Sociolog: Vor urma 5 ani turbulenți în relația dintre palatele Victoria şi Cotroceni
"Apel matinal" - Invitat: Bogdan Teodorescu, sociolog, conferențiar universitar doctor în cadrul SNSPA. Realizator: Daniela Petrican şi Cătălin Cîrnu
Articol de Daniela Petrican, Cătălin Cîrnu, 02 Decembrie 2024, 09:39
Revenind la evenimentele de la noi, de Ziua Naţională, ieri, 1 decembrie, aproape 9,5 milioane de români au votat pentru a-și alege reprezentanții în Camera Deputaților și Senat, prezența la urne fiind superioară scrutinului din 2020.
Practic, a fost cam acelaşi număr de votanți, la fel ca în turul I al alegerilor prezidențiale. După numărarea voturilor, ierahia partidelor care au intrat în noul Parlament este în ordine: PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT. În plus, Curtea Constituțională se va pronunța astăzi asupra validării votului de la turul I al alegerilor prezidențiale. Asta după ce va primi rezultatele de la Biroul Electoral Central. Despre implicațiile votului de ieri și mai ales despre rezultatele acestuia, discutăm acum cu invitatul Apelului matinal, profesor Bogdan Teodorescu, sociolog, conferențiar universitar doctor în cadrul SNSPA. Bună dimineața!
Bună dimineața!
Cum ați caracteriza, pe scurt, întâmplările de la votul de ieri?
În opoziţie cu ce s-a săptămâna trecută, practic n-au mai fost surprize, sau de fapt surprizele au fost că nu au fost surprize. Blocul suveranist a obținut un scor bun. Am putea spune istoric - dar care nu-i permite aproape în nicio formă să asigure o majoritate guvernamentală. În timp ce în partea cealaltă, PSD-ul, și-a confirmat poziția de lider al partidelor din zona tradițională pro-europeană și, de asemenea, suma partidelor pro-europene asigură o majoritate destul de confortabilă. Asta dacă nu luăm în seamă fricţiunile clasice dintre PSD şi USR, respectiv dintre PNL şi USR. Deci va trebui să vedem cum arată negocierile după acest scor, dar care a așezat lucrurile un pic, așa cum erau înainte de şocul de acum o săptămână.
Ce se va schimba în mod real în politica românească în urma rezultatelor acestui vot? Cum se va reorganiza scena politică destul de fragmentată acum?
Da, a existat chiar la un moment dat, când în cursul nopții voturile nu erau foarte clare, a existat aşa o imagine de bulgarizare, ca să folosim un termen deja acreditat în zona ştiinţelor politice, în sensul în care nu părea că se poate încropi o coaliţie cu niciun chip, ca să poată fi guvernată România. La acest moment, actuala coaliție PSD-PNL-UDMR plus minorități are vreo 10 mandate în plus peste scorul necesar. E o majoritate fragilă, dar există, și ce se va întâmpla este, cum să vă spun, trăitul cu un 30 și ceva % suveraniști în Parlament, care oricând pot crește electoral și pot deveni majoritari în stare pură, mai ales în condițiile în care peste o săptămână vedem sau peste mai multe săptămâni, hotărăște CCR-ul în seara asta, s-ar putea ca președintele României să fie din aceeași zonă politică de care pomeneam, zona suveranistă. Deci, România n-a avut niciodată un bloc atât de mare, izolat, dar totuși consistent. Iar dacă cumva coaliția se constituie în forma prezentă, adică lăsat USR-ul la guvernare, vom vorbi de o opoziție crâncenă pe care aceștia o vor avea cu un avantaj minim, 10 deputați e extrem de puțin.
Să spunem că până la urmă vom avea turul al doilea al alegerilor prezidențiale duminică. Va fi o săptămână de foc, gândindu-ne, evident, la negocierile politice?
În mod normal, da, mai ales că, din punctul foarte multor observatori, USR-ul și doamna Lasconi au făcut niște greșeli destul de mari săptămâna trecută, concentrându-se foarte tare pe alegerile parlamentare care, iată, li s-a obținut un scor grozav și atacând destul de agresiv PSD-ul și suficient de agresiv PNL-ul. Două zone, două bazine electorale din care doamna Lasconi ar avea nevoie de extrem de multe voturi să facă față variantei suveraniste, respectiv domnul Georgescu. Negocierile la acest moment sunt destul de greu de purtat de doamna Lasconi, fiindcă are destul de puține de pus pe masă, mai ales în contextul în care, așa cum v-am spus, pare că se poate face o coaliție guvernamentală fără ei. Deci, în momentul de față ea are foarte multe de cerut, are destul de puține de oferit, iar replica lui Marcel Ciolacu de săptămâna trecută, "Dacă nu-și cere scuze nici măcar să nu-mi dea telefon" este reprezentativă pentru sentimentele sau resentimentele pe care măcar PSD-ul le are față de USR, respectiv de doamna Lasconi.
