”România trebuie să-și vadă acum rolul și interesul privind o nouă arhitectură a politicii comune a agriculturii”

Emisiunea: "Matinal" - Rubrica: "Apel matinal" - Realizator: Daniela Petrican

România a blocat în Consiliul Uniunii Europene adoptarea unor concluzii și recomandări pentru viitoarea politică agricolă comună. Autoritățile de la București doresc includerea recomandării clare de a ajunge la o convergență între state în privința plăților directe pentru agricultori. Este vorba doar de un blocaj de etapă, spun specialiștii, însă unii oficiali de la Bruxelles implicați în negocieri afirmă că România ar adopta o poziție greșită, pentru că ideea promovată de țara noastră apare deja în recomandări, sub o altă formulare. Despre priorități și mai ales despre ce au mai mare nevoie fermierii noștri, discutăm acum cu invitatul "Apelului matinal": Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Agricultorilor Români. Bună dimineața!

Bună dimineața! Mulțumesc pentru invitație!

Și noi vă mulțumim că ați acceptat invitația! Din punctul dumneavoastră de vedere, care sunt prioritățile noastre naționale în ceea ce privește politica agricolă comună?

Prioritățile naționale ale României se aliniază cumva priorităților exprimate deja și în protestele care au avut loc de la finalul anului trecut foarte recent și cu discuțiile care se poartă acum între asociațiile de fermieri și cei din conducerea Comisiei Europene, cei din Parlamentul European și, evident, cu Consiliul turistic. Deci, mă refer în particular la simplificarea politicii agricole comune pentru a debirocratiza, pentru a face din respectarea regulilor, nu o povară foarte mare pentru pentru fermieri. În al doilea rând, e clar și ați văzut că toate obiectivele și toate măsurile care au fost impuse /.../ pactului ecologic European, în acel cadru multianual, prin care se stabileau niște obiective de mediu și climă - care au fost transferate ca și responsabilități, o mare parte dintre ele către fermieri fără un sprijin financiar adecvat - au generat pierderi de competitivitate, pierderi, până la urmă, care au dus la riscul ca afacerile agricole să dispară unele dintre ele sau să fie incapabile să își îndeplinească obiectivele și să pună, aici, siguranța alimentară. Apoi, avem aceste turbulente ale piețelor generate de mini-particulari în România, aici în țările din vecinătatea războiului în desfășurare, generate de fluxurile de cereale din Ucraina. Asta e o problemă care-i mai adâncă și ea se referă la respectarea standardelor comune asumate de către țările din Uniunea Europeană prin politica agricolă comună, respectare care din păcate nu are loc și care creează pe piață o competiție neloială. Cum am vorbit de Ucraina și în politica agricolă comună va interveni o mare problemă și o dificultate complexă de gestionat prin aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană, respectiv la principiile și normele politice agricole comune. Asta înseamnă pentru România, privesc, din perspectiva fermierilor români, o problemă care va putea pune la risc procese și lucruri care în România funcționau. Fermele pe baza acestor procese erau competitive, astfel încât tot ce s-a acumulat prin investiții de peste 30 de miliarde în anii de la aderarea României la Uniunea Europeană să fie pus la risc. Vorbim apoi de un alt obiectiv pe care îl urmărim în ce privește schimbarea politicii agricole comune. Mă refer la gestiunea adecvată a riscurilor de mediu și a riscurilor de piață. Acum mecanismele de gestiune a riscurilor s-au dovedit a fi incapabile să răspundă nevoilor și tipului de presiune pusă asupra oamenilor de afaceri, asupra antreprenorilor din agricultură. Vedeți schimbările climatice, vedeți ce impact au și cât de impredictibilă este activitatea acestor fermieri, indiferent dacă ei sunt asigurați sau nu, lucru care înseamnă o rediscutare a mecanismelor de gestiune a riscurilor.

Asta voiam să vă întreb. Autoritățile române pot face mai mult acum în negocieri?

