RRI: Dezbatere privind modificarea legii SRR/SRTv

RRI: Dezbatere privind modificarea legii care reglementează organizarea şi funcţionarea SRR şi SRTv

Realizator: Preşedintele Comisiei de cultură din Senat, Georgică Severin, a depus la Camera Deputaţilor o propunere legislativă pentru modificarea şi completarea Legii 41/1994, lege care reglementează organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune, precum şi a Societăţii Române de Televiziune. Recent, proiectul a primit aviz favorabil din partea deputaţilor membri ai Comisiei pentru muncă, iar iniţiatorul, un numele celor 67 de senatori şi deputaţi semnatari ai acestui proiect, solicită adoptarea propunerii legislative în procedură de urgenţă. Principalele modificări aduse legii vizează separarea celor două funcţii - cea de preşedinte al Consiliului de Administraţie de cea de director general al societăţilor sus-amintite - criterii profesionale şi incompatibilităţi pentru membri ai comisiilor de administraţie ale ale SRTV şi SRR, precum şi alocarea, pentru TVR, de la bugetul de stat, a unor fonduri destinate achiziţiei de evenimente cu importanţă majoră, cu caracter cultural, artistic, sportiv, intern sau internaţional. Vă propunem, doamnelor şi domnilor, în minutele care urmează o dezbatere pe marginea acestei modificări legislative, iar invitaţii mei, deopotrivă semnatari şi opozanţi ai acestui proiect, sunt doamna senator Ecaterina Andronescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. Bun găsit doamna senator.
Ecaterina Andronescu: Bună ziua, vă mulţumesc foarte mult pentru invitaţie, sunt onorată să particip la această dezbatere. Fără îndoială mi-aş fi dorit să fie aici domnul George Severin, cel care este preşedintele Comisiei speciale pentru acest domeniu, dar, sper, în calitatea mea de co-iniţiator, să fac faţă /acestei/ dezbateri.
Realizator: Şi nu numai atât, în calitatea dvs de om care cunoaşte foarte bine media românească, atât Televiziunea cât şi Radiodifuziunea, vă sunt extrem de familiare, şi alt invitat, de data aceasta opozant al proiectului legislativ despre care vorbim, domnul deputat Aurelian Mihai, membru al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării. Mulţumesc de asemeena domnule deputat pentru participare, bun găsit.
Aurelian Mihai: Bună ziua, bine v-am găsit şi eu, mulţumesc pentru oportunitatea de a transmite ascultătorilor radioului ceea ce am de spus în privinţa modificării de proiect de lege pe care grupul PSD înţeleg îl susţine.
Realizator: Expunerea de motive pentru modificarea legii de funcţionare a celor două societăţi naţionale de radio şi de televiziune pleacă de la situaţia deosebit de dificilă, în primul rând din punct de vedere financiar, în care se află în acest moment Societatea Română de Televiziune. Va rezolva "legea Severin", doamnă senator şi domnule deputat, situaţia financiară gravă a Televiziunii Române, din moment ce nu are prevederi concrete prin care să aducă către Televiziunea Română?
Ecaterina Andronescu: Eu cred că întotdeauna, în rezolvarea unei probleme, în găsirea unor soluţii, managementul societăţii respective contează într-o proporţie importantă. Personal, când am citit despre datoriile Televziunii Române, care se ridică la aproape 400 milioane de lei, adică au crescut de la precedenta lege, cred că până acum de aproximativ 41 de ori, este o cifră care în primul moment te sperie, pentru că sunt bani publici, din taxele pe care toţi cetăţenii acestei ţări le plătesc şi nu cred că trebuie să stăm cu mâinile încrucişate şi să ne facem că nu este nimic şi că legea...cu aceeaşi lege se poate merge mai departe. Vorbesc de pe poziţia unei persoane care ştie ce înseamnă să fii ordonator principal de credite, vorbesc de Ministerul Educaţiei, şi ce înseamnă să îţi gospodăreşti banii în aşa fel încât să te înscrii în bugetul ce ţi-a fost alocat prin legea bugetului şi chiar, să spunem, din punctul de vedere al celui care a fost ordonator secundar de credite, ca rector al Universităţii Politehnica din Bucureşti, o universitate care are astăzi aproape 30.000 de studenţi şi peste 3000 de cadre didactice, cercetători şi personal de administrare. Deci este destul de dificil, fie că vorbeşti de Ministerul Educaţiei, fie că vorbeşti de Universitate, să te înscrii într-un buget care niciodată nu îţi ajunge să porneşti toate proiectele pe care le ai şi totuşi principalul obiectiv al tau ca şef al uneia sau alteia dintre instituţii este să menţii echilibrul financiar, este un lucru extrem de important.
