ACTA pierde teren

Semnarea, în Japonia, aproape pe ascuns a Anti-Counterfeiting Trade Agreement (Tratatul Comercial Anti-Contrafacere) - ACTA de către ţările UE, Australia, Canada, Japonia, Maroc, Noua Zealandă, Singapore, Coreea de Sud şi Statele Unite, a stârnit reacţii diverse, de obicei contra acestui tratat, singurele care par mulţumite fiind marile companii producătoare şi distribuitoare de muzică şi film.

La doar câteva zile după ce a participat la semnarea tratatului, ambasadoarea Slovenieişi-a cerut public scuze, afirmând că a "semnat ACTA pentru că nu a fost destul de atentă" la prevederile actului.

Totuşi, primele proteste au loc în Polonia, unde siteurile guvernului, ministerului culturii şi Seimului au fost atacate de hackeri, iar mii de protestari au ieşit în stradă, iar pe 27 ianuarie numărul acestora a ajuns la zeci de mii.

Pe 26 ianuarie, raportorul Parlamentului European pentru ACTA, Kader Arif, demisioneză afirmând că "nu mai vrea să facă parte din această mascaradă".

Tratatul ACTA

Protestele continuă şi numărul celor care ies în stradă creşte, pe 13 februarie peste 25 de mii de germani, şi alte zeci de mii de cetăţeni din toate ţările UE au ieşit în stradă cerând interzicerea ACTA.

Rând pe rând, guvernele care au semnat tratatul fac un pas înapoi.

Guvernele din Germania, Lituania, Polonia şi Slovenia au anunţat suspendarea tratatului, iar ministrul bulgar al economiei a anunţat că a oprit procesul de ratificare.

Premierul Poloniei, Donald Tusk, le-a cerut liderilor Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup politic din PE, să respingă acordul multilateral ACTA.

--fb1Guvernul român a anunţat că tratatul a fost pus în dezbatere publică.

De ce e controversat ACTA, sau cum se scuză "piraţii"

Legislaţia europeană este destul de complexă, cuprinzătoare şi prevede pedepse mari pentru cei care sunt dovediţi că au folosit ilegal drepturilor de autor.

Dar ACTA introduce, într-un articol, posibilitatea ca utilizatorii să fie supravegheaţi, iar accesul la datele lor personale pot fi "văzute" fără existenţa unei hotărâri judecătoreşti, la simpla cerere a deţinătorilor drepturilor de autor.

ACTA, în articolul 27(4), prevede că furnizorii de internet trebuie să ofere, la cererea deţinătorilor drepturilor de autor, informaţii despre cel care ar fi "furat" drepturile de autor, fără însă să existe o hotărâre judecătorescă.

Acest articol ar fi ceea ce a stârnit indignarea protestatarilor anti-ACTA.

Furnizorii de internet nu vor să devină poliţişti

Preşedintele Asociaţiei Naţionale a Furnizorilor de Internet din România, Mihai Bătrîneanu, a arătat că cei care livrează internet nu vor să se transforme în poliţisti, lucru semnalat deja şi de Varujan Pambuccian, membru în Comisia IT&C din Camera Deputaţilor.

"Documentul ACTA a fost creat la iniţiativa industriei de divertisment din SUA, incapabilă să compenseze pierderile şi să se adapteze mediului online.

"Vreau să spun foarte clar că noi nu vrem să ne transformăm în poliţişti. Îmi permit să spun că punctul nostru de vedere este că poate, la un moment dat, să fim puşi şi faţa faptului de a bloca site-uri, dar o spun clar: noi nu ne vom transforma în poliţişti!", a precizat preşedintele ANISP.

"De asemenea, noi nu dorim să încărcăm operatorii telecom cu investiţii enorme pentru a face faţă monitorizării, scanării şi stocării unui trafic uriaş", a afirmat Bătrîneanu.

Europarlamentarul Renate Weber afirmă că nu înţelege de ce se încearcă adoptarea unei noi legi, atâta timp cât în ţările UE există legislaţie anti-contrafacere, iar ţările mari producătoare de produse contrafăcute nu sunt parte a acordului.

