”Sunt zone unde comunităţile locale îşi doresc redeschideri de mine”

"Apel matinal"- Invitat: Ministrul Economiei, Anteprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea

Anumite mine din România vor putea fi redeschise dacă acestea respectă condiţiile de mediu, a decis Guvernul, după ce a făcut o serie de modificări la legea minelor, care vor permite în special recuperarea metalelor preţioase. Se va pune accent mai ales pe iazurile de decantare şi haldele de steril, întrucât acestea prezintă un potenţial foarte ridicat de valorificare industrială. Pentru redeschiderea minelor este însă necesară şi aprobarea comunităţilor locale. Aflăm mai multe acum chiar de la Ministrul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Ştefan Radu Oprea. Bună dimineaţa.

Bună dimineaţa.

Ce presupun aceste modificări ale legii şi despre ce categorii de exploatări miniere este vorba?

Este vorba de un regulament european care se referă la metalele critice, la metalele rare, critical mineral act şi acesta l-am transpus prin modificări la legea minelor, în ceea ce priveşte materialele neenergetice, deci minele de cărbune, minele de uraniu, minele care se referă la materiale energetice, nu intră în aceste prevederi.

Acestea sunt materiale critice de care aminteaţi?

Sunt metale rare, materiale critice definite astăzi de Uniunea Europeană ca atare şi care lipsesc din procesele de producţie. Astăzi în Europa şi în general în lume sunt surse foarte puţine.

Dar care este potenţialul lor economic? Cât de mare nevoie are industria naţională de ele?

Industria naţională are nevoie, pentru că sunt industriile de viitor, industriile care se dezvoltă, care au nevoie de astfel de metale rare, de la industria electronică, micro-electronică până la industria auto, trecând, dacă vreţi, prin industria de aeronave, industria militară. Toate acestea au nevoie de astfel de de componente. România are potenţial pentru că avem în subsolul şi în iazurile de cantare şi în halde, credem noi, pentru că nu avem analize făcute pe aceste iazuri, metale rare care nu au fost exploatate la timpul lor, pentru că în general, acolo unde, spre exemplu, există aur, există şi foarte multe astfel de metale rare. Europarlamentarii români au făcut un amendament şi l-au făcut în comisia de specialitate din cadrul Parlamentului European. Vorbesc de domnul Tudose, de domnul Nica, de ceilalţi europarlamentari şi au introdus şi iazurile de decantare şi haltele. Din punctul meu de vedere, faptul că există această oportunitate de a putea verifica ce conţin, care sunt concentraţiile, dacă sunt suficient dacă pot fi exploatate, dacă pot să fie suficient de valoroase şi pot fi exploatate, ar trebui fructificat. De ce? Pentru că am rezolva o problemă de mediu. Ştim foarte bine că aceste iazuri de decantare creează în zonele unde sunt, probleme locuitorilor din zona respectivă, dacă există tehnologii noi, prietenoase cu mediu şi dacă există un acord al comunităţii locale pentru exploatarea acestora, atunci cu aceste condiţii îndeplinite, cred că putem să rezolvăm o problemă de mediu şi să introducem în circuitul economic materiale care pot fi foarte importante pentru economia românească.

Spuneam că pentru redeschiderea minelor este însă necesară şi aprobarea comunităţilor locale, acolo unde va fi cazul ce rol poate juca administraţia locală şi în ce sens pot fi implicate mai mult comunităţile locale în procesul de decizie?

Există şi astăzi în procesul de decizie atunci când vorbim despre o autorizaţie de mediu, partea de consultare cu comunitatea locală şi eu cred că toată lumea în România a înţeles foarte clar de ce şi cum a câştigat România ca pe cazul Roşia Montană la Curtea Internaţională de Arbitraj. Aţi văzut acolo a fost foarte importantă faptul că nu a fost consultat corespunzător comunitatea locală. Deci este evident că o redeschidere de mină se poate face condiţionat dacă în primul rând există din punct de vedere economic rentabilitate, dacă există tehnologii noi care nu poluează şi care sunt într-adevăr micile tehnologii prietenoase cu mediu şi dacă comunitatea locală îşi doreşte acest lucru. Vă pot spune că în procesul de consultare care a avut loc în urmă cu ceva timp pe această lege, au fost zone în România unde comunităţile locale nu îşi doresc redeschideri de mine, dar sunt zone unde comunităţile locale îşi doresc astfel de redeschideri de mine.