Haideți să facem o referire la ce s-a întâmplat în Consiliul de la începutul acestei săptămâni. Aceste recomandări și concluzii ale Consiliului, cum bine ați spus, reprezintă un document dintr-o etapă de negociere privind viitorul agriculturii și modificarea politicii agricole comune. Acum documentul este complex și face referire la multe teme, nu doar la acest aspect care ține de finanțarea bugetului politicii agricole comune și respectiv asigurarea unor venituri pentru fermierii din țările care au aderat mai târziu, adecvate, aliniate la celelalte tipuri de subvenții din țările mai vechi în Uniunea Europeană. Deci, documentul e complex - el, cred că, trebuia privit în ansamblu atunci când s-a votat, când s-a pus în discuție votul asupra acestui document și cred că era un document bun. El menționa, într-adevăr, și menționează modul în care că ar trebui Comisia, Consiliu și Parlamentul, atunci când privesc cadrul și financiar multianual, să aducă un buget adecvat pentru /.../ și să țină cont că aceste țări, precum România, precum Polonia, precum Slovacia - care s-a abținut, sunt dezavantajate printr-un nivel al studenților mai redus. Ce putem să facem noi este să negociem, să ne implicăm în aceste negocieri, care, atenție, ele și acest document - putea să fie un element de referință pentru negocierile privind politica agricolă comună, care încep în 2025, pe o versiune pe care Comisia urmează să o lanseze prin ciclurile astea multianuale ale politicii agricole comune ale cadrului financiar multianual. El era un document de referință bun, parte dintr-un proces de negociere.

Și cât de urgentă este obținerea unei înțelegeri la nivel comunitar?

Înțelegerea trebuie văzută din perspectiva rezultatelor pe care le urmărim. Dacă vă gândiți că va fi pus pe masă un document de către Comisia Europeană, care va gestiona viitoarea politică agricolă comună cu noi reguli în 2025, el trebuie gândit și negociat. Și țările să aibă o poziție încă de acum, da, o poziție clară, astfel încât prin negociere - și am vrut să zic că nu prin proteste, dar proteste au avut și ele rolul lor de a crea o presiune suplimentară - prin negociere să reușescă să scrie ceea ce astăzi, în politica agricolă comună, poate să fie mai bine: prin simplificare, prin adecvare. Ce este clar este că România este un actor care este legat, are o sinergie cu această poziție agricolă comună, adică ea poate dezvolta mult mai bine lanțurile alimentare, rolul fermierilor și politici mai coerente între sisteme, sistemul alimentar, cel de sănătate, cel de mediu sau poate să piardă adecvat dacă această politică nu este bine făcută. Deci, pentru noi, politica agricolă comună este un punct extrem de important privind viitorul, modul în care se va dezvolta în România agricultura. Deci e clar că trebuie să fim parte din aceste negocieri, să avem propuneri consistente pe temele pe care le-am menționat mai devreme, să luăm în ansamblu, să vedem în aceste negocieri o cale de a avansa și mai mult decât atât, arătăm că suntem un jucător responsabil în zona de securitate alimentară a Uniunii Europene. Asta înseamnă că din ansamblu aceste procese să ne urmărim obiectivele și până la urmă, convergența la care s-a făcut referire, creșterea bugetului se desfășoară ca sursă în ce privește realizarea acestui obiectiv, mă refer la finanțare în alte planuri, adică nu Consiliu. Miniștrilor de Agricultură și Pescuit sunt responsabili pentru planul financiar multianual. E un alt Consiliu unde se desfășoară aceste negocieri pentru adecvarea planului financiar, bugetului multianul al Uniunii Europene.

Da, sperăm ca toate aceste lucruri să se așeze și să fie așa cum vă doriți și dumneavoastră. Haideți să ne referim puțin la ceea ce se întâmplă acum în România și nu numai. Meteorologii prognozează săptămâna aceasta temperaturi extrem de ridicate în cea mai mare parte a continentului european. Care este impactul secetei în România în momentul de față, de exemplu, la culturile de vară?

