Revista presei locale 18 mai

Fructele de sezon sunt mai scumpe în această vară din cauza temperaturilor scăzute înregistrate în perioada înfloririi „sâmburoaselor“. Aproape 30% din producţia de cireşte, vişine, caise sau prune este pierdută, potrivit primelor estimări ale agricultorilor. Lipsa de fructe este speculată de comercianţii din Piaţa Moldovei care deja au adus cireşe la 25-35 lei kilogramul, preţuri prohibitive pentru buzunarele vrâncenilor, semnalează Monitorul.

Proprietarii de terenuri agricole şi fâneţe din zona Câmpulung Moldovenesc au deja mari dificultăţi cu forţa de muncă. Deşi există mii de persoane în zonă care se plâng că nu au unde munci, lucrătorii cu ziua pentru semănatul cartofilor, prăşit şi pentru sezonul cositului care va începe peste două luni sunt greu de găsit şi trebuie „arvuniţi” de pe acum cu avansuri din plăţile viitoare. Conştienţi că munca lor e la mare căutare, potenţialii zilieri au şi pretenţii tot mai mari. „Nu mai acceptă nimeni să vină să dea cu sapa sau să cosească o zi fără 100 de lei, din care 30 de lei să îi dai arvună de pe acum, pentru munca pe care o va face luna viitoare. Pe lângă asta, trebuie să îi oferi la prânz o masă consistentă şi băutura de rigoare.”, a explicat pentru Evenimentul un gospodar din Câmpulung Moldovenesc.

O echipă de studenţi politehnişti clujeni face parte din grupul care va reprezenta România la finala mondială a concursului Digilent Design Contest, aflăm din Ziua. Bomb Disposal, proiectul cu care clujenii s-au clasat pe primul loc în faza europeană a competiţiei, este un robot care se poate deplasa şi pe trepte şi care poate să dezamorseze bombe. Deşi este un prototip specific concursurilor studenţeşti, robotul politehniştilor clujeni ar putea fi utilizat la demontarea unor bombe adevărate "dacă i se aduc îmbunătăţiri".

Servus Hunedoara scrie că delegaţia din judeţul Hunedoara care a vizitat China a afirmat că această ţară ar putea să producă un combustibil nou, sintetic, pe bază de cărbune extras din Valea Jiului. Tehnologia se aplică cu succes în minele din China şi acesta ar putea să înlocuiască păcura. Totul, însă, face parte dintr-o strategie în urma căreia chinezii ar urma să retehnologizeze minele de cărbune din Valea Jiului, să extragă gazele de mină şi să prepare acest combustibil sintetic.

Finalizarea noului pasaj pes­te pârâul Huşniţa este, paradoxal, o mare pro­blemă pentru locuitorii din Cio­chiuţa. Dacă şoferii care tran­zitează zona răsuflă uşu­raţi că nu mai trebuie să aştep­te minute bune la semaforul de la trecerea la nivel cu calea fe­rată şi că acum merg pe un drum european, oamenii din Cio­chiuţa sunt extrem de su­păraţi. Proiectul de finalizare a pasajului prevede închiderea dru­mului de sub pod, motiv pen­tru care locuitorii din zonă vor fi nevoiţi să ocolească mai mul­ţi kilometri pentru a ajunge la destinaţie. Informaţia de Severin precizează că s-a ajuns la înţelegerea că lucrările muncitorilor de închidere a circulaţiei să fie suspendate până la aflarea unei răspuns oficial.

Orice maşină care intră pe Valea Oltului este verificată dacă are rovinietă, avertizează Gazeta de Sud. Drumarii din zona Olteniei dispun de trei camere de luat vederi utilizate în vederea depistării şi sancţionării şoferilor care nu au plătit taxa de drum. Două dintre aceste camere sunt mobile, fiind amplasate pe maşinile Serviciilor de Drumuri Naţionale din Olt şi Vâlcea. Aceste maşini operează însă, prin rotaţie, în toate judeţele Olteniei. Cea de-a treia cameră este fixă, fiind amplasată pe DN 7, la Seaca, o suburbie a oraşului Călimăneşti.

