Virgil Popescu: În 2027 va fi pus în funcțiune primul reactor modular SMR

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (4 mai, ora 8:29) - Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Cătălin Cîrnu - Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, a finalizat tranzacţia de un miliard de dolari, prin care preia drepturile ExxonMobil pentru exploatarea de gaze naturale în perimetrul Neptun din Marea Neagră. Este o zonă din care se estimează că pot fi extrase aproximativ 80-100 de miliarde de metri cubi, iar ExxonMobil are jumătate dintre drepturile de exploatare, restul aparţinând celor de la OMV Petrom. Înaintea începerii extragerii gazelor din Marea Neagră, investitorii aşteaptă şi modificarea Legii offshore, care ar trebui să intre săptămâna aceasta în dezbaterea comisiilor de la Senat. Proiectul este în procedură legislativă de urgenţă, iar liderii coaliţiei de guvernare afirmă că până la sfârşitul actualei sesiuni parlamentare ar trebui să fie adoptat. Cum poate România să beneficieze de resursele sale din Marea Neagră vom afla imediat, de la invitatul "Apelului matinal", ministrul energiei, Virgil Popescu. Bună dimineaţa!

Virgil Popescu: Bună dimineaţa!

Realizator: Chiar ieri spuneaţi că veţi face eforturile necesare pentru a grăbi începerea exploatărilor pentru a consuma gaz românesc. În ce condiţii şi în cât timp ar putea începe exploatarea resurselor din Marea Neagră?

Virgil Popescu: Conform datelor pe care le avem de la cei doi operatori, atât de la Exxon, acum şi de la Romgaz şi de la OMV Petrom, gazele din Marea Neagră, dacă totul decurge cum au planificat deja şi nu grăbim, încercăm împreună să găsim soluţii să grăbim procedurile, la sfârşitul anului 2026, începutul anului 2027 vom avea primele gaze din perimetrul Neptun Deep. Ceea ce îmi doresc eu, îmi doresc ca împreună cu operatorii, cu un task-force la nivelul ministerului, care să urmărească îndeaproape acest proiect major de independenţă energetică al României, să ajutăm şi să grăbim, practic, să ardem etape, să grăbim procedurile, să grăbim avizele, autorizaţiile, în aşa fel încât să reuşim să-l finalizăm mai repede, pentru că orice timp câştigat va aduce beneficiul suplimentar României şi, evident, securitate energetică regiunii.

Realizator: Da, ceea ce ne dorim cu toţii. Mă gândesc că acest proiect a fost grăbit şi din cauza războiului din Ucraina, dar ce se întâmplă cu Legea offshore, practic, ce vor aduce modificile, care, înţeleg, printre altele, că vizează valoarea taxelor şi eliminarea unor restricţii?

Virgil Popescu: Legea offshore, practic, aduce, am spus şi o voi repeta tot timpul, cred că cel mai important lucru pe care îl aduce offshore în afară de reaşezarea taxelor într-o formă win-win, în aşa fel încât să începem investiţiile în Marea Neagră, aduce stabilitate şi predictibilitate - ăsta cred că este principalul lucru pe care îl aşteaptă investitorii. Avem clauze de stabilitate şi predictibilitate.Ce înseamnă asta? Înseamnă că avem două articole în modificările la Legea offshore prin care regimul fiscal pe care această lege îl stabilește se va aplica pe toată durata acordului petrolier, indiferent dacă în viitor regimul fiscal va scădea sau va creşte în România. Vorbim de regimul fiscal specific activităţilor petroliere, deci, nu vorbim de regimul de impozitare general. Stabilitatea şi predictibilitatea au fost principalul lucru pe care l-au cerut investitorii şi prin aceste modificări facem ca acest lucru să se întâmple. Doi, scoatem un prag de impozitare, sub 85 de lei - practic, în jurul cifrei care reprezintă probabil preţul de cost în condiţiile actuale ale extragerii gazului natural din Marea Neagră, pentru că nu-i normal să impozităm un preţ de cost -, iar acel lucru sunt convins că va stimula investiţiile în Marea Neagră nu numai în perimetrul Neptun Deep, pentru că mai sunt şi alte perimetre unde pot începe investiţiile. Şi nu în ultimul rând, statul român se asigură că atât în perioadă de criză energetică, cum ne aflăm acum, sau în cazuri de întreruperi ale fluxurilor de aprovizionare, cantitatea de gaz scoasă din Marea Neagră va fi cu prioritate consumată, vândută în România, în aşa fel încât să ne asigurăm în principal consumul intern, iar surplusul să-l putem da în afara României. Şi acest lucru este stipulat în lege: securitatea energetică a României în prim plan şi apoi securitatea regională. Cu toate că, trebuie să spunem şi să recunoaştem, cantitatea de gaze pe care o va exploata şi o va scoate România în urma demarării exploatării din Neptun Deep se va dubla şi va fi cu mult mai mare decât posibilităţile de consum ale României, deci, noi sperăm să nu ajungem ca să apelăm această clauză din Legea offshore, să fie nevoie de intervenţia statului pentru a direcţiona cantităţi de gaze scoase din aceste perimetre în producţia internă. Şi în ultimul rând, modificările la lege se referă nu numai la regimul offshore, se referă şi la onshore de adâncime - şi aici ne referim în mod special la perimetrul Caragele, acolo unde s-au descoperit gaze la peste 3.000 de metri adâncime, şi stabileşte acelaşi regim fiscal atât pentru onshore de adâncime, cât şi pentru offshore.