"În funcţie de ţara în care lucrurile acestea or să fie transpuse în legislaţie, cred, într-adevăr, că vom avea de-a face cu cenzură, dar şi cu autocenzură.

"Or, asta mie mi se pare năucitor, din partea Uniunii Europene, să accepte să legifereze în aceşti termeni, deci, să accepte negocierile, câtă vreme ei ştiu foarte bine că, în Parlamentul European, a existat întotdeauna o majoritate, mai puternică sau mai fragilă, dar, o majoritate care s-a opus mereu blocării internetului şi a făcut lucrul acesta, şi când am discutat dreptul de proprietate intelectuală", a mai declarat la Radio România Actualităţi europarlamentarul Renate Weber.

Siteuri ilegale închise după decizii ale justiţiei

Megaupload, un popular site pentru file-sharing, a fost închis la sfarşitul lunii ianuarie, iar fondatorul şi mai multe persoane din companie au fost acuzaţi de încalcarea drepturilor de copyright.

Fondatorii sunt acuzaţi ca au dus la un prejudiciu de aproape 500 de milioane de dolari, prin încarcarea pe Internet a numeroase materiale protejate de legea drepturilor de autor - filme, muzică sau alte opere, conform acuzaţiilor oficiale, publicate de un tribunal din Virginia.

Kim Dotcom, în varstă de 37 de ani, dar şi alţi trei angajati ai companiei cu sediul în Hong Kong, au fost arestaţi în Noua Zeelandă, la cererea autorităţilor americane.

Megaupload era, la un moment dat, în topul al celor mai vizitate siteuri de pe Internet, cu 150 de milioane de utilizatori înregistraţi şi peste 50 de milioane de accesări zilnic.

Siteului de sharing BTJunkie a fost închis, proprietarii săi temându-se ca ar putea avea aceeaşi soarta ca şi Kim Dotcom, care deţinea Megaupload, ce a ajuns la închisoare.

Fondatorul BTJunkie a precizat că a luat această decizie, îndemnat de închiderea unor alte siteuri similare, precum The Pirate Bay sau Megaupload.

BTJunkie avea aproximativ patru milioane de fişiere de tip torrent active, în fiecare zi fiind adăugate 4.200 de noi torrente şi s-a clasat, anul trecut, pe locul cinci al celor mai populare siteuri de torrente.

Recent, ucrainienii au închis cel mai mare site de torrente naţional, Ex.ua, pentru că distribuia muzică, filme şi alte materiale cu drepturi de autor, în mod ilegal.

Decizia Curţii de Justiţie ajută protestatarii

Săptămâna trecută, Curtea de Justiţie a UE a decis că firmele de internet nu pot supraveghea utilizatorii.

Administratorul unei reţele sociale online nu poate fi constrâns să instituie un sistem de filtrare general, care să-i vizeze pe toţi utilizatorii săi, pentru a preveni utilizarea ilicită a operelor muzicale şi audiovizuale, a decis Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg.

În opinia Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, o asemenea obligaţie nu ar respecta interdicţia de a impune unui asemenea furnizor o obligaţie generală de supraveghere nici cerinţa de a asigura un just echilibru între, pe de o parte, protecţia dreptului de autor şi, pe de altă parte, libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii.

Decizia s-a dat în cazul SABAM, care este o societate belgiană de gestiune care reprezintă autorii, compozitorii şi editorii de opere muzicale.

Cealaltă parte în litigiu este Netlog NV, care exploatează o platformă de reţea socială online, pe care fiecare persoană care se înscrie primeşte un spaţiu personal denumit "profil", care îi este accesibil de oriunde din lume.

Această platformă, utilizată zilnic de zeci de milioane de persoane, are ca funcţie principală crearea de comunităţi virtuale în cadrul cărora aceste persoane pot comunica între ele şi îşi pot face prieteni.

În cadrul profilului lor, utilizatorii pot printre altele să ţină un jurnal, să indice hobby-urile şi preferinţele lor, să îşi arate prietenii, să afişeze fotografii personale sau să publice videoclipuri.