Ajunşi, în urma unei sesizări, la Mohu, mai exact pe podul de la intrarea în sat, reporterii de la Tribuna Sibiu au avut ocazia de a admira, vreme de minute bune, navigaţia pe Cibin. Navigaţia gunoaielor, desigur. Semn că cineva are grijă ca undele să nu fie monotone şi să mai fie şi ele animate acolo,de o butelie „spray” cu gaz pentru încărcat brichete, de veşnicele peturi de suc şi de ce-o mai fi şi ce-o mai pluti. A, pe vremuri se pescuia în Cibin. Şi încă peşte, nu sticle de bere, bârne, canapele, ambalaje de bom­boane sau anvelope. Acum Cibinul este o superbă pubelă curgătoare, care se varsă în pubela Olt, care ajunge în pubela Dunăre. Şi tot aşa...

Echipajul „Delfinii în criză! - Dolphins in distress!” a recuperat în ultimele zile aproape zece cadavre ale delfinilor eşuaţi pe plajele litoralului românesc. Toate cetaceele au avut acelaşi sfârşit: înecul, ca urmare a prinderii în plasele pescarilor. Numărul poate părea mic, dar, având în vedere că, în prezent, în apele Mării Negre mai trăiesc aproximativ 100.000 de delfini, situaţia este extrem de îngrijorătoare. Într-un interviu acordat ziarului „Cuget Liber”, Răzvan Popescu-Mirceni, coordonatorul „Oceanic Club” şi al echipajului „Delfinii în criză”, vorbeşte despre moartea delfinilor şi despre braconierii care îi ucid. El spune că, în sezonul de prohibiţie pentru pescuitul calcanului, apar cele mai multe cazuri de eşuări la delfini.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, o ploieşteancă de 70 de ani şoca un judeţ întreg cu o dezvăluire desprinsă, parcă, din filmele de groază: locuinţa sa fusese invadată de 20 de şerpi. Pensionara a povestit, în exclusivitate, reporterilor Telegrafului de Prahova cum s-a ajuns în situaţia respectivă: ea susţine că şerpii au fost aduşi în casă chiar de către nepotul său, care încearcă să o intimideze. Cu o săptămână înainte ca poliţiştii şi pompierii să intervină în scoaterea şerpilor din casa pensionarei, aceasta a făcut o reclamaţie la Secţia 1 de Poliţie, însă, culmea, i s-a cerut să aducă martori. Dezamăgită, femeia a încercat să-şi găsească dreptatea chiar la şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie Prahova, unde, pentru a fi crezută, s-a prezentat în audienţă cu un şarpe în geantă.

Astăzi este doar o ruină. Dar, cândva, pe fostul Aerodrom militar de la Ianca s-a scris istoria. Obiectiv Vocea Brăilei dezvăluie cronica unei dezertări reuşite. Un episod despre care s-a vorbit extrem de puţin este cel din 1944, când industriaşul Max Auschnitt, administratorul Uzinelor de Fier şi Domeniilor Reşiţa - cea mai mare societate pe acţiuni care a existat în România înainte de instaurarea regimului comunist -, a fugit din ţară cu un avion de bombardament ce a decolat de pe Ianca. Avionul era pilotat de căpitanul Matei Ghica Cantacuzino, un prinţ descendent al domnitorului Sturza. Zile la rând, pilotul cu sânge albastru a jucat teatru, intrând în "pielea" unui nebun care, în loc să se odihnească, găsea mereu câte ceva de meşterit la avion. Totul pentru ca superiorii şi colegii săi să nu fie surprinşi şi să nu pună întrebări. Că planul era foarte bine pus la punct o demonstrează şi faptul că, în ciuda pazei stricte, cei pe care i-a ajutat să fugă, trei la număr, au trecut "neobservaţi" de santinelă şi au urcat în avion cu doar câteva secunde înainte de decolare.