Revista presei centrale, 24 martie

"România trimite în conflictul din Libia o navă de război care nu este echipată de luptă, ci doar pentru blocadă" - scrie Adevărul.

Sistemul de armanent al fregatei "Regele Ferdinand" este compus doar dintr-un tun super-rapid şi un lansator de torpile.

Potrivit ministrului Apărării, Gabriel Oprea, vasul nu a fost modernizat, aflându-se acum în aceeaşi stare în care a fost cumpărat în 2002, la mâna a doua, de la britanici.

"Fregata Ferdinand participă la misiune de luptă fără a fi modernizată" - titrează şi Puterea.

Fregatele britanice urmau să intre într-un proces de modernizare imediat după achiziţionare, însă nu au mai fost alocate fonduri.

Acum, statul va chetui 4,5 milioane de euro pentru a pregăti nava pentru misiunea din Mediterana.

"Ce valuri face fregata care pleacă la război" - aflăm din Evenimentul Zilei.

Deşi armamentul fregatei, la bordul cărei se vor afla peste 200 de militari români, nu se ridică nici pe departe la nivelul tehnologic al navelor aliate, experţii militari susţin că o operaţiune de embargo nici nu necesită un armament sofisticat.

"România şi Bulgaria mobilizează în ajutorul coaliţiei anti-Gadafi două fregate second hand" - citim în Gândul.

Numai că cea bulgară va ajunge în largul costelor Libiei de patru ori mai repede decât Ferdinand.

Tot din Gândul aflăm ce se mai întâmplă cu dosarul corupţiei din vămi, respectiv câţi vameşi şi poliţişti de frontieră mai sunt în arest.

La începutul anului, una după alta, vămile româneşti au fost "cucerite" de procurorii anticorupţie. 237 de vameşi şi poliţişti de frontieră au devenit inculpaţi în dosarul corupţiei din vămi.

Dintre aceştia 69 deja sunt liberi, fie pentru că aşa au decis judecătorii, fie pentru că procurorii nu au propus arestarea preventivă.

Judecătorii au constatat că multe dintre dosarele procurorilor nu au probe concludente, au fost întocmite în grabă, după interceptări de câteva zile, s-a dispus arestarea preventivă, fiind greu de demonstrat acum fapta de luare de mită în formă continuată.

Unul dintre motivele eliberării este şi acela că interceptările video sunt de proastă calitate şi nu se vede clar că iau mită.

"Udrea vrea să-şi dubleze cheltuielile" - titrează Jurnalul Naţional pe prima pagină.

Ministerul Dezvoltării şi Turismului a întocmit un proiect de hotărâre de guvern, prin care să poată aproba proiecte de până la 12 milioane de euro, fără să aibă nevoie de avizul Guvernului. În prezent, ministerele nu pot da drumul investiţiilor de peste 6 de milioane de euro din bani publici, decât după ce sunt aprobate în guvern.

Cotidianul Puterea ne dezvăluie unde merg banii cu care ar trebui să se facă drumuri în România.

Compania de autostrăzi şi drumuri naţionale cheluieşte milioane de euro numai pentru servicii juridice în vederea exproprierilor de teren.

Numai în ianuarie, un avocat din Cluj a încasat de la Companie 250 de mii de euro în contul unui contract încheiat fără licitaţie. Numai pentru exprorierile pentru centura ocolitoare a oraşului Alexandria s-a plătit pe avocaţi aproape jumătate de milion de euro.

În februarie, aceeaşi companie a angajat două case de avocatură tot pentru exproprieri, pe care le-a plătit un cu milion de euro - susţine ziarul.

Pe lângă plata avocaţilor, Compania de drumuri trebuie să mai plătească şi despăgubiri celor ale căror terenuri le expropriază. Mai rămân, oare, bani şi pentru construcţia de dumuri?!