Revista presei centrale, 12 iulie

"Laboratorul de chimie din magazinul de dulciuri" - titrează Evenimentul Zilei, care a descifrat etichetele produselor pentru copii şi atrage atenţia că cei mici înghit zahăr cu polonicul. E o sinucidere în masă! Raioanele de dulciuri din supermarket- uri te copleşesc. Tot ce vă fură ochii e făcut din sinteză. Glucoză/dextroză înseamnă de fapt sirop de porumb. E substanţa fundamentală în industria alimentară, e o matrice ascunsă sub o mie de chipuri. Un copil înghite peste 20 de kilograme de zahăr pe an - este enorm.

Găsiţi detaliat în Evenimentul Zilei compoziţia unei întregi game de dulciuri, pornind de la îngheţată, ciocolată, croissante, jeleuri gumate şi altele, care NU conţin decât foarte mult zahăr şi chimicale, mai nimic natural, ceea ce nu le poate face decât rău copiilor.

Veşti bune din agricultură! România Liberă dă exemplu pozitiv o firmă din judeţul Alba, unde vacile dau şi o sută de litri de lapte pe zi. Şi asta pentru că patronul nu numai că şi-a cumpărat animale de rasă, dar le creşte folosinde tehnologii moderne. Aceste vaci hiper-productive sunt foarte alintate: ascultă muzică de relaxare, au aparat cu senzor care le scarpină pe spinare şi pe burtă şi un GPS agăţat de gât, care contorizează câte plimbări face fiecare pe zi. În plus, locul în care sunt ţinute este unul special şi nu un grajd clasic, iar vara, când temperatura depăşeşte 25 de grade, se declanşează automat un sistem de ventilatoare care răscoresc atmosfera.

Jurnalul Naţional ne pune la curent cu o afacere a unor portughezi, care fac în România agricultură de precizie. Ei cultivă rapiţă, floarea-soarelui, grâu, orz şi porumb pe o suprafaţă de 21.000 de hectare în mai multe localităţi. Portughezii au venit în România prin 2005 şi au început să pună la miligram şi milimetru îngrăşământ pe fiecare bucată de pământ, ghidaţi de computer şi gps, după ce probe din pământul românesc s-au plimbat până în Portugalia, la un laborator care a analizat cu precizie calitatea solului, spre uimirea vecinilor lor români, care dădeau cu chimicale de toate felurile, după ureche. Însă români şi portughezi, în România, sunt egali cel puţin în faţa unui lucru: corupţia.

"Am fost şocaţi să vedem că nu puteai să intri în nicio instituţie fără să ţi se ceară ceva”, spune, în limba română, avocatul portughez al firmei.

"ADS – antecamera puşcăriei" - titrează tot Jurnalul Naţional, care explică, în continuare, că trei din cei cinci foşti preşedinţi ai Agenţiei Domeniilor Statului sunt pasibili de închisoare, şi, de asemenea, actualul preşedinte al ADS este în atenţia procurorilor. Agenţia Domeniilor Statului are ca atribuţie principală administrarea terenurilor cu destinaţie agricolă aparţinând proprietăţii private a statului. Încă de la înfiinţare, ADS, locul unde se aranjau contractele de concesiune a mii de hectare de terenuri agricole din întreaga ţară, a constituit o sursă consistentă de venituri pentru partidele aflate la putere, dar şi pentru persoanele care s-au aflat la conducerea instituţiei în această perioadă. Şi Jurnalul Naţional detaliază o parte dintre afacerile nu tocmai curate derulate, în timp, de şefii acestei instituţii - care provind din mai toate partidele - şi care acum sunt cercetate de procurori.

Adevărul intră adânc în afacerile cu fonduri europene derulate de deputatul PSD, Cristian Rizea, pe când era director general a Agenţiei pentru Tineret, în 2004-2005. Prin intermediul prietenului şi colegului de partid Robert Negoiţă, Rizea a pompat sute de mii de euro, de la Agenţia pentru Tineret, în firma „soacrei“.

El a încheiat contracte „în familie“ sub paravanul unor construcţii fictive la un hotel din Eforie Sud, şi azi în paragină. Banii erau destinaţi amenajării unui complex, unde ar fi trebuit să-şi petreacă vacanţele tineri cu dizabilităţi sau din familii defavorizate.

Din Jurnaul Naţional aflăm că "Statistica vrea să afle câţi români mai sunt în ţară". Recensământul populaţiei şi al locuinţelor, care va avea loc în perioada 20-31 octombrie 2011, va costa circa 50 milioane de euro. Persoanele care refuză să declare datele solicitate de recenzori vor fi sancţionate cu amendă între 200 şi o mie de lei. Reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică asigură populaţia că datele au caracter strict confidenţial şi dau asigurări că aceste informaţii nu vor fi utilizate decât pentru recensământ.