Mihai Petre: Sunt Mihai Petre din Topraisar, agricultor, şi sunt Radio România.
Indreiu Daniel Ioan: Mă numesc Indreiu Daniel Ioan, sunt expert tehnic judiciar şi eu sunt Radio România.
Marius Cristel Marin: Sunt Marius Cristel Marin, profesor şi interpret de cântec popular dobrogean şi eu sunt Radio România.
Realizator: Domnule deputat...
Aurelian Mihai: Da, sunt de acord în principiu că orice modificare din punct de vedere al structurii financiare a unei instituţii, mai ales dacă este publică, cum este cazul Radioului sau al Televiziunii, trebuie să aibă la bază un bun management. Iar, din acest punct de vedere, întrebarea dvs, care practic se referă la proiectul de modificare a Legii 41/1994, în opinia mea personală, dar şi a grupurilor parlamentare liberale de la Cameră şi de la Senat, considerăm că nu poate aduce justificări de natură a influenţa din punct de vedere financiar activitatea acestor instituţii, mai ales că a regândit în această propunere o restructurare a instituţiei la nivel de funcţionare privind conducerea Radioului şi a Televiziunii. Ca proiect de lege şi răspunzând la întrebarea dvs, consider că proiectul nu aduce o soluţionare rapidă a bunei gestionări a Televiziunii, mai ales că, dacă vorbim pe tema Radioului, este o instituţie care aduce profit în momentul de faţă, deci există un echilibru financiar. Iar din punctul celălalt de vedere, Televiziunea, cu toate datoriile ei, va trebui să devină o televiziune destul de independentă din punct de vedere politic şi, evident, aducătoare de profit.
Ecaterina Andronescu: Aş mai vrea să vă rog, dacă-mi permiteţi... Din punct de vedere constituţional, ţara aceasta este gândită pentru ceea ce înseamnă guvernarea centrală pe instituţii care să asigure componenta legislativă, să spunem, şi componenta executivă. Eu cred că legea asta încearcă să facă - să existe un consiliu de administraţie şi un director general care să nu fie parte a consiliului de administraţie, în aşa fel încât responsabilităţile să nu se amestece şi să nu mai ştii cine se face vinovat de o decizie greşită, care uitaţi-vă unde a dus Televiziunea Română, şi cred că asumarea separată a unor responsabilităţi de către un consiliu de administraţie şi de către un consiliu director, care are obligaţia să asigure componenta executivă a activităţii, pare să fie o soluţie. Oricum, legea aceasta nu a apărut din dorinţa semnatarilor ei de a schimba de dragul schimbării, ci dintr-o constatare cât se poate de corectă şi izvorâtă din realitate că aşa nu a funcţionat bine. Şi atunci avem două variante: să perseverăm în a funcţiona ca şi până acum şi să se amplifice în continuare datoriile sau să încercăm să găsim o formulă care în alte instituţii a funcţionat.
Realizator: Totuşi, în momentul în care acest proiect de lege a fost depus, se ştia diferenţa dintre Societatea Română de Radiodifuziune, ca model de funcţionare, şi Societatea Română de Televiziune. Aţi evaluat impactul legii Severin şi asupra Radio România, care, aşa cum spuneam, are o audienţă şi o situaţie financiară bună?
Ecaterina Andronescu: Nu există niciun motiv să fie afectată, pentru că practic s-ar produce o separare a locului în care se iau deciziile, decizia executivă de cea care stabileşte strategia de perspectivă a instituţiei.