Tocmai de aceea v-aş întreba în ce măsură putem să vorbim încă de resurse naţionale în domeniile unde există un risc ridicat pentru aprovizionare.

Sigur. Sunt metale care... Sunt studii europene în baza cărora a fost elaborat acest regulament privitor la metalele critice şi, spre exemplu, se vede că în anumite industrii Europa produce sub 1% din acele materiale. Sunt mai multe componente, pentru că noi vorbim astăzi de o economie circulară, de trecerea de la procesul liniar care însemna exploatarea din mină, până la a arunca sub formă de deşeu al unui lucru pe care îl foloseam, al un echipament, al unui automobil, dacă vreţi, de care ne despărţeam, şi apoi... Astăzi trecem la economie circulară şi ne dorim ca să putem să scoatem toate aceste materiale şi din obiectele care există deja. Au apărut astfel de operatori în România, însă din studiile şi din calculele pe care Uniunea Europeană le-a făcut, până să ajungem la o economie circulară perfectă, adică să nu mai fie nevoie să exploatăm şi din subsol, încă mai trebuie şi acest lucru. Şi atunci, România are nişte resurse şi eu cred că primul lucru pe care trebuie să îl facem este de a vedea dacă acolo unde astăzi avem probleme de mediu, adică în halde şi în iazuri, există aceste resurse despre care credem că ar fi într-o concentraţie suficientă astfel încât să poată să prezinte interes din punct de vedere economic, să încercăm să găsim investitori, să găsim soluţii tehnologice noi, prietenoase cu mediu, astfel încât să rezolvăm aceste probleme care se vor transforma în probleme de mediu din ce în ce mai grave în următoarea perioadă.

Am putea vorbi de o creştere a unor ramuri industriale, asta după mai multe perioade de stagnare, de criză?

Cu certitudine, da. Ar fi ramuri industriale noi şi aici ar trebui să avem în vedere, şi acest lucru facem la Ministerul Economiei, când căutăm soluţii pentru astfel de probleme de mediu, cum sunt iazurile şi haldele, pierderile de decantare, dacă vom găsi şi vom putea exploata aceste metale rare, să mergem cu ele într-un proces tehnologic care să aducă valoare adăugată, adică să nu vindem doar partea de metal rar, aşa cum l-am găsit într-un concentrat, ci trebuie să venim cu procesele adăugate în România care să creeze locuri de muncă şi să ducă la creştere economică în comunităţile locale respective, prin procesarea acestor materiale până la un anumit nivel.

Pentru că pot să apară pericole, normele de mediu cu siguranţă pot fi strict monitorizate.

Cu certitudine, lucrurile acestea se întâmplă în acest moment. Este evident că în România astăzi sunt persoane, organizaţii neguvernamentale care fac acest lucru, monitorizează foarte clar toate normele de mediu şi toate tehnologiile. Şi eu sunt convins că lucrurile se vor întâmpla doar dacă aceste norme de mediu vor fi îndeplinite, dar eu insist foarte mult pe această idee, pentru că avem această oportunitate creată de europarlamentarii români: de a putea să rezolvăm astăzi o problemă de mediu. Nu ştim. Trebuie să facem analize şi să vedem dacă într-adevăr concentraţiile acestor metale din iazurile de decantare sunt suficiente, din punct de vedere economic, pentru a deveni interesante şi a putea fi exploatate. Lucrurile acestea trebuie să se întâmple. Astăzi, această lege ne dă această posibilitate pentru a rezolva o problemă de mediu.

Mulţumim pentru toate aceste precizări. Mulţumim pentru această discuţie. Invitatul "Apelului matinal" a fost ministrul economiei, antreprenoriatului şi turismului, Ştefan-Radu Oprea./editor Florin Lepadatu/