UE,"un şantier ce se reconstruieşte instituţional"(LIVE TEXT)

"Subiectul Uniunea Europeană este foarte puţin discutat la noi."

"Pentru a înţelege ce s-a întâmplat la Bruxelles ar trebui să spunem de ce am ajuns aici, de ce uniunea este în situaţia de a fi în mare dificultate economică şi financiară".

"Au existat doi piloni. Unul a fost pactul de stabilitate şi creştere care a fost adoptat în 1992. Deşi limitele de 3% deficit şi grad de îndatorare 60% pentru datoria publică figurau în acest tratat, respectarea acestor criterii se baza pe câteva elemente: responsabilitatea individuală a statului membru, eventualele presiuni ale Comisiei Europene şi în sfârşit, dacă exista un motor eficient pentru respectarea pactului, acesta era pentru statele din afara zonei euro".

"România a fost avertizată în 2007 cu privire la riscurile de depăşire a deficitului, fapt confirmat în 2008".

"Una din cauzele fundamentale prin care s-a ajuns la această criză de încredere în Uniune a fost ascunderea miezului pactului de stabilitate şi creştere".

"Un alt pilon pe care s-a sprijinit avansul UE a fost agenda Lisabona".

"Nici agenda Lisabona nu a avut elemente de coerciţie împotriva statelor care nu respectau obiectivele".

"Din punct de vedere politic ar fi fost extrem de dificil să se impună statelor instrumente centralizate la nivelul Uniunii Europene."

"Nu văd o motivaţie corectă să îi acuzăm pe iniţiatori, cei care au gândit acum zece, douăzeci de ani instrumentele de control ale monedei euro".

"Această criză ne-a făcut să descoperim câteva realităţi şi să le tratăm altfel".

"Disciplina bugetară nu este suficientă".

"Exemple sunt Spania şi Irlanda".

"Nu a observat nimeni sau nu au existat instrumente prin care să se constate că s-a ajuns la datorii publice enorme, care, acum pe timp de criză n-au mai lăsat statelor nicio marjă de manevră pentru a-şi finanţa bugetul de stat".

"Aceste constatări n-au făcut decât să împingă statele membre UE către găsirea de instrumente, ori aceasta nu se putea face decât aşa cum s-a făcut acum: printr-o analiză a ce este de făcut pentru ca statele să rămână în parametrii fixaţi de pactului de stabilitate şi creştere".

"Constatările ne-au făcut să transformăm Uniunea Europeană într-un şantier care se reconstruieşte instituţional".

"Uniunea monetară se completează cu o uniune fiscală şi economică".

"Deciziile adoptate la ultimul consiliu european au ca obiectiv prezervarea uniunii".

"O destrămare a uniunii ar reînvia naţionalismul monetar şi toate statele ar avea enorm de pierdut"

"Adoptarea unor mecanisme de solidariate, cel de stabilitate şi facilitatea europeană de stabilitate financiară".

"Adoptarea de aranjamente de supraveghere bugetară care să împingă UE spre politici de calitate".

"Miza finală nu este delegarea de competenţe către Bruxelles."

"Acesta este mijlocul prin care poate exista o supraveghere corectă a politicilor fiscale şi economice ale statului".

"Ceea ce s-a adoptat mai reprezintă un lucru important, este de asemeni analiza mea, modul cum se vor desfăşura lucrurile în UE are darul de a nu permite ca în zona euro sau UE să nu fie ţări care nu duc politici de calitate dar se ascund în marea familie euro sau UE":

"Un alt element decis este legat de revenirea la normalitate prin cele trei măsuri care vizează punerea în valoare şi respectarea acordului de la Mastricht".

"Primul element este menţinerea bugetelor în echilibru sau surplus".

"Un alt mijloc de asumare a responsabilităţii încadrării în deficitul maxim este înscrierea acestei reguli în Constituţie sau într-un act echivalent".

"Pentru a se preveni orice aranjament local, modul cum va fi introdus în Constituţie sau în legislaţie echivalentă, acest obiectiv al pactului de stabilitate şi creştere va fi aprobat de Curtea de Justiţie a UE."

"Obligaţia ca toate staele membre UE, cu accent deosebit pe statele euro să revină la deificitele de maxim 0,5% şi la nivel de îndatorare de maxim 60%, în conformitate cu un program stabilit de UE":

"Noi nu suntem în situaţia de a avea astfel de programe deoarece deficitul pe noul an este 1,9% şi ne îndreptăm spre 0%".

"Ştiu că este criticabil ca pe timp de criză să ai un deficit redus".

"Deficitul de 0,5% ca fiind un deficit maxim al statelor membre euro şi al celor care vor adera la acord, revine în forţă ca o chintesenţă a revenirii la normalitate".

"Se va trece la o politică de reducere a nivelului de îndatorare cu costurile specifice, îngheţarea salariilor şi pensiilor, reducerea cheltuielilor statului".

"Acest acord de uniune fiscală crează şi un instrument de evitare a erorilor".

"Execuţia bugetară va fi monitorizată".

"Statele care sunt în pericol de deficit excesiv intră sub monitorizare permanentă".

"Niciun stat nu poate angaja credite externe fără ca această planificare să nu fie trimisă la Comisia Europeană."

"Înainte de sfârşitul anului vom avea un proiect al acordului de uniune fiscală".

"Acordul va fi adoptat de Consiliul European din luna martie".

"Toate deciziile din programul de guvernanţă economică au fost adoptate de Consiliu şi de Parlament şi intră în vigoare în luna decembrie, când vor fi publicate în Monitorul Oficial".

"Elementele din toate programele consiliului şi parlamentului se regăsesc într-o formă sau alta în acordul de uniune fiscală".

"Trebuie să evităm în România o dezbatere în necunoştiinţă de cauză".

"Esenţa este ca ceea ce s-a adoptat şi se va adopta în martie 2012 să fie adoptat în cunoştiinţă de cauză şi cu susţinere documentată".

"Eu mi-am asumat ca şef de stat că România va adera la acest acord".

"Consider că aderarea noastră la acest acord este în interesul României".

"Am fost cel mai preocupat lider din non-euro ca România să aibe acces la acest acord, nu a fost uşor".

"Faptul că avem şansa să fim împreună cu statele din zona euro ne crează şansa de a nu rămâne blocaţi în acea Europă cu două viteze".

"Acordul fiscal nu modifică bugetul de stat al României"

"Nu cred că acordul îl va afecta în nici un fel pe român, nici în plus nici în minus."

"În schimb, îi va garanta oricărui român că va trăi într-o UE sănătoasă financiar, care nu va mai trece prin astfel de crize."

"Îi va garanta că va trăi într-o UE care nu va culege efectele globalizării şi să reacţioneze ţara lui, UE să reacţioneze tăindu-i salariul, ci va avea predictibilitate, pentru că UE se aşează pe nişte baze economice solide."

"Dacă am înscris deficitul de 0,5% în Constituţie sau într-un act echivalent, judecă judecătorii de la Curtea Europeană de Justiţie".

"Opinia mea este că nu avem soluţie decât prin Constituţie".

"Termenul este de sfârşitul anului 2012. Dacă nu îndeplinim condiţiile nu aderăm la acord".