EXCLUSIV RADIO - Sebastian Burduja, ministrul Cercetării: Laserul de la Măgurele are toate șansele să fie finalizat ca proiect integrat în următorii doi ani

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 aprilie, ora 8:23) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizatori: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Daniela Petrican: Autoritățile române au reușit să deblocheze situația apărută în urmă cu cinci ani privind derularea proiectului Laserul de mare putere de la Măgurele. Ministerul Cercetării a anunțat reconcilierea Institutului de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" cu consorțiul franco-italian, care trebuia să furnizeze alte două componente prevăzute în cadrul acestui proiect, alături de Laserul de mare putere.
Cătălin Cîrnu: Blocajul, în fine, a fost înlăturat în urma unui amplu efort diplomatic, administrativ, dar și juridic, după cum a afirmat ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării, Sebastian Burduja, invitatul nostru, astăzi, la "Apel matinal". Bună dimineața!
Sebastian Burduja: Bună dimineața, domnule Cîrnu, doamna Petrican! Vă mulțumesc pentru invitație.
Daniela Petrican: Bună dimineața!
Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat-o. Domnule ministru, în acest moment, care este situația? Care sunt ultimele vești de la Măgurele?

20-25 de milioane de euro - fonduri europene

Sebastian Burduja: Veștile sunt foarte bune de la Măgurele, Laserul de mare putere, în completare cu această sursă Gama, precum și cu un accelerator de electroni, are toate șansele să fie finalizat ca proiect integrat în următorii doi ani de zile. Noi mai avem până la finalul acestui an să mai tragem din banii europeni la dispoziția noastră, mai sunt circa 20-25 de milioane de euro pe care putem să-i folosim. Însă vestea cea mai bună de ieri este că această comunitate științifică europeană acceptă din nou să participe la experimentele de la Măgurele și, practic, s-a făcut pace între IFIN-HH și Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară "Horia Hulubei" și acest consorțiu foarte important, foarte influent la nivel european, EuroGammaS, este format din cele mai prestigioase instituții de cercetare din Franța și Italia.
Daniela Petrican: Şi care sunt principalele aplicații practice?
Sebastian Burduja: La Măgurele, la Laserul de mare putere se face cercetare fundamentală. Practic, este o cercetare pe care lumea nu a mai avut-o până în acest moment. Este important ca românii să știe că prima componentă a sistemului, deci, Laserul de mare putere în sine este funcțional, a fost testat, sunt două brațe de câte 10 Petawaţi fiecare și este cel mai puternic laser din lume de departe. Practic, următorul cel mai puternic ar fi undeva în China, dar nu există date foarte concrete, la cinci-șase Petawați. Pe înţelesul tuturor înseamnă cu 10 Petawaţi, 10% din puterea soarelui, care este direcționat într-un punct mai mic decât un fir de păr, decât vârful unui fir de păr. Aplicațiile în viitor probabil vor fi în zona medicinei, combaterea cancerului, dar și în zona securității naționale și în alte zone pe care poate încă nu le-am descoperit încă.
Realizator: De aceea este proiectul atât de important?

Cel mai important proiect științific al României

Sebastian Burduja: Categorii da, e cel mai important proiect științific al României, e cea mai importantă infrastructură științifică pe care România o are. Probabil vă amintiți, ea face parte dintr-un ansamblu de trei elemente de infrastructură la fel de mare putere de la Măgurele și, de asemenea, doi piloni, unul în Cehia și unul în Ungaria. Deci, iată că noi am fost, din păcate, marginalizați în acest consorţiu ELI ERIC, care gestiona cele trei componente ale sistemului, dar odată cu rezolvarea situației de ieri, cu acest consorţiu EuroGammaS, ne așteptăm să reintrăm în consorțiul ELI ERIC în cel mai scurt timp, cel puțin la nivelul de membri observatori. Asta va fi, practic, pasul final de 'împăcare' cu comunitatea științifică europeană.
Realizator: Domnule ministru, după nouă ani de anchetă, DNA a trimis în judecată un dosar cu proiecte fictive pentru domeniul aerospațial în valoare de 5 milioane de euro, atribuite de Institutul Național de Cercetare Aerospațială. Cum a fost posibil, având în vedere că vorbim de o zonă de cercetare extrem de specializată, inaccesibilă unor simple firme?

