Provocările Europei în faţa crizei

Idea de modificare a tratatelor UE dar şi manifestaţiile împotriva rezultatelor alegerilor parlamentare din Rusia sunt teme care ţin prima pagină a presei internaţionale.

Sarkozy şi Merkel lansează un ultimatum membrilor UE, spunându-le că trebuie să se decidă dacă vor accepta un control mai mare din partea Bruxelles-ului asupra bugetelor naţionale, ceea ar însemna efectiv cedarea unei părţi din suveranitatea lor bugetară şi fiscală, scrie Wall Street Journal.

Acest lucru deschide calea unei Europe cu mai multe viteze, conchide Le Figaro, pentru că în funcţie de ţările care vor accepta sau nu modificarea tratatelor, Europa s-ar putea diviza în cercuri concentrice care ar cuprinde Uniunea celor 27, zona euro a celor 17 şi un nucleu dur în cadrul perimetrului definit de Franţa şi Germania.

"Acesta va fi începutul sfârşitului Europei aşa cum o ştim, adică sfârşitul unui organism cu state egale care decid în comun cu privire la viitorul lor", este de părere şi cotidianul grec To Vima, care îşi exprimă totodată îngrijorarea că pentru statele supraîndatorate opţiunea este fie să urmeze ad litteram linia de austeritate şi modificările insituţionale impuse de Germania, fie să suporte "pedeapsa" excluderii, ceea ce ar însemna moartea lor economică.

Totuşi eforturile europenilor nu par să convingă pieţele financiare, remarcă Der Spiegel, iar principalele cotidiene economice Financial Times, Wall Street Journal şi Les Echos scriu despre presiunile pe care pieţele şi agenţiile de rating le fac asupra Europei pentru ca aceasta să dea un răspuns credibil la criza actuală.

În privinţa României, situaţia pare să se îmbunătăţească, după cum remarcă Business Week, care scrie că, în trimestrul al treilea, creşterea economică a României a atins ritmul cel mai rapid din ultimii trei ani, ajutată fiind de recolta bună, de dezvoltarea industrială şi de redresarea consumului intern.

Publicaţia economică nu uită însă să amintească previziunile FMI potrivit cărora din cauza actualei crize a datoriilor din Europa care încetineşte creşterea economică a principalilor parteneri comerciali ai României, anul viitor, dezvoltarea economică, bazată în principal pe export, se va încetini, situându-se la un procent mai mic decât se preconiza iniţial.

La Moscova, "ploaie de proteste după alegerile parlamentare" care au avut loc duminică, notează cotidianul spaniol ABC, în timp ce ziarul italian Panorama observă că zilele acestea Moscova seamănă cu o piaţă arabă.

Furia manifestanţilor antiguvernamentali a explodat imediat după difuzarea primelor rezultate electorale care predau puterea în mânile ţarului Putin, iar acum mii de persoane cer la Moscova ca Putin să plece, transformând Piaţa Roşie în celebra deja Piaţă Tahrir din Egipt, mai scrie Panorama.

Izvestia anunţă însă că poliţia a scos în stradă maşinile şi trupele de luptă ale Ministerului de Interne care vor rămâne pe străzi până când va înceta orice formă de manifestaţii neautorizate.

Cum însă suspiciunile de fraudă vor persista, stimulate şi de rapoartele dure are observatorilor internaţionali, dar şi de înregistrările video cu abuzuri electorale postate de amatori pe internet, devine tot mai clar că autorităţile vor continua să se confrunte cu întrebări legate de corectitudinea acestor alegeri, comentează New York Times.

Din Germania, Der Spiegel observă că, în ciuda eforturilor de manipulare a votului, partidul Rusia Unită al lui Vladimir Putin a suferit totuşi pierderi importante ceea ce l-ar obliga să introducă mai multă democraţie în modul lui de a guverna.

Însă, mai sceptic Die Welt avertizează că în condiţiile în care, potrivit rezultatelor din alegeri, alternativele la Partidul Rusia Unită ar fi neocomuniştii şi naţionaliştii de extremă dreaptă, apelurile lansate de Occident cu privire la mai multă democraţie în Rusia, ar putea să nu aibă tocmai rezultatele dorite.