Aurelian Mihai: Din punctul meu de vedere, cred că - şi îmi menţin poziţia în ceea ce am spus înainte cu privire la proiectul de lege pe care grupurile parlamentare PSD l-au adus înaintea forului legislativ al ţării de a nu modifica din legea actuală nimic în referinţa la restructurarea conducerii Radioului şi Televiziunii. De ce? Pentru că, pe de o parte, legea funcţionează aşa cum este ea, pentru că, iată, Televiziunea, deşi acumulează datorii, Radioul, sub imperiul aceleiaşi legi, este pe profit, deci nu avem cum să spunem că legea nu este funcţională. Ceea ce trebuie într-adevăr, pentru că asta îşi doresc şi cetăţenii şi poate la nivel profesionalist ar trebui să regândim modul de a face lucrurile în România şi de a vedea până unde influenţa politică trebuie să-şi răsfrângă teritorialitatea, ca să spunem aşa, în interiorul instituţiilor publice. Conducerea oricărei organizaţii, instituţii, cum doriţi să o numiţi, trebuie dată de funcţionarea echipei manageriale care să-şi propună pe un set de criterii economice, pe o publicitate destul de bună în rândul ascultătorilor, telespectatorilor etc, ca proiectul pe care îl are să fie cunoscut şi implementat.
Pentru că, atunci când ai un management care nu este defectuos şi când urmăreşti profitul instituţiei pe care o conduci, cu siguranţă, dacă nu ţii cont de decizia politică, pentru că politicienii mai greşim, trebuie să fim foarte corecţi, atunci avem şansa să avem acele rezultate bune pe care le aşteptăm cu toţii. Deci legea funcţionează în momentul de faţă.
Ecaterina Andronescu: În primul rând că, dacă aţi citit această iniţiativă legislativă şi sper că aţi citit-o, aţi văzut accentul pe care îl pune de depolitizarea tuturor membrilor din CA şi evident a echipei executive a societăţilor respective. Nu văd de ce nu ar putea să funcţioneze şi mai bine în condiţiile în care dvs. invocaţi politizarea, eu mă întreb de ce nu a fost acest lucru gândit chiar de la precedenta lege, pentru că Societatea de Radio şi Societatea de Televiziune sunt instituţii publice şi ele trebuie să fie puse în slujba populaţiei României, a publicului larg, nu în slujba unei grupări politice, indiferent ce culoare ar avea ea. De aceea cred că formula aceasta va aduce un mai bine şi la Radio, pentru că, iertaţi-mă, dacă ne uităm pe această masă, da?, sunt lucruri pe care eu le-am văzut cred că şi acum 20 de ani, da? Deci nu pot să spun că nu există un mai bine care este posibil şi în ceea ce priveşte administrarea Societăţii de Radiodifuziune. Este demn de toată lauda noastră că se află pe profit, dar eu cred că încă se pot face lucruri mult mai bune, pentru că astăzi performanţa dvs. este dată şi de tehnologie, acurateţea mesajului pe care îl trimiteţi în eter şi până la urmă şi modul în care vă capacitaţi ascultătorii depind şi de tehnologia pe care o folosiţi în transmiterea mesajelor din studiouri şi, sigur, din locuri în care transmiteţi aceste mesaje.
Realizator: Aţi anticipat, doamnă senator, următorea mea întrebare, vorbind despre o altă prevedere a acestui proiect de modificare a legii, şi anume depolitizarea celor două instituţii, dar separarea funcţiilor de preşedinte şi director general va duce cumva automat la depolitizarea instituţiilor naţionale?
Ecaterina Andronescu: Nu, dar mai este o prevedere în lege care este foarte clară, după opinia mea: cel care devine membru în CA, indiferent cine l-a propus, ce grupare l-a propus, se rupe de gruparea aceea, devine independent şi are de rezolvat doar problemele pentru care s-a angajat. Deci mi se pare că o asemenea abordare este una foarte corectă.