Prejudiciu de 5 milioane de euro la Institutul Național de Cercetare Aerospațială

Sebastian Burduja: Așa este, este o speță față de care noi ne-am manifestat toată deschiderea în raport cu Direcția Națională Anticorupție, am răspuns de fiecare dată la solicitări. Este de spus că acest institut național INCAS este unul dintre cele mai performante, prestigioase institute pe care România le are. Pe vremuri, sigur, proiecta avioanele de luptă românești. Acum vorbim despre o speță complicată. Domnul care a fost director, noi l-am suspendat pe dânsul, domnul Cătălin Nae este, iată, trimis în judecată, deci, asta înseamnă că s-a finalizat practic rechizitorul procurorului și asta a fost măsura pe care noi am dispus-o cu celeritate, practic, într-o zi, de la comunicatul DNA, care a fost un act public, până la suspendarea domnului director Nae şi odată cu ziua de 2 mai s-a întrunit Consiliul de Administrație al INCAS, unde ministerul de asemenea are reprezentant și mandatul a fost să se constituie institutul parte în acest proces pentru a se căuta recuperarea acestui prejudiciu de aproximativ 5 milioane de euro, deci, asta a fost o decizie importantă, pentru că statul și institutul acesta, bineînțeles institut al statului român, trebuie să caute să recupereze acești bani de la persoanele care pot sau nu să fie găsite drept vinovate.
Realizator: Exact și ce se întâmplă acum și care este viitorul Institutului Național de Cercetare Aerospațială?
Sebastian Burduja: În acest moment este un director general interimar, practic, este doamna Adriana Ștefan. Doamna dr. Adriana Ștefan este președintele Consiliului Ştiințific și a preluat pentru o perioadă scurtă acest mandat, pentru că, dacă țin bine minte, în 23 iunie el expiră oricum și este în derulare un concurs pentru postul de director general al INCAS, deci, vom avea o nouă conducere pentru următorii 4 ani. Este acolo și Corpul de Control al Ministerului Cercetări, Inovării și Digitalizării pentru a vedea dacă sunt și alte probleme. Dar din perspectiva fundamentală a solidității acestui institut, deci, cercetarea științifică, proiectele care se întâmplă acolo, eu am toată încrederea că va rămâne un institut fanion pentru România. Am fost de mai multe ori în vizită acolo, am văzut infrastructura pe care o au la dispoziție, sunt prinși în câteva proiecte cu NATO, deci, la nivel foarte înalt, și, dincolo de o persoană sau alta, un institut nu trebuie să depindă de un singur om și sunt convins că o echipă extraordinară de cercetători de acolo poate să ducă institutul înainte.

Comitetul Român pentru Inteligență Artificială

Realizator: Și apropo de cercetători, de savanţi, se discută atât de mult în ultima perioadă despre inteligența artificială. Știu că s-a decis și înființarea Comitetului Român pentru Inteligență Artificială. Ce rol va avea și mai ales suntem curioși să știm care este viitorul acestei tehnologii. Vrem să știm părerea dumneavoastră.
Sebastian Burduja: Mulţumesc, domnule Cîrnu. Mă gândeam că mă întrebați despre Ion.
Realizator: Vă întrebam să știți, deocamdată așteptam răspunsul.
Sebastian Burduja: Inteligența artificială - e foarte important acest domeniu, pentru că el schimbă viitorul omenirii și îl schimbă într-un mod pozitiv din punctul meu de vedere, pentru că înseamnă o competitivitate mai mare, economii mai dezvoltate, locuri de muncă mai bine plătite și o viață mai ușoară pentru toți oamenii. România a fost în urmă în acest domeniu, acum, noi considerăm că a luat-o înainte și nu doar noi, dar și mari publicații ale lumii, inclusiv publicații de specialitate. Avem o hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Țării care stabilește un mod de lucru pentru o strategie națională în domeniul inteligenței artificiale, România nu o avea. Acum avem un cadru strategic dezvoltat de Autoritatea pentru Digitalizarea României și în următoarele luni de zile noi sperăm să finalizăm această strategie națională. De asemenea, am stabilit prin ordin al ministrului acest Comitet Român pentru Inteligență Artificială. El reunește marile minți ale României, din țară și din diasporă. Acest domeniu e un domeniu în care, de la matematicieni până la filozofi și oameni de știință, setează, practic, viitorul acestui domeniu, inclusiv limitele etice, cât de departe putem merge cu inteligență artificială. Şi până la finalul acestei săptămâni noi vom publica lista românilor selectați pentru acest comitet și sunt convins că veți fi impresionaţi, sunt oameni de la marile universități, de la marile laboratoare ale lumii, dar și oameni din țară, de la Politehnica București, sau de la Babeș-Bolyai din Cluj, sau din alte centre academice de prestigiu.

Ce mai face Ion?