Realizator: Vorbeam ceva mai devreme despre independenţa energetică - un concept şi, până la urmă, un ţel pe care vrem să-l atingem. Există însă investitori - aminteaţi şi de mediul de afaceri - interesaţi de zona Mării Negre inclusiv pe zona de energie eoliană?

Virgil Popescu: Da, există și la minister au venit mai mulți investitori. Lucrăm, în momentul de față, la minister, pentru a promova o ordonanță de urgență cu privire exact la acest lucru, la modul de construire, la modul de amplasare, la modul de alocare a resurselor energetice offshore, de energie electrică offshore de vânt, în așa fel încât să avem un cadru legislativ și, apoi, investitorii să știe exact despre ce este vorba, cum se vor organiza licitațiile pentru perimetre la Marea Neagră, pentru perimetre de vânt. Şi, de asemenea, Hidroelectrica dorește să construiască un program-pilot de minim 300 de Megawați al unei ferme offshore wind, în așa fel încât să avem primul parc eolian offshore wind cât mai repede posibil, iar eu astăzi plec la Sofia, la întâlnire cu colegii miniștrii energiei din regiune - Grecia, Bulgaria, Turcia, Azerbaidjan, Serbia - și împreună cu colegii bulgari dorim să facem împreună, să dezvoltăm împreună, țările riverane la Marea Neagră, să dezvoltăm împreună ferme eoliene offshore de producere a energiei electrice.

Realizator: Sunt sigur că vom avea detalii și după această întâlnire, dar pe final de interviu, pe fondul războiului din Ucraina și a creșterii prețurilor la energia electrică, Uniunea Europeană a decis să permită redeschiderea minelor de cărbune; sunt câteva țări din Uniunea Europeană care importă cărbune, inclusiv din Australia. La noi, în Valea Jiului mai sunt patru mine din cele 15, câte erau odată. Există un plan pentru Valea Jiului în acest sens sau pentru alte mine?

