"UE decontează cheltuielile pentru sprijinirea refugiaţilor"

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizatori: Cătălin Cîrnu şi Daniela Petrican

Daniela Petrican: Sute de mii de refugiați ucraineni au intrat în România de la începutul războiului acum mai bine de o lună. Este clar că atâta timp cât vor continua operațiunile militare vor urma și alte valuri de refugiați. Autoritățile fac eforturi pentru a oferi primul ajutor acestor oameni, pentru unii să le acorde la cerere statut de azilant sau să le ușureze situația, în măsura în care se poate; și organizațiile de caritate, ca de altfel și persoane particulare, s-au raliat acestor eforturi.

Cătălin Cîrnu: Dar până ajutorul material și financiar provine din Fondul de Rezervă al statului român, iar cu cât situația se prelungește cu atât cresc presiunile pe posibilitățile autorităților de a primi refugiați. În acest caz, accesarea de fonduri și mijloace de pe filiera comunitară devine necesară, iar invitatul 'Apelului Matinal' de astăzi este Victor Negrescu, europarlamentar. Bună dimineața.

Victor Negrescu: Bună dimineaţa şi multumesc pentru invitaţie.

Cătălin Cîrnu: Mulțumim că ați acceptat. O știre a agenției ungare de presă MTI anunța că Ungaria va primi 300 de milioane de euro din fonduri comunitare din cauza războiului ruso-ucrainean, sumă ce poate fi utilizată în mod liber pentru acoperirea costurilor care apar. Declarația a fost făcută de șeful cancelariei premierului, iar cuantumul este unul mare, cel puțin la prima vedere. Ştim că Ungaria se găsește în campanie electorală, așa că ne întrebăm ce poate face România pentru a reduce impactul costurilor în acest dosar.

Victor Negrescu: În primul rând trebuie spus că UE decontează toate cheltuielile care sunt realizate de către statele membre pentru sprijinirea refugiaţilor. De fapt, lucrurile acestea se întâmplă în prezent, fie că vorbim de toate investiţiile care se fac pentru sprijinirea refugiaților, fie că vorbim de protecţia frontierelor, fie că vorbim de investiţii suplimentare necesare pentru a face faţa la actualele provocări. Mai exact, ca să vă dau câteva elemente concrete, astăzi cei care iau în propriile case refugiați, persoane care vin din Ucraina primesc o sumă de bani pe fiecare zi petrecută de respectivele persoane în propria casă. De asemenea, există fonduri care au fost alocate tocmai pentru a crește capacitatea noastră de asigurare a protecției frontierelor, chiar sunt persoane de la nivelul UE angajate în structura care este denumită Frontex, care au fost trimise în România. Au fost trimise și tehnologii, și elemente care sprijină suplimentar protecția frontierelor. Mai mult de atât, știți că recent s-a creat în România un hub special pentru refugiați, chiar la frontieră, care oferă asistență integrată pentru refugiați, acel hub este finanțat din programele europene. Deci niciun moment România nu va trebui să suporte singură cheltuielile protecției refugiaților și toate aceste elemente sunt decontate cel puțin în prezent și urmează a fi decontate din /.../ suplimentare. Probabil că România va beneficia de un sprijin financiar mai consistent decât Ungaria. Momentan nu avem o cifră precisă, însă e clar că aceste mecanisme există în prezent și ele vor fi și în perioada următoare.

Daniela Petrican: Activitatea europarlamentarilor români este mai puțin cunoscută în țară. Sunt voci care spun că parlamentarii români de la Strasbourg fac prea puțin în chestiuni ce ne privesc în mod direct. Cum pot influența deciziile de la Strasbourg reprezentanții noștri, mai ales într-o cauză umanitară ce ne implicată de mult?