Cătălin Cîrnu: Acum nu știm dacă l-ați cunoscut pe Ion, dar, ca impresie generală, cum a fost întâlnirea dintre Ion și premierul Nicolae Ciucă?
Sebastian Burduja: Eu cred că a fost o întâlnire bună și e o interacțiune din ce în ce mai bună. Şi trebuie să știți că marile companii ale lumii, şi nu voi da nume, că n-am cum, dar aveți încredere în ceea ce vă spun, România e prima țară din lume care a folosit și folosește acest experiment de inteligență artificială pentru a conecta cetățenii, milioane de cetățeni la decidenții politici. De fapt, răspunde, e un posibil răspuns, pentru că este un experiment, la această întrebare: cum pot cetățenii să transmită decidenților, aproape în timp real, gândurile, nevoile, problemele lor? Nu o dată la 4 ani, ci efectiv în timp real; și să existe un mod de a coagula toate aceste nevoi de la. fiecare cetățean și de a le sintetiza în câteva teme și direcții de acțiune pentru un decident politic. Realmente, nicio țară n-a mai făcut asta. România încearcă printr-un proiect pro bono, ştiți bine, e un proiect al mediului privat, al societății civile. Noi, ca guvern, am dat o rampă de lansare, pentru că ideea ni s-a părut meritorie.
Daniela Petrican: Și în ce stadiu se află Ion? Am mai învățat una, alta?
Sebastian Burduja: A mai învățat una, alta. Chiar ieri am avut un interviu pentru o mare publicație internațională, unul dintre cele mai mari cotidiene ale lumii, şi am avut o interacțiune cu Ion. Sintetizează bine informațiile...
Reporter: Ce l-ați întrebat?
Sebastian Burduja: E o conversație socratică, dacă vreți. Deci, nu este ideea de a afla un răspuns la orice întrebare, cum avem cu ChatGPT. Conceptul este ca Ion să afle de la mine, de la fiecare cetățean ce ne preocupă și să sape după un răspuns cât mai adecvat şi...
Realizator: Bine, atunci vă întreb ce vă preocupă. Care a fost discuția, tema discuției?
Sebastian Burduja: Exact. Mă preocupă - și asta i-am spus - plecarea românilor din țară, emigrarea în număr mare. M-a întrebat care sunt soluțiile. I-am spus că, din perspectiva mea, trebuie locuri de muncă mai bune și investiții în educație pe termen lung. Apoi m-a întrebat: "Bun, dar cum facem să creștem nivelul veniturilor sau să creștem calitatea locurilor de muncă?" I-am spus că pentru asta trebuie investiții în tehnologie și în productivitate. Și, practic, din toate aceste răspunsuri pe care eu și peste 1,5 milioane de români le-am dat, Ion a produs și produce rapoarte sintetice pentru decidenți. În următoarele săptămâni vom ieși, cel mai probabil, cu un asemenea raport, astfel încât toți românii să vadă principalele concluzii la care Ion a ajuns.

2026 - "Un guvern interconectat, interoperabil și mult mai puține drumuri la ghișee"

Realizator: Da, Ion poate că merită să ajungă și prin parlament... Dar, pe final de interviu, la capitolul "Digitalizarea României" cât de bine stăm? Sunteți mulțumiți? Sincer.
Sebastian Burduja: Sunt mulțumit, domnule Cîrnu, de progresele din ultimul an. Fix acum un an de zile eram în prima zi în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, și ceea ce am reușit să facem este să avem câteva câștiguri certe pentru oameni, cum e cazierul judiciar online. Sunt 100.000 de caziere judiciare emise online în câteva luni de zile; avem aplicația de mobil 'ghișeul.ro', care a fost un mare succes și foarte mulți români au utilizat-o. Avem 1,7 milioane de utilizatori pe 'ghișeul.ro', față de câteva sute de mii, nu mai puțin de acum câțiva ani de zile, şi ritmul de creștere este accelerat. Am anunțat o serie de noi servicii pe 'ghișeul.ro' în perioada următoare, le veți vedea. Ne pregătim să lansăm proiectul de identitate digitală, care va scuti românii de acel drum la ghișeu pe care îl făceau ca să le fie eliberată parola și, mă rog, utilizatorul aferent unui cont online la o instituție publică, şi am setat, de fapt, bazele legale pentru cloudul guvernamental, care înseamnă, în orizontul 2026, un guvern interconectat, interoperabil și mult mai puține drumuri la ghișee, şi, de asemenea, legea securității cibernetice, pe care după 10 ani de blocaj am reușit să o adoptăm, să treacă de CCR și România să se poată proteja acum în mod adecvat din acest punct de vedere. Ne-am îndeplinit toate jaloanele, deci, cred că suntem pe drumul cel bun, dar sigur că sunt foarte conștient că avem multă distanță de recuperat față de Vest.

Licitații de câteva sute de milioane de lei

Realizator: Dar cum stăm cu absorbția de fonduri din PNRR în domeniul digitalizării?
Sebastian Burduja: Absolut în grafic. Deci, atingându-ne toate jaloanele, noi am permis depunerea acelor cereri pe PNRR și, de asemenea, proiectele pe care le avem în curs, inclusiv cloudul guvernamental - acolo sunt licitații în curs deja de câteva sute de milioane de lei bune -, deci, toate proiectele pe care noi le-am avut la ministerul nostru sunt în termenele stabilite.
Realizator: Vă mulțumim pentru toate aceste precizări și vă mai așteptăm!
Sebastian Burduja: Şi eu vă mulțumesc! Oricând! Şi vă urmăresc cu mare plăcere.