În 23 iunie 2009, SABAM a chemat în judecată Netlog, solicitând printre altele obligarea Netlog să înceteze imediat orice punere la dispoziţie ilicită a operelor muzicale sau audiovizuale din repertoriul SABAM, sub sancţiunea unei penalităţi de o mie de euro pe zi de întârziere.

Netlog a susţinut că admiterea acţiunii SABAM ar echivala cu impunerea unei obligaţii generale de supraveghere, ceea ce este interzis prin Directiva privind comerţul electronic.

O supraveghere preventivă ar impune astfel o observare activă a fişierelor stocate de utilizatori la administratorul reţelei sociale.

Curtea UE răspunde că prin adoptarea unei somaţii de obligare a furnizorului de servicii de stocare să instituie un asemenea sistem de filtrare, instanţa naţională nu ar respecta cerinţa de a asigura un just echilibru între dreptul de proprietate intelectuală, pe de o parte, şi libertatea de a desfăşura o activitate comercială, dreptul la protecţia datelor cu caracter personal şi libertatea de a primi şi de a transmite informaţii, pe de altă parte.

La periferia internetului

Europa de Est este descrisă drept o regiune unde pirateria de produse audio-video şi de programe pentru calculator atinge nivele alarmante, arată o analiză Reuters.

Dar situaţia are o explicaţie în felul în care sunt trataţi consumatorii est-europeni.

Clienţii din ţările mai puţin dezvoltate sunt cel mai des ignoraţi de marii producători de filme sau de muzică.

Pentru mulţi ani, singurul mod de a vedea filmele de la Hollywood în Praga, scrie Reuters, era să le prinzi la cinema sau să cumperi un DVD pentru 30 de dolari, la luni întregi după ce acestea fuseseră lansate în SUA.

Serviciul iTunes al celor de la Apple a intrat în cele 12 state foste comuniste din UE abia anul trecut, la 8 ani după lansarea în SUA.

Chiar şi aşa, conţinutul este limitat, iar preţurile sunt mai mari decât în SUA.

Pe de altă parte, şi nivelul de trai - implicit veniturile - sunt la cote modeste în Est. Şi duc la tentaţia descărcărilor ilegale de conţinut de pe net.

Reuters scrie: "Într-o regiune unde un lider, preşedintele României Traian Băsescu, i-a spus lui Bill Gates că pirateria digitală i-a ajutat naţiunea să construiască o industrie de software înfloritoare, este uşor să vezi de ce companiile se tem să ofere o distribuţie mai largă".

Evocând declaraţiile de atunci ale şefului statului de la Bucuresti, jurnalistii de la Reuters explică de ce est-europenii nu vor ACTA: pentru ca interzice pirateria pe internet.

Zecile de mii de demonstranţi anti-ACTA din Europa se tem, printre altele, că descărcarea ilegală a unui produs media de pe internet se va transforma dintr-o contravenţie civilă în infracţiune care se pedepseşte cu închisoarea şi că acordul va permite supravegherea utilizatorilor într-o manieră pe care mulţi o compară cu tactica vechilor regimuri comuniste.

Şi, deşi pierderile cauzate de furtul online sunt greu de calculat, pentru că de cele mai multe ori, cei care descarcă ilegal filme, poze şi melodii nu ar fi dispuşi să le şi cumpere, se estimează că acestea ajung la zeci de miliarde de dolari la nivel mondial pe an.

Proiecte similare ACTA

SOPA - (Stop Online Piracy Act) este un proiect de lege ce ar permite Departamentului de Justiţie al SUA, precum şi deţinătorilor de drepturi de autor, de a solicita un mandat judecatoresc împotriva siteurilor acuzate ca au permis sau au facilitat încălcarea drepturilor de autor.

PIPA - PROTECT IP Act (Preventing Real Online Threats to Economic Creativity and Theft of Intellectual Property Act) - este este un proiect de lege cu scopul declarat de a oferi guvernului SUA şi a titularilor de drepturi de autor instrumente suplimentare pentru a reduce accesul la "siteuri dedicate pentru a încălca drepturile de autor sau a contraface bunuri", în special cele înregistrate în afara Statelor Unite.