În 2016, România a intrat pe harta mondială a snookerului
La începutul lunii octombrie, Circul Globus din Capitală a găzduit Mastersul European.
Articol de Alex Țențu, 23 Decembrie 2016, 23:01
În 2016, România a intrat pe harta mondială a snookerului. La începutul lunii octombrie, Circul Globus din Capitală a găzduit Mastersul European.Competiția a fost denumită de mulți drept cel mai important eveniment sportiv al anului organizat în țara noastră. Un lucru este cert, a fost evenimentul cu cele mai mari premii acordate în România, mai exact 350.000 de euro.
Turneul a contat pentru ierarhia mondială, așa că 32 de magicieni ai postavului verde s-au prezentat în fața unui public dornic să-i vadă. Campionul mondial, Mark Selby, Judd Trump, Neil Robertson sau John Higgins au stârnit ropote de aplauze, însă vedeta incontestabilă a fost Ronnie O’Sullivan.
Am avut la București un Ronnie O Sullivan într-o formă bună. Cvintuplul campion mondial s-a simțit în largul său, grație prieteniei cu Adrian Thiess, unul dintre organizatorii turneului.
Principalii favoriți s-au calificat fără mari emoții în semifinale, așa că rețeta pentru finalul săptămânii a fost pe măsură.
Spre surprinderea multora, semifinalele au fost scurte. Trump îl învingea cu 6-2 pe Selby, iar O’Sullivan îi administra un sec 6-0 lui Robertson.
Ajungem la momentul marii finale. O Sullivan contra O Sullivan junior, așa cum îl consideră mulți pe Judd Trump, datorită stilului de joc bazat pe atac.
Ronnie O’Sullivan a început mai bine finala, și conducea cu 5-3 la capătul primei sesiuni. Trump a revenit, și trecea în avantaj, 6-5, pentru ca Ronnie să egaleze și să stabilească scorul ultimei pauze.
După revenirea în arenă, O’Sullivan a preluat inițiativa și se desprindea la 8-6. Din păcate pentru el, favoritul publicului s-a relaxat, a comis o serie de erori tactice, iar Trump egala la opt.
În jocul decisiv, O’Sullivan părea în control, însă a pierdut poziția bilei albe. Trump a venit la masă și a închis finala cu un break de 66 de puncte.
Organizatorii dădeau asigurări că în cazul unei bune desfășurări, cel puțin încă două ediții ale Mastersului European vor fi găzduite de România. Din păcate, Adrian Thiess a declarat recent că sunt șanse mici ca turneul să fie organizat și la anul în țara noastră. Organizatorul era dezamăgit că nu a avut nicio susținere din partea autorităților, și că toate cheltuielile au fost suportate din fonduri private.
Pentru cei neinițiați, Mastersul European este echivalent cu un turneu de 1000 de puncte la tenis. Ierarhic vorbind, doar trei turnee se află deasupra: Masters-ul invitațional de la Londra, Campionatul Regatului Unit și Campionatul Mondial.
În luna ianuarie, Ronnie O Sullivan își trecea în palmares al șaselea Masters, după 10-1 în finala contra lui Barry Hawkins.
Mark Selby devenea în luna mai pentru a doua oară campion mondial, după 18-14 în fața chinezului Ding Junhui. Anul de grație al liderului mondial a culminat cu victoria 10-7 în fața lui O’Sullivan, la Campionatul Regatului Unit de la începutul lunii.
În rest, alte momente notabile ale anului snookeristic au fost: triumful lui O’Sullivan de la Openul Galez, 10-5 împotriva lui Neil Robertson, succesul lui Trump de la Openul Chinei, 10-4 în fața lui Ricky Walden, și victoria lui Ding Junhui de la Mastersul Shanghaiului, 10-6 contra lui Selby.
De menționat ar mai fi inițierea proiectului Home Nations Series, cu patru turnee pe teritoriul Arhipelagului Britanic. Pentru a-l face mai atractiv pentru jucătorii de top, organizatorii s-au gândit să acorde un premiu de un milion de lire sterline în cazul în care cineva le va câștiga pe toate.
Am asistat însă numai la surprize. Chinezul Liang Wembo își trecea primul titlu major în palmares, după 9-6 în fața lui Judd Trump, la Openul Englez.
După 25 de ani de carieră, Mark King avea și el să câștige un turneu pe puncte, după ce a dispus cu 9-8 de Barry Hawkins, la Openul Irlandei de Nord.
În fine, la Openul Scoției din această lună, favoritul local, John Higgins, a fost învins cu 9-4 de Marco Fu, care a revenit de la 1-4.