie invitaţi la o demonstraţie, pentru a se convinge că datele prezentate în birou pot fi puse în practică. Nu de alta, dar, spun oamenii, trebuie să vadă la faţa locului cât de utile pot fi lâna şi fibra de sticlă pentru infrastructură ori pentru redarea în circuit a terenurilor sterile.

Hidroelectrica SA sucursala Cluj a reamintit ieri, prin intermediul Biroului de Presă al Consiliului Judeţean (CJ) Cluj, că accesul cu bărci cu motor de orice tip pe lacurile Tarniţa şi Fântânele este interzis. Cu toate acestea, ambarcaţiunile brăzdează în lung şi în lat cele două lacuri, avertizează Ziua. Hidroelectrica, administrator al celor două lacuri, a primit în ultimul timp numeroase solicitări ale deţinătorilor de bărci cu motor, pe care i-a informat despre Decizia 147/15.11.1994 a CJ Cluj, care interzice folosirea ambarcaţiunilor cu motor pe cele două lacuri pentru a proteja mediul înconjurător.

Calea ferată Braşov-Sibiu rămâne închisă şi în 2010- titrează Transilvania Expres. De mai bine de un an, legătura pe calea ferată, între Braşov şi Sibiu se realizează doar pe rute ocolitoare, din cauza unui pod luat de ape în iulie 2009. Mai mult, pe acest tronson, între staţiile CFR Brădet şi Perşani, infrastructura e grav afectată, zona fiind declarată punct periculos încă din anul anul 2007.