Tariful unic la taxiuri "dă naştere unor carteluri"
Consiliul Concurenţei susţine că aprobarea de către parlament a iniţiativei de modificare a legii taximetriei ar deschide calea creării de carteluri între companiile de taximetrie din România.
Articol de Ionuţ Dragu, 30 Martie 2012, 12:49
Consiliul Concurenţei consideră că modificarea Legii taximetriei prin stabilirea unor tarife unice pentru operatori şi interzicerea efectuării curselor în afara localităţii în care este emisă licenţa de transport ar încălca principiile liberei concurenţe.
Consiliul Concurenţei susţine că amendamentele aduse în Camera Deputaţilor legii privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere "conţin prevederi aflate în contradicţie cu principiile liberei concurenţe."
Iniţiativele de modificare vizează stabilirea unor tarife unice pentru operatorii de taximetrie şi limitarea severă a posibilităţii de a efectua activităţi în acest domeniu în afara ariei localităţii în care este emisă licenţa de transport, pe motiv că intră în contradicţie cu principiile liberei concurenţe.
Potrivit comunicatului consiliului, "legiferarea unui tarif unic ar echivala, practic, cu consacrarea existenţei unor carteluri pe această piaţă".
Comunicatul Consiliului Concurenţei |
Astfel de carteluri au fost sancţionate, în 2010 şi 2011, de către consiliu.
Prin aceste carteluri "se eliminase orice formă de concurenţă prin preţ", subliniază consiliul român.
Mai mult, Consiliul Concurenţei "are în curs de desfăşurare alte câteva investigaţii privind existenţa unor practice similare", se mai menţionează în comunicat.
--fb1
Consiliul Concurenţei consideră că existenţa unor tarife unice ar fi contrară şi intereselor utilizatorilor de astfel de servicii, atât în ceea ce priveşte existenţa unor preţuri corecte, cât şi a asigurării unor servicii de calitate.
În opinia autorităţii române, este practic imposibil de stabilit un tarif unic corect, în condiţiile în care costurile fiecărui operator privat sunt diferite, iar orice tarif ar fi calculat arbitrar.
În prezent, prin concesionarea serviciilor de transport în regim de taxi s-a creat cadrul propice manifestării unei reale concurenţe prin preţ pe acestă piaţă, fără a depăşi limita maximă stabilită de autoritatea locală, consideră instituţia de concurenţă.
Companii diferite, costuri diferite
Consiliul Concurenţei subliniază că fiecare operator are costuri diferite şi trebuie să îşi determine în mod independent politica comercială, respectiv tariful practicat, precum şi orice modificare a acestuia.
Prin urmare, nu se poate vorbi despre condiţii similare de desfăşurare a acestei activităţi, chiar şi în cadrul unei anumite clase de confort, pentru a pune în discuţie stabilirea unui nivel fix-unic al tarifului.
Consiliul Concurenţei consideră că tarifele unice sau cele minimale servesc doar interesul operatorilor de transport în regim de taxi, deoarece, într-o activitate economică, principala formă de concurenţă este cea prin preţ, aceasta având rolul de a genera eficienţă economică şi beneficii consumatorilor.
"Într-o economie de piaţă, singurele situaţii în care sunt admise preţuri fixe sunt cele în care activităţile se desfăşoară în regim de monopol, situaţie în care nu se regăseşte serviciul de transport de persoane în regim de taxi", afirmă autoritatea.
Consiliul Concurenţei susţine că în statele unde mai există tarife unice pentru anumite servicii de taximetrie, autorităţile publice au demarat procesul de eliminare completă a acestora.
Autoritatea de concurenţă atrage atenţia că gradul de concurenţă în aceste pieţe este deja afectat de existenţa limitării administrative a numărului de autorizaţii taxi.
Referitor la limitarea prestării serviciilor de transport în regim de taxi numai în interiorul localităţii de autorizare, Consiliul Concurenţei consideră că trebuie avut în vedere ca acest lucru să nu îngrădească posibilitatea prestării serviciului în altă localitate, cu caracter ocazional, în situaţii determinate în mod clar şi obiectiv.
"Trebuie avut în vedere specificul local şi preferinţele consumatorilor, aşa cum este cazul în cadrul zonelor metropolitane adiacente marilor localităţi, care pot constitui, din punctul de vedere al consumatorilor, pieţe integrate, se mai menţionează în comunicat.