Cultura ţărănească, ieri şi astăzi

Doina Işfănoni a cercetat o viaţă sufletul ţăranului român, apropiindu-se de lumea satului cu modestie şi curiozitate. A crezut în misiunea ei, în vremuri în care Dumnezeu era interzis. Este cercetător etnolog şi a condus o vreme Muzeul Satului.

S-a născut într-o familie de oameni simpli şi şi-a legat viaţa şi cariera de credinţă şi de sufletul ţăranului român. „Credinţa, după părerea mea, este omul care doreşte să înţeleagă credinţa ca pe o completare a personalităţii, o diversificare a puterii noastre de judecată şi înţelegere între oameni, un excepţional ajutor de a fi ceea ce suntem, oameni între oameni” declară d-na Işfănoni.

A studiat mituri şi basme, a înţeles rugăciunile ţăranului simplu şi a găsit în inima lui răspunsuri care nu există în cărţi savante: „Foarte mulţi oameni de la ţară, oameni simpli, oameni fără instrucţie ridicată aveau o bogăţie spirituală incredibilă tocmai datorită acestei credinţe care a fost cultivată în dialogul perpetuu cu Dumnezeu.”

AUDIO: emisiunea "Nume mari", ediţia din 27 februarie 2014:

Când a decis să devină etnolog, Doina Işfănoni nu stia cat de important va fi ce a învăţat de la bunici şi de la părinţi: credinţa.

„Noi ne-am născut cu Dumnezeu în suflet. În familie întotdeauna s-a discutat, s-a explicat. Părinţii mei, unul venit din podişul Moldovei, tatăl, şi mama din câmpia Bărăganului, îl aveau pe Dumnezeu cu ei şi acest lucru - am şi subliniat - e o tovărăşie a fiinţei de care nu te poţi desprinde decât atunci când nu mai eşti fiinţă.”

Pentru Doina Işfănoni, credinţa nu înseamnă doar acatiste şi lumânări, ci ţine de o înţelepciune a binelui, de o disciplină a muncii şi o bucurie a sărbătorii: „Credinţa te învaţă să fii om, te învaţă să cultivi sensibilitatea, să observi şi frunza de pe drum şi pe cea din copaci, chiar şi omul care sădeşte copacul.”

Foto: dr. Doina Işfănoni, cercetător ştiinţific al Muzeului naţional al Satului "Dimitrie Gusti"

„Sărbătorile acestea ale iernii, ale Crăciunului, sunt sărbătorile familiei, ale bucuriei statului laolaltă, ale adunării neamurilor. Lumina nu se stinge, uşa nu se-nchide pentru că, indiferent cine îţi deschide uşa, o face cu gândul cel bun al vestirii”, spune ea.

Doina Işfănoni împărtăşeşte ce a învăţat de la ţăranul simplu: credinţa este coloana vertebrală spirituală a neamului nostru.

Sursa : http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Special/Povestile+Credintei/POVESTILE+CREDINTEI++Doina+Isfanoni++etnologul+care+duce+mai

+departe+invataturile+taranului+simplu