Virgil Popescu: Cele patru mine, aici trebuie să recunoaștem sincer, cele patru mine funcționează în momentul de față și reușesc să scoată cărbune pentru funcționarea a două, maxim trei zile, dar nu tot timpul în fiecare săptămână, a termocentralei de la Paroșeni, care este o termocentrală mai mică. Capacitatea calorică a cărbunelui din Valea Jiului este în jur de 3.500 de kilocalorii. Pe acest tip de capacitate calorică este setată tehnologia de la Paroșeni și a fost setată, evident, și tehnologia de la Mintia în vremea când a fost construită. Cărbunele care s-a importat și cărbunele care se importă din Australia, din Indonezia are cu mult peste această capacitate, în jur de 5.000 - 6.000 de kilocalorii și, practic, dacă am importa acest cărbune, există riscuri foarte mari de distrugere a cazanelor. S-a încercat, la un moment dat, să se facă anumite studii; coincidență sau nu, acele studii... la un moment dat, au vrut să facă cu companii din Federația Rusă, chiar cu Rosatom, care este o companie în domeniul nuclear. Nu s-au finalizat aceste lucruri. Este foarte complicat să se ia vreo decizie, hai să importăm un cărbune care nu este în parametrii și, apoi, lucrurile să nu meargă. Mai mult, Complextul Energetic Hunedoara, acolo unde ar putea să se ardă un cărbune de o putere energetică mai mare, este în insolvenţă, este în administrare judiciară. Deci, este în sarcina administratorului judiciar acest lucru, nu mai este în mâinile Ministerului Energiei. Dar la Complexul Energetic Olteania am luat deja această decizie, premierul a luat această decizie, am discutat cu conducerea de acolo și va crește capacitatea de lignit, de extracţie de lignit şi producţia de energie electrică cu 300 de Megawaţi.

Realizator: Dar mă gândesc că ar trebui să vorbim și despre o posibilă retehnologizare. În fine, sunt multe alte chestiuni, mă gândesc eu că le-aţi luat în calcul.

Virgil Popescu: Acum, ca să fiu sincer, decât să investim în retehnologizări pe cărbune din bani proprii, din bani de la buget, pe fonduri europene, când vorbim de cărbune, şi lucrurile trebuie spuse foarte, foarte direct, în condiţiile în care România are rezerve de gaze naturale şi îşi acoperă producţia, strategia noastră este să investim fonduri europene cât mai putem să folsim fondurile europene pentru gazele naturale şi să trecem de la cărbune la gaz natural, pentru că este tot resursa noastră. Avem avantajul că folosim la fondurile europene și, evident, vom folosi începând cu 2026 gazul natural din producția internă.

Realizator: S-a vorbit și despre minireactoarele pe care România și le-ar dori cele, cu tehnologia SMR, sunt o soluție?

Virgil Popescu: Da. Reactoarele de tip modular, small and medium reactors, sunt reactoare de generaţia a IV-a, ultima tehnologie în domeniul reactoarelor. Au un avantaj foarte clar față tractoarele clasice, sunt flexibile, pot funcționa cu putere flexibilă, de la 70 Megawaţi până la 900 de Megawaţi pentru fiecare modul în parte, ăsta este avantajul, de aia spun că sunt modulare. Un reactor, o baterie de rectoare poate funcționa independent cu fiecare reactor. România are avantajul de a fi prima ţară care va putea beneficia de această tehnologie. Va fi un hub regional pentru aceste reactoare de tip modular și, de asemenea, va fi un operator al reactoarelor de tip modular, prin societatea Nuclearelectrica, care este deţinută de statul român. Eu cred în tehnologia reactoarelor modulare şi sunt convins că primul reactor modular în România va fi pus în funcțiune mai repede decât reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă. Estimăm în jur de 2027 primul reactor modular; reactoarele de la Cernavodă 2030-2031.

Realizator: După ce vom fi extras deja gazele naturale din Marea Neagră, corect.

Virgil Popescu: Cam în aceeaşi perioadă, de aia am spus că începând cu 2026-2027 eu cred că România va deveni independentă energetic, pentru că vom avea suficient de mult gaz ca să putem produce şi energie electrică cu gazul natural, vom avea și un reactor modular nuclear, reactoarele clasice o să fie în linie dreaptă, construcția acestora, şi sunt convins că România în acel moment, vom avea multă energie regenerabilă, pentru că nu stăm, în paralel folosim fondul de modernizare pentru
dezvoltare de energie eoliană și energie fotovoltaică, iar mixul energetic de la acea vreme va fi un mix energetic care va avea multă energie regenerabilă, energie nucleară și energie produsă de gazele naturale. Să nu uităm energia hidro.

Realizator: Da, rămânem optimişti, pentru a ne îndeplini acest ţel: independența energetică. Mulțumesc pentru discuție Și drum bun, îmi spuneați că veţi pleca astăzi!

Virgil Popescu: Vă mulţumesc.

Realizator: Invitatul "Apelului matinal" de astăzi a fost ministrul energiei, Virgil Popescu.