Revista presei locale, 12 iulie

Sub sloganul „Moldova are nevoie de noi”, în jur de 30 de voluntari străini din 16 ţări diferite ale Uniunii Europene în parteneriat cu primăria Tismana au declanşat o acţiune de strângere de fonduri pentru cei care şi-au pierdut casele în urma viiturilor. Scopul acestei iniţiative este acela de a dezvolta responsabilităţile sociale în rândul agenţilor economici şi ai cetăţenilor gorjeni. „Iniţiativa se derulează în perioada 8-30 iulie 2010, în două localităţi ale judeţului Gorj, Tismana şi Peştişani, comunităţi gazdă ale voluntarilor şi este adresată către persoanele sinistrate din zona Moldovei care şi-au pierdut casele în urma inundaţiilor”, a declarat pentru cotidianul Pandurul, Andreea Tarapana, managerul proiectului.

În pieţele sătmărene, dacă e să ne luăm după afirmaţiile vânzătorilor, a apărut deja “lebeniţa de Pişcolt”, adică lebeniţa care are cel mai bun gust şi care este cea mai apreciată în judeţ. Comercianţii care vând lebeniţe la zecile de tarabe din piaţă, şi nu numai acolo, afirmă sus şi tare că marfa e de la Pişcolt, adică e de cea mai bună calitate. Reporterii de la Informaţia Zilei au constatat altceva. Din cauza vremii capricioase, lebeniţele autohtone nu s-au copt încă, iar marfa care se vinde sub această etichetă este adusă din Ungaria şi Grecia.

Centrul de Transfuzii sangvine din Târgu Jiu se confruntă din nou cu o criză a donatorilor de sânge. Numărul acestora s-a diminuat considerabil faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Nici măcar criza financiară şi valul de concedieri din judeţ nu i-au făcut pe gorjeni să-şi îndrepte paşii spre centrul de transfuzii. Cele mai mari probleme sunt cu sângele din grupele AB IV, RH negativ şi pozitiv, dar şi cu cel din grupa B III, RH negativ, precizează Gazeta de Sud.

Schimbările provocate de autorităţile locale în funcţionarea instituţiei Filarmonicii Arad, dar şi asupra funcţionalităţii Palatului Cultural, i-au determinat pe cei de la Mişcarea Arădeană să pornească o campanie intitulată: „Opriţi manelizarea culturii arădene”. Conform membrilor Mişcării, această campanie este destinată „sensibilizării opiniei publice şi autorităţilor locale cu privire la starea Filarmonicii din Arad”. La modul concret, campania porneşte de la trei evenimente care i-au nemulţumit pe membrii Mişcării Arădene: “transformarea unei părţi a Palatului Cultural în sală de nunţi şi demontarea scaunelor din sala principală”; “preconizata desfiinţare a Corului Filarmonicii”, respectiv “intenţia Primăriei de a contopi toate instituţiile culturale într-o singură instituţie hipercentralizată”. Campania va fi lansată astăzi, de la ora 12, la Palatul Cultural, alături de liderii Mişcării Arădene urmând să fie prezenţi şi membrii Sindicatului Artiştilor Interpreţi din Filarmonica Arad, citim în Observator.

Ploile torenţiale din ultimele zile au provocat pagube însemnate în municipiul Constanţa. În zona de ANL-uri din cartierul Poarta 6, faleza de pe malul portului a luat-o la vale. Este vorba despre o porţiune de aproximativ 50 de metri unde pământul s-a surpat, iar bolovanii şi resturile de construcţii folosite la „consolidarea” malului s-au prăvălit, duse de ape. În prezent, groapa căscată de la surpări este la aproximativ 1,5 metri de linia trotuarului. De acolo spre bloc mai este o porţiune cu iarbă de aproximativ 20 de metri, avertizeaza cotidianul Cuget Liber.

Un întreprinzător din Hangu, deţinător al unei firme de exploatare masă lemnoasă, a intrat cu tafurile în Parcul Naţional Ceahlău, fără să deţină aviz. În urma utilajelor s-au căscat şanţuri adînci de pînă la un metru, pe care următoarele ploi le pot transforma în adevărate torente. Este doar unul dintre efecte. Distrugerile s-au produs în zona pîrîului Martin, în apropierea unui traseu turistic. Peisajul dezolant ar tăia elanul oricărui iubitor de munte şi ar indigna chiar şi pe un necunoscător. Chiar dacă este primul caz ajuns în atenţia autorităţilor, în ultimul an, acest gen de exploatare- oricum- este o veche practică şi lasă urme pînă la ieşirea din Parcul Naţional, scrie Ceahlăul.

Începând de astăzi absolvenţii de liceu pot concura pentru unul din cele peste 24.000 de locuri la facultate din cele şase universităţi clujene de stat, informează Ziua care publică topul celor mai scumpe facultăţi din Cluj. În top se află Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV), la secţiile cu predare în limbile engleză şi franceză.- taxa pentru un an de studiu la la Medicină Veterinară în limba engleză este de 4.500 de euro. Cea mai scumpă instituţie de învăţământ clujeană - în limba română - este Universitatea de Medicină şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” (UMF) Cluj, unde taxa anuală la facultate este de 8.100 de lei pentru studenţii români, respectiv 5.000 de euro pentru străini. La Universitatea Babeş-Bolyai cea mai scumpă specializare este Cinematografia din cadrul Facultăţii de Teatru şi Televiziune, pentru care cursanţii de la taxă trebuie să plătească suma de 5.500 de lei.

Construcţiile la şoseaua de centură a Sucevei sunt puse în pericol de ploile căzute în ultimele săptămâni. Alunecări masive de teren s-au înregistrat în zona unde şoseaua de centură se înţeapă în drumul european 85, care vine dinspre Fălticeni. În urma mişcării versantului au fost distruse parţial şi o parte din lucrările deja executate, iar constructorii spun că se impune o nouă soluţie tehnică pentru ca investiţia să nu fie făcută în van, scrie Monitorul de Suceava.

Institutul Confucius din cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, cu sprijinul Complexului Naţional Muzeal „ASTRA” organizează maine, începând cu ora 17 un atelier de prezentare a bucătăriei tradiţionale chinezeşti, anunţă Tribuna Sibiu. Evenimentul se încadrează în prima ediţie a Chinese – Romanian Cultural Exchange Summer Camp, care a început în 2 iulie şi se încheie în 16 iulie. Iniţatorii propun cursanţilor taberei de vară iniţierea în câteva din tainele bucătăriei chinezeşti prin exemplificarea practică a pregătirii unor preparate culinare de către un bucătar profesionist chinez.