Stadiul obiectivelor de dezvoltare stabilite de UE
Institutul de economie naţională al Academiei Române a analizat stadiul obiectivelor de dezvoltare stabilite de UE pentru orizontul anului 2020.
24 Noiembrie 2016, 11:43
Institutul de economie naţională al Academiei Române a analizat stadiul obiectivelor de dezvoltare stabilite de UE pentru orizontul anului 2020.
Concluzia nu este una fericită: ne clasăm pe ultimele locuri la dezvoltare durabilă, iar stadiul în care România se află în prezent este de creştere a eficienţei utilizării resurselor, deşi în continuare exportăm mai multă materie prmă decât exportăm.
Dezvoltarea durabilă este dezideratul oricărei ţări, însă atingerea acestuia nu este foarte uşor de realizat printre riscurile globale care pot influenţa negativ creşterae sustenabilă numărându-se schimbările climatice şi modul în care ne adaptăm la ele, existenţa armelor de distrugere în masă, criza apei potabile, migraţia involuntară în masă, şocurile determinate de preţurile la energie sau pierderea biodiversităţii, a precizat directorul Institutului de economie naţională al Academiei Românem, prof univ dr Gheorghe Zaman.
Pentru Europa, cele ami probabile riscuri globale ce pot acţiona pe termen scurt şi mediu sunt migraţia, şomajul şi subocuparea şi crizele financiare, spune acesta.
În cazul României, vorbim de provocări legate de scăderea populaţiei, de nivelul redus al PIB pe cap de locuitor, de o productivitate a muncii şi a resurselor limitate, dar şi de un grad relativ mic al inovării şi de subfinanţarea activităţii de cercetare - dezvoltare.
"România, din punctul de vedere al clasificării ţărilor lumii pe stadii ale creşterii economice, se află în stadiul de creştere a eficienţei utilizării resurselor materiale, de forţă de muncă şi naturale, urmând ca stadiul următor pe care va trebui să îl accesăm să fie cel al societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere, pe inovare".
Gheorghe Zaman consideră că obţinerea unei creşteri durabile în România dar şi la nivel global este subminată de faptul că modelele actuale în loc să educă declajele au condus la discordanţe de venituri în creştere atât între ţări cât şi între regiuni ale aceluiaşi stat şi între categorii de populaţie. Practic, cei bogaţi au devenit şi mai bogaţi, iar cei săraci şi mai săraci. Dezvoltarea durabilă a unei economii nu poate exista în lipsa banilor şi a finanţării, iar tendinţa pe plan european este de trecere de la o finanţare aproape exclusiv bancară la o diversificare a surselor, cu accent pe piaţa de capital - a spus vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache.
El a adăugat că la nivelul UE se fac paşi concreţi către o piaţă unică de capital până în anul 2019, iar România trebuie să se înscrie în acest trend inclusiv prn utilizarea Bursei ca instrument de eficientizare a activităţii societăţilor cu capital de stat.
Mircea Ursache: ”O societate românească care de 25 de ani a fugit de investiţii în piaţa de capital. Teama de transparenţă, teama de guvernanţă corporativă în companii a făcut-o să stae cloşcă pe activele ei. Aşa ceva nu se va mai putea.
”Noi milităm total ca orice companie românească, chiar dacă nu va fi privatizată în sensul deţinerii pachetului majoritar de către statul român va trebui să aibă în componenţă transparent capital privat. Sigur că domeniile strategice statul poate să îşi păstreze participaţia majoritară”.
Mircea Ursache a făcut referire şi la situaţia privind certificatele verzi, afirmând că există peste 600 de milioane de lei aferenţi acestei surse care stau necheltuiţi la Ministerul Finanţelor în loc să fie utilizaţi pentru investiţii de mediu.
Pentru că aceste sume nu sunt folosite, iar certificatele nu sunt tranzacţionate, beneficiarii, adică cei care cumpără energie, trebuie să suporte costuri mai mari. Alte provocări ce stau în calea unei dezvoltări durabile la nivel global, identificate de participanţii la conferinţa de astăzi, sunt cele legate de epuizarea resurselor planetei în contextul creşterii rapide a populaţiei globului, de efectele asupra pieţei muncii ale progrsului tehnologic, digitalizării şi automatizării, ca şi de absenţa unei clase de mijloc cu rol stabilizator în multe dintre economiile emergente ale lumii.
Fostul președinte, Emil Constantinescu, a transmis un mesaj în care subliniază rolul resurselor naturale în dezvoltarea României.
”Nu poate exista un proiect valabil de dezvoltare sustenabilă a României dacă acesta nu pleacă de la resursele minerale ale subsolului, pentru că le avem şi de la excepţionalele resurse ale solului, pentru că le avem şi nimeni nu le poate exploata împotriva voinţei noastre.
”Atuul principal al României în societatea globalizată a cunoaşterii nu este volumul resurselor naturale, ci extraordinara lor diversitate care poate fi valorificată doar printr-un management inteligent care să anticipeze ce tip de resurse vor fi utilizate de tehnologiile viitorului”.