Avem situații foarte diferite între regiunile României. Vedem că a fost un aport de apă satisfăcător la finalul anului trecut și în prima parte a anului 2024, care ne-a dat speranță că lucrurile în ce privește rezolva de apă vor fi într-o normalitate. Din păcate, vedeți că temperaturile crescute și seceta pedologică au generat schimbări inclusiv la nivelul planificării lucrărilor agricole. Adică totul a fost decalat cu mai mult de două săptămâni, lucrările de recoltare au început mai devreme cu două săptămâni în toate regiunile României și cu valori foarte diferite ale randamentului, ale producției agricole. Asta înseamnă că dacă vedem în zona de vest sau în zona Oltenia, în anumite zone din Oltenia o normalitate în ce privește producțiile, în Moldova, centru, Vrancea, Vaslui, vedem valori foarte-foarte mici după ani în care am avut o situație similară și cu risc foarte mare pentru fermieri de a-și mai putea menține stabilitatea afacerii. Seceta, schimbările climatice, dar ați văzut și fenomenele astea extreme, grindină, au generat și generează pierderi foarte mari. Acum...

Există măsuri de sprijin destinate producătorilor agricoli în scopul gestionării efectelor fenomenului de secetă?

Știm bine că a existat o compensare a acestor pierderi care s-a desfășurat în acest an, dar care a privit anii anteriori, pierderil din anii anteriori datorate secetei. Deci s-a întâmplat cu o mare întârziere, dar s-a întâmplat, dar trebuie să ne uităm la mecanismele prin care răspundem acestor provocări, în condițiile în care anticipăm că ele vor continua să se întâmple. Ce facem în continuare? Și vă mărturisesc că există soluții, nu există soluții care peste noapte secteze efectele alea ”bagheta magică”, dar există soluții. În primul rând trebuie financiar si ținem în viață acești fermieri care sunt în dificultate și care vor să lucreze acolo pământul. În al doilea rând, acolo unde se poate să vorbim de stimularea precipitațiilor și e un lucru realizat științific susținut și poate să fie făcut. Deci, stimularea precipitațiilor. Și aici e un proiect care nu se finanțează. De doi ani de zile așteaptă finanțarea prin PNRR pentru achiziția de avioane care să gestioneze acest proces de simulare a precipitațiilor, finanțarea adecvată a sistemului de irigații. Deci, dacă ai apă, problema secetei este rezolvată.

Este rezolvată. Dar pagubele din timpul sezonului vor duce la majorarea prețurilor și, nu știu, reducerea aprovizionării cu produse agricole?

Aici, uitați-vă puțin la protestele din stradă care spun următorul lucru: au crescut prețurile la raft, dar prețul la care fermierii și-au vândut produsele agricole au scăzut. Deci, fermierii vând astăzi cerealele cu un preț aproximativ egal sau mai mic cu cel din 2019, înainte de pandemie, da, și înainte de războiul din Ucraina...

Dar la ce să ne așteptăm?

Păi ne așteptăm la faptul că dacă nu intervenim, vom avea un risc ca mulți dintre cei care astăzi fac agricultură să nu o mai poată face din absența resurselor financiare, să ducă mai departe și implicit la probleme pe tot lanțul agro-alimentar. De probleme de securitate în cazul României nu se pun, pentru că, știți bine, avem o capacitate de trei ori de a produce hrană pentru România. Numai că ce se întâmplă la noi se întâmplă și în celelalte țări - vedeți ce se întâmplă în Spania, vedeți ce se întâmplă în Franța - deci un fenomen care afectează toate țările.

Toate țările, da.

Trebuie să vedem sistemic și integrat. Și de asta spun că România trebuie să-și vadă acum rolul și interesul din această discuție privind o nouă arhitectură a politicii comune a agriculturii, mai mult decât a politicii agricole comune și să fie o parte din negociere și o parte din buna gândire, punând acolo aceste riscuri, dar venim cu soluții.

Mulțumim pentru această discuție și pentru toate aceste precizări. Invitatul "Apelului matinal" a fost Florian Ciolacu, director executiv al Clubului Agricultorilor Români./editor Florin Lepadatu/