Aurelian Mihai: Din punctul meu de vedere, acest principiu în practică nu prea funcţionează. Nu pot să înţeleg, un om care a făcut parte dintr-un partid politic până ieri, de astăzi devine cu totul şi cu totul independent. Acesta este şi crezul unui politician, nu?, fie centru, dreapta sau socialist: merge înainte cu un proiect pe care îl are. Spunem că o persoană devine membru a unui CA şi evident că renunţă la calitate de membru al unui partid politic, dar cred eu că totuşi prin ceea ce aduce nou această propunere de lege, pe lângă faptul că se încarcă structura birocratică a instituţiei, se mai creează un salariu în plus etc. deci nu un salariu oarecare, din câte ştiu eu, în proiectul de lege se stipulează undeva ca salariul să fie egal cu cel al unui secretar de stat, ceea ce pot eu să spun că nu cred şi spun ca şi cetăţean că o instituţie poate fi depolitizată pur şi simplu prin această mişcare greoaie de a aduce oamenii. Singurul criteriu - şi repet, buna performanţă a unei instituţii, a unei organizaţii, a unei societăţi este cea dată de un management bun şi nu înţeleg de ce în momentul de faţă şi într-un an electoral trebuie să aducem în discuţie această chestiune, pentru că orişice cetăţean, ascultător al Radioului, poate să vină /.../'domnule, este o mişcare menită de a da mai multă bază informativă sau spaţiu pentru campania electorală şi imaginea unui partid sau altul. Nu ştiu cum a fost gândită, dacă într-adevăr este un pivot /cu/ bătaie lungă electorală, ca să spunem aşa, din partea PSD. Asta nu pot să o spun, numai dumnelor ştiu ce au gândit, însă ca şi cetăţean, o repet, ca şi om care a lucrat în firme private şi în multinaţionale, pot să spun: trucul pentru a avea rezultate bune economice este doar managementul.
Ecaterina Andronescu: Dar în primul rând nu sunt de acord cu dvs. că atunci când opţiunea unui cetăţean, oricare ar fi el, de a renunţa la politică, nu poate deveni şi reală. Eu cred că poate deveni reală. Deci nu-mi fac grijă din acest punct de vedere. Mai degrabă cred în renunţarea la politică a celor care fac pasul spre a administra două societăţi atât de importante cum sunt cele despre care vorbim. De aceea, legea este o încercare de a ameliora şi situaţia financiară, dar în egală măsură cred că şi de a stimula performanţa unor instituţii, subliniez, încă o dată, atât de importante cum sunt cele despre care vorbim.
Aurelian Mihai: Dar, încă o dată, eu cred că această încercare este doar una politică, pentru că nu am văzut acel impact financiar, care într-adevăr trebuie să existe. Eu când am iniţiative legislative şi majoritatea pe care le am ca şi iniţiator principal, guvernul îşi trimite un punct de vedere şi întotdeauna este semnificat impactul bugetar pozitiv sau negativ. Din acest punct de vedere, nevăzând o referire destul de clară la acel impact financiar, că schimbăm şi aducem un director general, ce se va întâmpla, câţiva bani vor veni în cadrul instituţiei şi cum vom soluţiona, pentru că problema soluţionării datoriilor nu este practic discutată. Poate este cazul să discutăm de o reeşalonare a datoriilor pe 10, pe 15 ani a instituţiei, într-un parteneriat, eu ştiu, guvern-ANAF, prin care să se înţeleagă această posibilitate ca instituţia să supravieţuiască. Până la urmă avem o instituţie simbol în cadrul României şi trebuie ca ea să existe, trebuie să avem Televiziune şi Televiziunea trebuie să aibă un viitor ca Televiziune publică, independentă de orice voinţă politică, dar, din punctul meu de vedere, cred că este doar o măsură cu bătaie lungă politică şi într-adevăr care să referă numai şi numai la această /.../ pe care trebuie să o aducă, de a avea un salariat în plus, şi nu orice fel de salariat, printr-o decizie mascată a partidelor politice. De această dată poate este mai favorabilă PSD, nu ştiu, dar într-adevăr eu cred că nu va fi depolitizată instituţia pentru că există acolo o chichiţă legislativă prin care politicienii pot avea o influenţă în cadrul consiliului.
Realizator: Care este chichiţa despre care vorbiţi?
Aurelian Mihai: Eu nu înţeleg. Deci în momentul în care partidele politice îşi desemnează o persoană care să facă parte din CA, eu nu cred în independenţa acelei persoane.
