România nu este de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire de adâncire a Canalului Bâstroe, informează MAE
România va transmite din nou Comisiei Europene că nu este de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti.
Articol de Florin Lepădatu, 17 Februarie 2023, 07:58
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂȚI - România va transmite din nou Comisiei Europene că nu este de acord ca Ucraina să facă lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe, informează Ministerul de Externe de la Bucureşti. Ucrainenii urmăresc încă din 2014 ca braţele Chilia şi Bâstroe să fie incluse într-un coridor european de transport, dar autorităţile române se opun, din cauza impactului pe care lucrările de pe canalul urainean le-ar avea supra ecosistemului din Delta Dunării. Poziţia fost transmisă inclusiv anul trecut, la Bruxelles, precizează Ministerul de Externe. Reacţia vine după ce acum două zile, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că are semnale de la structurile din teritoriu că Ucraina ar face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe. Ministerul de Externe precizează că cel puţin deocamdată nu are astfel de informaţii.
Reporter: Oana Bâlă: ”Ministerul Afacerilor Externe precizează că nu a primit nicio informare de la vreo autoritate română potrivit căreia, în momentul de față, se fac lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe și reiterează poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe în rețeaua transeuropeană de transport. În comunicatul de presă se arată că este necesar ca proiectul canalului de navigație, realizat de Ucraina, să respecte strict prevederile de drept internațional, dar și reglementările în materie de protecție a mediului. De asemenea, Ministerul Român de Externe a cerut Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării și Poliției de Frontieră transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate referitoare la eventuale lucrări desfășurate de partea ucraineană în sectorul canalului de navigație Bâstroe, iar dacă va rezulta că au fost derulate activități având ca scop adâncirea rutei de navigație, va face demersurile diplomatice necesare. Ieri, ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat, într-o conferință de presă, că există semnale că în acest moment, Ucraina face lucrări de dragare a Canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului și Deltei Dunării și că Ministerul de Externe și Ministerul Mediului trebuie să vină cu precizări referitoare la acest lucru.”
O reacţie a venit şi de la ministrul mediului. Tánczos Barna spune că orice fel de lucrări care pot afecta biosfera Deltei Dunării ar încălca acordurile internaţionale şi declară că Ministerul Mediului este gata oricând să intervină.
Tánczos Barna: ”Ministerele de resort vor urmări toate lucrările care vizează canalele navigabile, se vor găsi soluțiile de comunicare cu partea ucraineană. Subliniez încă o dată că Ministerul Mediului va urmări aceste lucrări, va urmări procedurile bazate pe convențiile europene și internaționale și vom împiedica toate lucrările care pot afecta biodiversitatea și ecosistemul Deltei Dunării.”
Canalul Bâstroe este o lucrare hidrotehnică începută de ucraineni în 2004 cu scopul de a permite accesul navelor maritime pe o cale alternativă la porturile Dunării de Jos. Proiectul presupunea efectuarea de lucrări considerabile de dragaj pe braţul Bâstroe - aflat în întregime pe teritoriul ucrainean - dar şi lucrări în mai multe puncte critice pe braţul Chilia, care formează frontiera dintre România şi Ucraina. Autorităţile de la Bucureşti au făcut însă tot ceea ce s-a putut pentru a opri proiectul, iar subiectul a fost şi pe prima pagină a presei din acea perioadă, cu titluri precum "Atacul Ucrainei asupra Deltei" sau "Canalul ucigaş din Delta Dunării". Sesizate de România, mai multe organisme internaţionale din domeniul protecţiei mediului au stabilit că proiectul ucrainean încălca prevederile a numeroase convenţii internaţionale şi au cerut autorităţilor ucrainene să oprească lucrările. Iar în 2020, Kievul a promis că va renunţa la proiectul iniţial şi că va respecta toate cerinţele de mediu.