Revista presei locale 11 ianuarie

Americanii plantează castani în Gorj- titrează Pandurul. Castanii de pe circa 100 de hectare din zona Tismana au fost afectaţi de boala denumită cancerul castanului. Această boală distruge an de an mari suprafeţe de plantaţii. Pentru a întineri zonele din Tismana, unde castanul este preponderent, Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Gorj a luat măsuri şi a contractat o societate româno-americană care se va ocupa cu aducerea şi plantarea de puieţi de castan.

Faleza din Eforie Sud continuă să se surpe, bucată cu bucată. Încă o porţiune s-a prăbuşit în urmă cu câteva zile, avertizează reporterii de la ziarul constănţean Cuget Liber. De la groapă şi până la şosea mai sunt aproximativ 20 de metri. Însă, mai la nord, pământul a început să plece chiar de sub câteva căsuţe de vacanţă, nelocuite, din fericire. Locuitorii cartierului sunt îngrijoraţi, mai ales că de ceva timp au observat că au apărut crăpături şi pe pereţii caselor lor, semn că solul este foarte instabil.

În judeţul Suceava există doar două creşe iar la nivelul municipiului reşedinţă funcţionează una singură, faţă de cinci câte erau înainte de 1989. Este vorba despre Creşa nr. 1 din municipiul Suceava şi care pune la dispoziţie un număr de numai 104 locuri pentru copii cu vârsta cuprinsă între unu şi trei ani, lista de aşteptare cuprinzând sute de cereri. În judeţ mai există o creşă, la Vatra Dornei, şi aceasta cu locuri insuficiente pentru a face faţă numărului mare de persoane interesate, precizează Evenimentul regional al Moldovei.

Mult-aşteptatul proiect de reabilitare a turnurilor şi zidurilor de fortificaţie medievală din Mediaş a primit în sfârşit finanţare pentru realizarea studiilor şi proiectului tehnic anunţă Tribuna Sibiu. Deşi acest mega-proiect trebuia cofinanţat şi din fonduri guvernamentale, reprezentaţii Primăriei Mediaş au decis să realizeze în mai mulţi ani investiţia, în condiţiile în care banii de la Executiv au întârziat foarte mult.

Cum poţi încasa „dintr-un foc” 25.000 de lei amendă?! Răspunsul l-am găsit în ediţia electronică a cotidianului Servus. Doi hunedoreni s-au pricopsit cu o amendă uriaşă, de 25.000 de lei fiecare, după ce au fost prinşi de poliţiştii de la „Rutieră” că făceau transport de persoane fără a deţine autorizaţie. Pe lângă amendă poliţiştii au dispus în cazul lor şi suspendarea dreptului de utilizare a autoturismelor cu care efectuau transport de persoane, ridicând plăcuţele de înmatriculare.

Un clujean a realizat cea mai mare bază de informaţii on-line gratuită despre deţinuţii politici torturaţi în închisorile din Piteşti, Gherla şi Aiud. Ziua îl prezintă pe Alin Mureşan. Tânărul cercetător clujean, a realizat cel mai complex site despre tortura comunistă. De pe site pot fi descărcate fişiere audio, video şi transcrieri ale mărturiilor celor care au trecut de iadul reeducării prin tortură din România anilor ’50. Fenomenulpitesti.ro se doreşte a fi cea mai mare bază de date despre victimele şi călăii care au orchestrat una dintre cele mai odioase forme de tortură din secolul XX. Curioşii sau împătimiţii de istorie pot găsi aici informaţii ordonate alfabetic despre parcursul tuturor deţinuţilor politici internaţi în aceste veritabile lagăre de exterminare care au fost create între 1949-1951, la închisorile Piteşti, Gherla, Aiud, Târgu Ocna.

Gazeta de Sud scrie că poliţiştii locali nu au fonduri pentru a-şi cumpăra pistoale şi folosesc armament închiriat de la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj. Înainte de a pleca în misiune, poliţiştii locali predau pistoalele altor colegi, în baza unui proces-verbal de predare primire. Tot din cauza fondurilor insuficiente, Poliţia Locală nu a închiriat decât 20 de pistoale de la IPJ Gorj. Chiria totală pentru cele 20 de arme se ridică lunar la 2.500 de lei.

O firmă lăsată de izbelişte şi autorităţi depăşite de situaţie au creat o situaţie fără precedent în judeţ, aflăm din cotidianul bihorean Crişana. Mina Băiţa a fost abandonată de cei câţiva muncitori care scoteau zilnic apa din galerii. Dacă utilajele şi pompele vor fi inundate, nimeni nu mai poate salva mina de la inundarea ei completă. Pericolul este iminent, deoarece galeriile inundate se pot revărsa în pâraiele şi râurile de suprafaţă, contaminându-le cu metale grele. De aici şi până la poluarea Crişului Negru până taman în Ungaria nu este decât un pas.