”Trebuie să rămânem în continuare solidari cu cei care sunt vulnerabili”

"Apel matinal" - Invitat: Ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI - Realizator: Aproape că nici nu se mai numește fenomen. Este o stare de fapt: deficitul de muncă, bineînțeles, cu aport intelectual, este prezent nu doar la noi, ci și în țări despre care cu ceva ani înainte nici nu se putea imagina. Evident, ne interesează ce se poate îndrepta la noi. Sunt cel puțin două paliere de analiză pentru această lipsă: îmbătrânirea populației și deficiențele școlii românești. Invitatul "Apelului matinal" din această dimineață este ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi. Bună dimineața!

Marius Budăi: Bună dimineaţa tuturor şi mulţumesc foarte mult pentru invitaţie!

Realizator: În ultima vreme, și alți decidenți ai statului român au constatat că lipsa forței de muncă având de calificare medie, dar și superioară, se resimte până la un nivel ce tinde să devină periculos pentru evoluția noastră economică și socială. Căror cauze atribuiți această stare de fapt?

Marius Budăi: Apreciem la nivel de Minister al Muncii că reducerea disponibilului de forță de muncă locală este determinat de mobilitatea și migrația forței de muncă, mobilitatea externă, pot explica parte din dificultăţile înregistrate de companiile locale. O dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, statutul de membru al Uniunii Europene oferă cetăţenilor români posibilitatea de a se angaja pe piața muncii din celelalte state membre. Astfel, libera circulaţie şi dreptul de a munci în interiorul Uniunii Europene constituie drepturi de bază ale cetățenilor europeni, drepturi care sunt stabilite prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi astfel, migraţia forţei de muncă este una de care "beneficiem" și noi.

Realizator: Iar în acest caz, în portofoliul ministerului dumneavoastră ce soluții pe termen mediu și lung se găsesc, apropo de criza forței de muncă?

Marius Budăi: Avem Agenţia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, care este instituţia aflată sub autoritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale. Prin această agenţie, acordăm o importanţă deosebită semnalelor venite de la angajatori cu privire la nevoile de competențe. De aici am creat şi un parteneriat care se va şi semna şi va deveni și operabil, între Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă și tot ceea ce înseamnă partenerii sociali şi anume, sindicate şi patronate. Am avut chiar recent un audit de la Comisia Europeană. Așteptăm raportul. Acolo, ca primă informație, pot să vă spun, până ce o să am și materialul scris, s-a dovedit faptul că în ultimul timp, Agenţia Naţională a devenit o agenţie care nu numai efectuează plăţi, ci este și proactivă pe piața muncii. Am avut acțiuni extrem de importante în ultimul timp. Spun că acum, luna mai este declarată Luna Economiei Sociale. De exemplu, chiar astăzi, la Botoșani, la mine acasă, am un eveniment extrem de important, bazat pe economia socială. Săptămâna trecută, la Bihor, în județul Bihor, la Oradea, o acțiune extrem de importantă, pe un proiect transfrontalier care se denumea "Îndrumarea tinerilor în carieră". Am spus eu, în discuțiile pe care le-am purtat cu directorul Agenției Judeţene din Bihor și cu oamenii de acolo și am ajuns la concluzia că de fapt, simbolic, am putea denumi această acţiune "îndrăgostirea tinerilor de meserii", un parteneriat între Ministerul Muncii, Inspectoratul Şcolar Judeţean din Bihor şi patronatele de acolo. Este un parteneriat care a dat roade şi am văzut tineri care au fost extrem de interesaţi de a afla despre meserii. Este un alt fel de târg de joburi de muncă...

Realizator: Apropo de acest lucru, domnule ministru, în trecut, Ministerul Muncii avea propria sa reţea de şcolarizare pentru diverse profesii care fie erau căutate, fie erau impuse. De educaţia profesională a viitorilor adulţi se preocupa şcoala reprezentată de colegii dumneavoastră de la Ministerul Educaţiei. Se mai poate vorbi de o colaborare efectivă astăzi între cele două ministere?

Marius Budăi: Am avut discuţii repetate cu domnul ministru Sorin Cîmpeanu. Deblocăm acum şi acel proiect ReCONNECT, pentru identificarea tinerilor care încă nu sunt calificaţi, pentru a putea, practic, să continuăm ceea ce - o măsură pe care eu o văd foarte, foarte importantă şi anume, formarea continuă şi profesionalizarea şi perfecţionarea în funcţie de provocările apărute pe piaţa muncii, pentru că nu numai acum, dar mai ales după pandemie, ştiţi foarte bine că dinamica activităţilor s-a schimbat foarte mult şi atunci, o perfecţionare continuă este practic o necesitate şi avem astfel de discuţii la nivel de Ministerul Muncii cu Ministerul Educaţiei.