Victor Negrescu: Sunt foarte multe lucruri care se pot face. Ca exemplu, eu încă de la începutul conflictului, am solicitat crearea unor coridoare umanitare pentru refugiați, un demers sprijinit de aproape 100 de europarlamentari și prin acțiunea noastră am iniţiat, am convins Comisia Europeană să declanşeze Mecanismul de protecție civilă care permite astăzi fiecărui refugiat care intră în UE să aibă acces la educație, la sănătate, la servicii sociale, ceea ce e un lucru benefic și fluxul la frontieră să fie unul mai rapid. Tot noi am aprobat chiar, săptămânile trecute, flexibilizarea fondurilor europene pe zona de coeziune. Astăzi, practic, nu mai trebuie cofinanțare pentru acele proiecte care au legătură cu refugiații, se pot accesa mult mai rapid, se pot redirecționa sau realoca din bani europeni necheltuiţi - sunt foarte mulţi în România, din păcate - către aceste direcții care sprijină zonele de frontieră, comunităţile de frontieră şi refugiații. Mai mult decât atât, la nivelul bugetului european, Parlamentul European joacă un rol extrem de important, eu sunt raportor alternativ pentru bugetul european, atât pentru anul acesta, cât și pe anul viitor şi acolo am introdus suplimentare, tocmai pentru a sprijini ţările aflate la frontieră cu Ucraina. Sunt fonduri inclusiv pentru a face față cu ceea ce ne confruntăm în prezent, creşterea prețurilor la energie sau posibila criză alimentară. Sunt resurse financiare, chiar Parlamentul European a aprobatrecent un document care oferă statelor membre recomandări și resurse europene, tocmai pentru a face faţă acestei provocări și e un lucru pozitiv. Iată, europarlamentarii fac lucruri. E adevărat, uneori este mai dificil de comunicat. Uneori, lucrurile sunt foarte tehnice. Dar fiecare element pe care noi îl facem poate să îmbunătăţească viaţa românilor şi e important ceea ce se întâmplă la nivel legislativ în UE.

Cătălin Cîrnu: De curând, spuneaţi tot dumneavoastră că Uniunea Europeană are nevoie de o revizuire a cadrului bugetar 2021-2027 și de mai multă flexibilitate. Puteți nuanţa acest enunţ?

Victor Negrescu: Da, sunt nişte lucruri extrem de importante. Practic, noi, la nivel european, ne fixăm un buget pe o durată de 7 ani. Este un lucru pozitiv că avem această predictibilitate, însă, cu siguranţă, nimeni nu a putut anticipa ceea ce se întâmplă în prezent, fie că vorbim de pandemie, fie că vorbim de criza refugiaților. În acest context este, cred eu, oportun să revizuim direcţiile de finanțare, avem zona aceasta de energie, zona de agricultură - sunt direcţii importante și noi mai susținem încă ceva extrem de important, care mi se pare relevant - este extinderea perioadei de finanțare pentru perioada financiară anterioară 2014-2020. Acolo avem o regulă n plus trei, adică putem să mergem cu acele fonduri europene până în 2023. Ori am văzut și am întâmpinat aceste dificultăți şi ar fi oportun să reuşim să mergem până în 2024, pentru că avem fonduri necheltuite, proiecte care au fost contactate și care, din cauza contextului, nu au putut fi implementate şi ar fi într-adevăr oportun să avem această flexibilitatea pe care am evocat-o. Flexibilitate înseamnă să accesăm bani mai uşor, să fie mai simplu, să facem lucrurile cum trebuie și să avem proiecte care ajută și populația din România, îi ajută şi pe refugiaţi şi să trecem cu bine peste aceste situații extrem de dificile pentru fiecare.

Daniela Petrican: Chiar dumneavoastră ați solicitat în plenul Parlamentului European aderarea României la Schengen în acest an. Credeți că e momentul să fie redeschisă discuția?

Victor Negrescu: Cred că este momentul să insistăm pentru acest deziderat important pentru România. Ţara noastră respectă toate criteriile de aderare la spaţiul Schengen de foarte mulţi ani. Ne-a fost respins acest lucru. Chiar România a încercat de peste 20 de ori să supună la vot acest lucru, însă de fiecare dată ne-am retras solicitarea pentru că nu exista o unanimitate. Deci, să ştiţi că statele membre votează aderarea la spaţiul Schengen, nu instituţiile europene, instituţiile europene ne sprijină, Comisia Europeană şi Parlamentul European. În iunie urmează un consiliu de justiție și afaceri interne, unde am putea să discutăm despre acest subiect, pentru că România, astăzi, să ştiţi că face parte din toate mecanismele din spaţiul Schengen, mai puţin nu suntem membri în acest spaţiu /.../

Cătălin Cîrnu: Amintea şi de Frontex, printre altele.

Victor Negrescu: Şi atunci când intră refugiaţii, datele sunt urcate în baza de date comună, şi atunci când, practic, se întâmplă anumite probleme, totul este comunicat la nivelul spaţiului Schengen, deci România este de facto în spaţiul Schengen, fără să fie de drept și acest lucru nu este un lucru normal şi cred că ar fi oportun să insistăm pentru acest lucru. Cred că se poate face și anul acesta cred eu că este un moment crucial pentru acest deziderat.

Cătălin Cîrnu: Să sperăm că până la urmă vom izbuti să trecem şi de această mică problemă. Mulțumim pentru prezența la "Apel matinal" şi pentru discuția pe care am purtat-o.

Victor Negrescu: Mulţumesc şi eu pentru invitaţie. Vă doresc o zi frumoasă în continuare!