Violenţele interentice de la Târgu Mureş: după 20 de ani
La Târgu Mureş încep manifestările care marchează 20 de ani de la evenimentele interentice violente soldate cu cinci morţi şi aproape 300 de răniţi.
Articol de Raul Matiş, Târgu Mureş, 19 Martie 2010, 14:25
La Târgu Mureş încep manifestările care marchează 20 de ani de la evenimentele interentice violente soldate cu 5 morţi - 2 români şi 3 maghiari, 278 de răniţi, o biserică ortodoxă incendiată şi vandalizarea sediilor locale ale UDMR şi PNŢ.
Astfel, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, condus de europarlamentarul Tokes Laszlo şi Liga Pro Europa, condusă de Smaranda Enache, organizează ciclul de manifestări intitulat "Martie al Iubirii".
În program sunt cuprinse un marş al dreptăţii şi toleranţei la care participanţii vor defila cu făclii pe un traseu prestabilit.
UDMR a organizat depuneri de coroane la mormântul scriitorului Suto Andras, cel care şi-a pierdut un ochi în urma bătăilor primite în martie 1990, dar şi o întâlnire cu urmaşii celor care au căzut victime ciocnirilor violente de atunci.
Pentru evenimentele sângeroase vina o poartă nu populaţia românească sau ungurească, nu oamenii de rând, ci scenografii acestor evenimente.
"Ne reîntoarcem la spiritul Timişoarei, la spiritul revoluţiei româneşti, când ungurii şi românii s-au îmbrăţişat şi ne-am bucurat împreună cu ocazia căderii perechii dictatoriale de la putere, la căderea comunismului” a declarat Laszlo Tokes.
Episcopul reformat, în prezent parlamentar european, a fost personalitatea publică principală din timpul revoltei anti-comuniste din decembrie 1989 de la Timişoara.
Pentru ciocnirile violente de la Târgu Mureş adevărul încă nu este cunoscut pe deplin. Fost corespondent al Radio România la Budapesta, jurnalistul Dorin Suciu, a fost martor al evenimentelor de la Târgu Mureş şi a realizat un studiu pe această temă, intitulat "Războaie de imagine împotriva României. Pogromul de la Târgu Mureş".
"Cele întâmplate atunci în martie 1990, în care vinele românilor şi ale maghiarilor sunt împărţite, au fost copios şi fără ruşine folosite de către unii pentru a acredita ideea falsă că România este sfâşiată de un conflict interentic fără leac, că românii sunt nişte naţionalişti şovini incurabili şi că minoritatea maghiară este persecutată mai rău chiar decât pe vremea lui Ceauşescu", a declarat Dorin Suciu.