Ecaterina Andronescu: Dar, iertaţi-mă, în lege aţi văzut că pentru a fi nominalizat, trebuie să îndeplineşti anumite criterii, să fi lucrat în acest domeniu, să ai o recunoaştere publică, deci dvs. nu aduceţi argumente. Pur şi simplu faceţi acuzaţii iniţiatorilor, ceea ce, după părerea mea, nu este productiv, este chiar contraproductiv. Pe de altă parte, nu cred că putem să ne facem să nu vedem diferenţa aceasta enormă şi creşterea aceasta uriaşă de la 17 - încă o dată spun - de la 17 milioane la 400 de milioane datorii pe care le are Televiziunea Română, fără ca, pe baza legislaţiei existente, să putem spune: vinovat este cel care a fost directorul Televiziunii sau vinovat este CA. Or, legea aceasta asta încearcă să separe: atribuţiile clare ale CA, nominalizarea directorului, nu se face o nominalizare prin desemnare, directorul executiv este ales prin concurs, doar un singur membru al CA, preşedintele, face parte din această comisie, restul sunt personalităţi consacrate şi recunoscute pentru domeniul pentru care este ales managerul respectiv şi eu personal vă mărturisesc că îmi pun speranţele de ameliorare financiară substanţială după ce fiecare, pe bază de contract, pentru că directorul executiv se angajează cu un contract de management, concursul se câştigă pe baza planului lui managerial prin care are angajamente ferme. CA controlează în ce măsură responsabilităţile pe care şi le-a asumat şi le îndeplineşte sau nu şi de aceea ieşim din acest 'nimeni nu răspunde'.
Aurelian Mihai: Eu cred că totuşi apariţia unui director nu rezolvă această chestiune, dar mă opresc aici.
Ecaterina Andronescu: Nu. Şi să nu se mai repete greşelile. Până la urmă interesul general este ca cele două instituţii să funcţioneze bine, foarte bine, execepţional.
Realizator: Şi pentru că vorbeaţi, domnule deputat, puţin mai devreme, de anul electoral, de ce în proceduă de urgenţă, în acest an electoral? Există vreun motiv pentru care se cere procedura de urgenţă?
Ecaterina Andronescu: Nu are nicio legătură cu anul electoral. Are legătură cu situaţia aceasta extrem de dificilă în care se află Televiziunea Română. Parlamentul s-a întrunit săptămâna trecută şi nu a reuşit să rezolve această problemă, aşa încât legea din acest punct de vedere pentru ea s-a cerut procedura de urgenţă.
Aurelian Mihai: Nu. Eu rămân la...
Realizator: Rămâneţi la concluzia dvs.
Aurelian Mihai: .... la concluzia că este o mişcare pur şi simplu bătaie...
Ecaterina Andronescu: Argumentaţi!
Aurelian Mihai: De asta spun: procedura de urgenţă nu aduce o soluţie din punct de vedere al rezolvării financiare. Dacă da, se venea cu un plan larg, eu am spus ca soluţie: reeşalonarea datoriilor pe 10, pe 15 ani, pentru ca acei oameni să facă faţă, salariile trebuie plătite la timp, până la urmă, pentru asta se trezeşte un om dimineaţa, se duce la muncă sau cei care lucrează, salariile trebuie plătite. Nu rezolvă problema salariilor în momentul de faţă.
Realizator: Care sunt paşii pe care acest proiect legislativ trebuie să-i urmeze? Spuneam că a trecut de comisia de muncă...
Ecaterina Andronescu: Plenul trebuie să dea votul şi ajunge la camera decizională, unde parcurge de asemenea cele două etape: comisie şi plen.
Aurelian Mihai: Să adaug un singur lucru: indiferent dacă proiectul de modificare a Legii 41/1994 va trece sau nu, mi-aş dori, pentru că vin de la Chişinău, de unde am serbat Unirea Basarabiei cu România...
Ecaterina Andronescu: De acum 98 de ani.
Aurelian Mihai: ... de acum 98 de ani, evident, m-aş bucura ca Televiziunea şi Radioul Public să existe pe tot cuprinsul vechilor teritorii româneşti.
Realizator: Vă mulţumesc pentru participarea la emisiune.
Ecaterina Andronescu: Şi noi vă mulţumim şi vă urăm succes.
Aurelian Mihai: Mult succes!
Realizator: Mulţumesc!

* * * * *