Subiectul zilei - invitat academicianul Ioan-Aurel Pop
RRA: "Subiectul zilei" - Invitat: academicianul Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române.
Articol de Radu Dobriţoiu, 01 Noiembrie 2019, 21:22
Invitat: academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (1 noiembrie, ora 19:10) - Realizator: Simina Botar - Bună seara! Astăzi este Ziua Radioului Public, dar nu despre asta vă propun să vorbim. "Subiectul zilei" este comunicarea şi nevoia de informare corectă, de educaţie, de cultură, axiome ale Radioului Public, din momentul fondării sale, acum 91 de ani. Suntem în epoca reţelelor sociale, suntem în epoca internetului, dar foarte des aud in jur , pe de o parte, oamnei intervievaţi care spun că ascultă radioul în mod obişnuit, nu mai de parte de aseară, în rubrica aceasta în direct, sau că suntem singurul post de radio pe care îl ascultă ore în şir, sau specialişti care ne spun că avem un rol important de jucat mediatizare şi educare, de la combaterea fake news, cybersecurity și până la psihiatrie socială, la Congresul mondial care tocmai s-a încheiat. Invitat la "Subiectul zilei" este academicianul Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. Bună seara!
Ioan-Aurel Pop: Sărut mâna! Bună seara!
Realizator: Domnule președinte, Academia Română e fondată pentru a găsi răspunsuri la problemele societăţii, cu atâtea căi facile de comunicare. Cum definiţi dumneavoastră rostul nostru, al radioului?
Ioan-Aurel Pop: Radioul are ceea ce se numeşte ştaif. Are o tradiţie care vine de proape o sută de ani încoace şi eu nu cred că există vreun mijloc de comunicare în masă care să poată înlocui nobleţea Radioului. Eu în copilărie mi-am făcut o parte din educaţie prin radio, prin teatru radiofonic pentru copii, apoi prin teatru radiofonic, prin vocile pe care le-am auzit. Pentru generaţia mea, dar mă bucur să văd că şi pentru generatiile care au venit după mine, Radioul este ca o voce a comunităţii care vine în caseele fiecăruia dintre noi. Am fost fascinat să-l aud pe Iorga vorbind - prin radio s-a întâmplat acest lucru - pe George Călinescu, de pildă. Eu nu l-am apucat să-l văd jucând, de pildă, pe George Vraca pe scenă, dar vocea m-a fascinat şi auzindu-i vocea la radio am avut impresia că am fost contemporani. Prin urmare, fascinația radioului rămâne și cred că va rămâne multă vreme de acum încolo.
Realizator: Dar cum ar trebui să ținem echilibrul corect între tradiție și modernitate?
Ioan-Aurel Pop: Eu cred că în lumea asta complicată pe cre o trăim au loc toate, adică tinerii comunică pe Facebook, îşi dau SMS-uri. Nu avem cum să zicem să combatem acest lucru și cred că nici nu ar fi sănătos, dar Radioul are rostul lui şi vocea umană exprimă o anumită căldură. Căldura asta se aude prn telefon când ne grăbim să ne comunicăm unora altora ceva, însă Radioul a rămas o instituţie care de 91 de ani face educaţie. Şi cred că asta îi dă seriozitate și încredere în ochii publicului român. Mai ales Radio România e, cum spuneam, un sigiliu, o efigie a comunicării. Fireşte că ar trebui să facem mai mult, ar trebui să arătăm și acele contribuții românești la istoria Radioului, faptul că fizicieni români s-au străduit să îl facă mai performant, mai bun, faptul că s-au străduit să ofere episoade culturale deosebite, nu numai prin vocile oamenilor celebri. La Radio, la noi, s-au anunțat, cum să vă spun eu, decizii istorice ale poporului român, s-au auzit voci unice, s-au creat clipe de istorie şi asta nu se poate uita. Nu știu dacă tinerii care ascultă azi Radio România se gândesc la asta, dar dimineața foarte multă lume mărturisește că ascultă emisiunile de la Radio România Actualități, de pildă, care ne conectează cu lumea. Există la Radio România un fel de ritm deosebit și o căldură omenească în vocile reporterilor dumneavoastră. Plus că o marcă a profesionalismului este Radio România. Sunt acum atâtea radiouri care transmit şi e loc pentru toate, dar Radio România a rămas o marcă de profesionalism și de seriozitate.
Realizator: Domnule academician, mai de curând, un raport al Comisiei Europene privind meseriile și aptitudinile viitorului punea accentul foarte apăsat nu pe volum de cunoștințe sau pe timp de cunoștințe, ci în meseriile viitorului, pe capacitatea de relaționare, de comunicare, de lucru în echipă. Cum să facem noi echilibru? Pe de o parte, vrem să spunem cât mai mult, vrem să dăm informație, dar trebuie să lăsăm omenii să comunice mai mult?
Ioan-Aurel Pop: Da. E adevărat. Am văzut la Radio că sunt foarte dinamice și plăcute acele emisiuni în care dumneavoastră dialogaţi cu ascultătorii și e important, dar eu spun că există un echilibru în toate. "Est modus in rebus" - să nu ne lăsăm amăgiți de ideea că nu mai trebuie să acumulăm multe cunoștințe, pentru că ele oricum sunt stocate în baze de date și e bine să le luăm de acolo. Comunicarea inteligentă se face de către oameni care au în mintea lor multe cunoștințe, pentru că nu poți transmite idei generoase dacă nu compari aceste cunoștințe pe care le ai și deocamdată sper să rămână așa pentru eternitate - cel mai bun computer e creierul omenesc și atunci radioul dacă transmite cunoștințe, dacă transmite informații, eu zic că bine face. Condiţia este să avem un echilibru între ele, să comunicăm cunoştinţe, să le și comentăm, să le și clasificăm, să stabilim care cum sunt - un lucru deosebit.
Realizator: Domnule academician, vă mulţumesc foarte mult şi vă mai aşteptăm în Casa Radio cu multă bucurie.
Ioan-Aurel Pop: Mi-a făcut plăcere şi La mulţi ani! La mulţi ani, Radioului!
Realizator: Mulţumim foarte mult