Revista presei centrale, 13 iunie

Propunerile puterii şi ale opoziţiei de reorganizare administrativă sunt puse faţă în faţă, analizate şi comentate în ziarele începutului de săptămână.

ROMÂNIA LIBERĂ îşi deschide ediţia cu "cele patru mari întrebări ale reorganizării ţării". Cum vor arăta structurile de conducere ale viitoarelor super-judeţe, ce se va întâmpla cu serviciile publice deconcentrate, când vor trebui schimbate actele de identitate ale românilor şi cum se va reorganiza spectrul politic, în condiţiile unei lupte electorale strânse între partide şi între oamenii aceleiaşi formaţiuni pentru mult mai puţine funcţii de conducere - sunt subiectele puse în dezbatere în ROMÂNIA LIBERĂ, chestiuni la care - scrie ziarul - nici politicienii nu au încă un răspuns.

La una dintre aceste întrebări răspunde însă EVENIMENTUL ZILEI, încă din titlu: "Românii nu-şi vor schimba actele". Buletine, paşapoartele şi permisele de conducere îşi vor menţine valabilitatea până la data expirării - a anunţat sâmbătă premierul Emil Boc, aşa că românii nu vor cheltui nici un leu în plus prin reorganizare.

JURNALUL NAŢIONAL : "Traian Băsescu şi PDL împart România în 8 megastructuri." Ziarul consideră că noua organizare administrativă nu poate fi făcută fără un referendum naţional sau fără să se modifice legea referendumului.

La subiect, ADEVĂRUL publică analiza : "1918-2011: harta ţării, dictată mereu politic". De la Marea Unire din 1918 şi până în prezent, România a trecut prin trei modificări administrative importante, făcute în funcţie de interesele regimurilor aflate la putere. În interbelic - începe ADEVăRUL - harta ţării era împărţită în judeţe pentru că, după Unire, Bucureştiul impunea în Transilvania unităţile administrative ale vechiului Regat. Venirea comuniştilor la putere a adus şi schimbarea pe model sovietic, în regiuni şi raioane. Una dintre ele, cu dedicaţie, chiar aşa se numea : regiunea Stalin, cu capitala în oraşul Stalin (fostul şi actualul Braşov). În fine în 1968, Nicolae Ceauşescu a vrut să se delimiteze o dată în plus de influenţa Moscovei şi se revenea la judeţe. De fiecare dată - explică un istoric pentru ADEVĂRUL - reorganizarea s-a făcut repede şi în funcţie de cum a dorit puterea de la acea vreme, fără o consultare a populaţiei.