Aceeași doamna Lasconi, care spunea încă dinaintea alegerilor că știe deja care va fi numele propus pentru premier, vine din tabăra liberală.
Bun. La acest moment este destul de greu să dai premier din al treilea partid al țării și plus că, știți cum e, una dintre crizele la care ne putem gândi oricând e ca unul din partidele mari din zona aceasta pro-occidentală să-și asume opoziția. Și aici mă refer în primul rând la PSD. Dacă PSD-ul își asumă opoziția s-a încheiat, nu se poate face guvern fără ei, fiindcă dacă însumați suveraniştii cu PSD-ul e peste 50%, deci fără PSD practic nu se poate face guvernul. Or, la acest moment, PSD, evident, va cere prim-ministru, indiferent de dorințele unui președinte sau altui președinte. Bun, se ajunge la negocieri, se ajunge la discuții, dar în principiu nu prea văd de ce să nu ceară în contextul acesta, mai ales că ei nu vor avea în nicio formă președinte.
Dar marele perdant poate fi, credeți, Forța Dreptei?
Forța Dreptei, da. Bun, mă rog, faptul că n-a intrat în Parlament... Mai degrabă SENS-ul poate să plângă un pic că n-a intrat în Parlament, fiindcă părea că are un pic de viteză și ar putea să treacă de prag. Forța Dreptei confirmă al doilea eșec. Primul eșec l-a avut prin alianța cu USR-ul din primăvară, când a obținut acel scor extrem de slab, sub 10%, iar acuma, a doua oară sunt destul de departe de linia de intrat în Parlament. Deci, practic, e o structură politică mai degrabă condamnată spre oblivion, spre uitare. Dar, mă rog, vom vedea dacă cumva se lipesc de USR-ul doamnei Lasconi.
Dar, privind așa în perspectiva apropiată, cât de dificil va fi rolul noului președinte în această distribuție parlamentară?
Dacă noul președinte nu are partid în Guvern va fi dificil și pentru unii și pentru ceilalți. Dacă noul președinte este domnul Georgescu, destul de clar că cel puțin la cum arată Parlamentul actual, dacă nu apare cine ştie ce negociere pe care noi n-o bănuim, domnia asta nu va avea nimic, niciun reprezentant în Guvern. Dacă iese doamna Lasconi, nu știu dacă prin poziția sa de președinte nu va presa intrarea USR-ului la guvernare, mă rog, văzând dacă și ceilalți acceptă. Dar vom avea din nou o perioadă de coabitare de asta nefericită, în care premierul și guvernul și majoritatea parlamentară sunt într-o parte, președintele e în partea cealaltă, și undeva la mijloc suntem noi cu toții, ei tocmindu-se inevitabil, fiindcă sunt aşezaţi pe poziții ideologice diferite sau pe poziții de interese diferite. N-a scăpat România de această poveste, pe care o tot repetă de ceva ani buni de zile. Ultima perioadă de trei ani, această coaliție PSD-PNL a avut o oarecare liniștită viețuire cu Cotroceniul, dar timpurile acelea s-au dus. Vom avea 5 ani turbulenți în relația dintre cele două palate.
O singură întrebare: putem conchide - așteptăm, repet, decizia Curții Constituționale a României care va veni astăzi - sunt alegeri însă care vor reseta scena politică de acum înainte sau credeți că rezultatele i-au pus pe gânduri pe politicieni?
Păi, în primul rând, vorbind general, este foarte clar că trebuie schimbat modul în care te adresezi cetățeanului, fiindcă unul din lucrurile care s-au petrecut, celebra revoluție TikTok, mă rog, propaganda ș.a.m.d., se bazează pe o lungă perioadă de ignorare a unei zone sociale din România - 10 ani de tăcere putem să-i numim. Or, politicianul din zona mainstream, din zona partidelor tradiționale va trebui să se uite cu mare atenție nu numai la noile tehnologii, care, desigur, sunt interesante, ci și la o nouă abordare a relației lui directe cu grupuri sociale pe care le ignoră și care, la un moment dat, cum s-a întâmplat acum o săptămână, creează șocuri electorale. Nu-i neapărat resetarea scenei politice, ci o resetare a gândirii politice, care ar fi trebuit să existe de multă vreme, fiindcă am intrat în secolul XXI și încă practicăm la nivel politic metode ale secolului XX.
Da, de luat aminte. Cu siguranță ne vom mai auzi. Cu mulțumiri pentru discuția pe care am purtat-o în această dimineață.
O zi bună vă doresc!
La Matinal-Radio România Actualități. Zi bună pentru toți cei care ne ascultă! Am stat de vorbă cu profesorul Bogdan Teodorescu, sociolog, conf. univ. dr. în cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, SNSPA, pe scurt.