Revista editorialelor, 27 aprilie

"Rău cu leu, dar mai rău fără leu" - este titlul editorialului semnat în România Liberă de Lucian Davidescu.

"Ca să ajungă din urmă Europa, România are două etape de parcurs: „convergenţa nominală" - care se va încheia cu adoptarea euro - şi „convergenţa reală" - atunci când şi veniturile noastre vor ajunge aproape de nivelul mediu din Uniunea Europeană.

România a renunţat la ţinta 2015 pentru adoptarea euro.

Cu certitudine, acest lucru trebuie tratat ca un prim eşec.

Decizia s-ar putea dovedi o gură de oxigen sau încă o înghiţitură de apă sărată.

Cel mai mare neajuns este lipsa de organizare, mai ales în sectorul public, dar şi în cel privat.

Aceasta este cauza pentru care fondurile europene nu au fost absorbite, pentru care lungimea autostrăzilor reziliate este mai mare decât a celor aflate în lucru, acesta este motivul pentru care computerele ce echipează deja în exces administraţia publică nu depăşesc funcţionalitatea unor maşini de scris." - apreciază editorialistul.

Tot despre trecerea la moneda euro scrie şi Ion M. Ioniţă în Adevărul, care apreciază că renunţăm prea repede la atingerea unor obiective pe care singuri ni le-am fixat, citez:

"În mod cu totul straniu, românii s-au convins pe ei înşişi că istoria s-a terminat după intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană. Visul anilor '90, de evadare din spaţiul mizer al lagărului socialist spre luminile şi prosperitatea Occidentului, odată îndeplinit la nivel formal, a lăsat naţiunea într-o dulce abandonare."

"Doar suntem acolo şi nu ne mai trebuie nimic, nu mai este nevoie nici de efort, nici de idei, nici de vreun scop. Emil Boc a renunţat şi la ultimul proiect naţional care mai era pe agendă: aderarea la euro în 2015." - am încheiat citatul.

"Lumea văzută prin ochelarii FMI" - îşi intitulează Liviu Voinea editorialul din Jurnalul Naţional, unde aduce informaţii din trei rapoarte recente ale FMI, toate publicate în cursul acestei luni, despre cum vede instituţia internaţională lumea şi ce crede Fondul despre noi, nu neapărat aceleaşi lucruri care ni se servesc la Bucureşti.

Pentru prima oară, FMI pare să admită că au fost două crize economice suprapuse – una în ţările dezvoltate şi alta în ţările în curs de dezvoltare.

De altfel, FMI a propus soluţii total diferite pentru ieşirea din criză a ţărilor dezvoltate şi a celor sărace.

Între altele, Liviu Voinea remarcă recomandarea generală FMI ca "economiile emergente şi în curs de dezvoltare să ofere sprijin bine ţintit pentru gospodăriile sărace care se confruntă cu preţurile mari ale alimentelor", în timp ce pentru România au cerut scăderea salariilor şi a pensiilor şi majorarea taxelor şi impozitelor.