Realizator: Importul de mână de lucru calificată din est, din ţări asiatice, mai ales, este o realitate. Există demersuri la nivelul ministerului privind încurajarea unui nou contingent de forţă de muncă non-UE?

Marius Budăi: Nu vorbim de încurajare, vorbim de un răspuns al Ministerului Muncii şi al Inspectoratului pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, un răspuns către solicitările a ceea ce înseamnă necesitatea de forţă de muncă pe piaţa muncii din România. Patronatele ne-au solicitat acest lucru şi am dat o hotărâre de guvern iniţiată de Ministerul Muncii şi aprobată de guvern pe un contingent de 100.000 de cetăţeni în acest an.

Realizator: În ce proporţie a fost atrasă până acum posibila forţă de muncă în rândurile refugiaţilor din Ucraina?

Marius Budăi: Avem aproximativ 3.000 de lucrători deja angajaţi de la izbucnirea războiului. Chiar aseară discutam cu directorul Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă şi cu preşedintele Agenţiei Naţionale, aici, la Botoşani şi discutam despre încă un număr de cetăţeni ucraineni care îşi doresc să lucreze în România şi chiar cetăţeni ucraineni cu dizabilităţi. Ceea ce vreau să fac, o precizare, cu acordul dumneavoastră, este că trebuie să ştim că nu sunt locuri de muncă create în mod dedicat sau special pentru cetăţenii ucraineni. Sunt locurile de muncă existente pe piaţa forţei de muncă, pe care le pot ocupa şi cetăţenii români. Deci nu sunt locuri de muncă dedicate special sau create special pentru cineva anume.

Realizator: Nu pot să nu vă întreb şi de valoarea punctului de pensie. Dacă nu greşesc, începând cu anul 2023, valoarea punctului de pensie se majorează cu rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. Există bani pentru această majorare?

Marius Budăi: Nu avem, construcţia bugetului pe anul 2023 nu este făcută, ştiţi foarte bine, dar noi suntem acum în interiorul anului 2022, unde provocările şi situaţiile sunt extrem de grave. Mă refer aici la situația post-pandemică, dar și la situația de securitate de la granițele României, care a adus anumite dificultăți în situația economică și chiar la nivel mondial, nu numai în România. Suntem extrem de atenți, am implementat un prim pachet social la începutul anului, știți foarte bine, după care a apărut această situație de război, suntem acum în implementarea pachetului "Sprijin pentru România", unde 60% din fonduri se duc către mediul privat și 40% către cetățenii vulnerabili, pentru că noi considerăm că trebuie să rămânem în continuare extrem de solidari cu cei care sunt vulnerabili și în continuare suntem în analiză, să vedem ce se întâmplă și ce putem face pentru sistemul de pensii per total. Când vom avea construcția bugetului pe 2023, la sfârșit de an, vom face atunci calculele și veți vedea că se vor regăsi și sume în buget.

Realizator: Și mai am o ultimă întrebare: ce noutăți mai sunt privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență la capitolul 9,4% din PIB pentru pensii?

Marius Budăi: Haideți să clarificăm, nu discutăm de o renegociere per total. Ați precizat dumneavoastră foarte bine la acest capitol. Este, practic... O renegociere ar însemna să scoatem o reformă, să introducem altă reformă sau să renunțăm la o anumită reformă. Nicidecum! Nu ne dorim nici să punem în pericol implementarea PNRR, nici să scoatem cine știe ce reformă de acolo, dar sunt aceste aspecte care trebuie să fie discutate și trebuie să existe disponibilitate din partea Comisiei Europene - și eu am căutat și parteneri naționali, dar și parteneri europeni care să mă sprijine în acest demers. Chiar astăzi de dimineață am postat pe o rețea socială o scrisoare a domnului Luca Visentini, secretarul general al Sindicatelor din UE, adresată către comisarul pentru muncă, dar și către vicepreședintele Comisiei Europene, în care îi roagă să discutăm, și este o scrisoare adresată în sprijinul României, pentru că s-a înțeles și la nivel de confederații sindicale europene că acest 9,4% și acel an 2070 nu sunt niște targete reale.

Realizator: Am înțeles. Vă mulțumim pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul muncii și solidarității sociale, Marius Budăi.