România are "cel mai mare potenţial din zona de sud-est a Europei din perspectiva energiei solare"

România își asumă un rol de lider în promovarea energiei solare la nivel regional și global prin aderarea la Alianța Solară Internațională, după cum afirmă reprezentanții Ministerului Energiei. Și asta după ce autoritățile au semnat angajamentul pentru dezvoltarea energiei solare în cadrul Conferinței Globale pentru Mediu din Emiratele Arabe Unite - COP 28, așa cum știm cu toții. Alianța reprezintă și un mediu propice pentru colaborare și transfer de cunoștințe între cele peste 120 de state membre, pentru crearea de parteneriate și investiții în sectorul energetic. Astfel, vom putea beneficia de expertiză internațională și de resurse financiare pentru a accelera introducerea sistemelor de energie solară și a altor tehnologii inovatoare, după cum declara ministrul energiei, Sebastian Burduja, invitatul de astăzi al "Apelului matinal". Bună dimineața!
Sebastian Burduja: Bună dimineața, domnule Cîrnu, dumneavoastră și tuturor ascultătorilor noștri!
Realizator: Domnule ministru, ce beneficii ar aduce participarea României la acest parteneriat global pentru energie solară?
Sebastian Burduja: Este un pas important la care a participat și președintele Klaus Iohannis, dând acestui moment importanța cuvenită, e, de altfel, un moment mult așteptat. România s-a alăturat altor 122 de state, deja membre ale acestei Alianțe Solare Internaționale, este un angajament de dezvoltare a energiei verzi, a energiei care nu poluează, a energiei care ne permite să respirăm un aer mai curat și, totodată, un cadru în care România poate să facă schimb de bune practici cu alte state din întreaga lume. E adevărat, există și un accent în plus pentru acele zone aflate în sărăcie energetică extremă, lucru care pe noi ne-a interesat foarte mult, pentru că inclusiv în România mai sunt între 50.000 și 100.000, nu știm exact, acum facem această evidență, un registru electronic al gospodăriilor care nu au acces la energie electrică și n-au avut niciodată. E vorba de gospodării din comunități marginalizate, din cătune, din vârful muntelui sau în alte situații în care în România anului 2023, din păcate, există încă unii copii care studiază la lumina lumânării. Noi am lansat la Ministerul Energiei, încă de acum o lună de zile, o campanie națională împreună cu Asociația Energie Inteligentă, cu domnul profesor Dumitru Chisăliță acest program național de electrificare, de fapt finalizarea micii electrificări, așa cum a fost ea numită în trecut, dar nu s-a întâmplat niciodată, până la ultima localitate din țară, prin care vom instala panouri fotovoltaice și sisteme de stocare baterii pentru acei români care nu au avut niciodată curent electric și inclusiv din această perspectivă, vizăm un schimb de bune practici cu statele membre ale acestei alianțe solare internaționale.
Realizator: Cât de mare este potențialul și aici mă gândesc și la resursele naturale, dar și la cele tehnice de care dispune România pentru a putea deveni, să zicem, lider în producția de energie regenerabilă aici, în zona de sud-est a Europei?
Sebastian Burduja: Potențialul este cu adevărat cel mai mare din zona de sud-est a Europei din perspectiva energiei solare. Suntem în zona B europeană din punct de vedere al însoririi și avem studii care arată că potențialul tehnic solar al României este de aproape 20 de gigawați, 20.000 de megawați, din care peste 18 gigawați pot constitui o opțiune economică de investit, adică are sens, este o opțiune rentabilă. De altfel, vă pot spune că în toate apelurile pe care le-am lansat din fonduri europene, inclusiv din Planul Național de Redresare și Reziliență, interesul manifestat a fost extraordinar. În apelul denumit "Investiția 1 pentru companii private pentru producția de energie solară și eoliană", cu 460 de milioane de euro aflate la dispoziția acestor beneficiari, ţinta pe care România o avea în PNRR era să construiască aceste capacități de minim 950 de megawați putere instalată. Iată că nu am cheltuit nici măcar 30% din fondurile disponibile, suntem încă în proces de evaluare și contractare și deja am depășit 600 de megawați putere instalată, urmând ca probabil până la finalul apelului să putem finanța proiecte de peste 2.000 de megawați. Asta înseamnă mai mult decât sigur, centrala nucleară de la Cernavodă.
Realizator: Da, îmi amintesc de o declarație pe care ați dat-o cum că energia nu trebuie să fie doar verde, ci în primul rând sigură, evident, energia solară despre care am vorbit, energia nucleară, dar și cea hidro. Ce rol joacă toate acestea?
Sebastian Burduja: Da, viitorul este al unui mix energetic echilibrat. Sigur, ne-am dori să avem energie verde integral, dacă s-ar putea, dar din punct de vedere tehnic, aceste forme de energie solar-eolian sunt o producție intermitentă, adică produce energie atunci când bate soarele sau când bate vântul. Ce facem pe timpul nopții, de exemplu, sau ce facem în alte situații? De aceea e nevoie de acea producție de energie în bandă, care este asigurată, pe de o parte, de energia hidro și România are 60% din rezerva de apă a Europei și o importantă capacitate instalată - sunt între 35 și 45% din total producție energie în România este hidro și este o energie verde. Există și, sigur, energia nucleară cu 20% din mix - și această e producție în bandă - și, pe viitor, probabil și producția pe bază de hidrogen, o tehnologie încă destul de scumpă, dar bineînțeles curată. Deci în perspectiva anilor care vor urma, deceniilor care vor urma viitorul este într-adevăr al energiei verzi în complementaritate cu energie în bandă hidro, nuclear și hidrogen. De altfel, și la conferința de care aminteaţi la începutul discuției noastre, la COP 28, cel mai mare eveniment dedicat energiei și schimbărilor climatice la nivel global în fiecare an, România a aderat la această inițiativă de triplare a energiei nucleare până în 2050, pentru că lumea întreagă și-a dat seama că nu putem investi doar în panouri fotovoltaice și în centrale eoliene. Este într-adevăr nevoie de această producție de energie continuă în bandă.
Realizator: Am discutat și despre minicentralele nucleare. Cea de la Doicești, în mod normal, va fi prima. Vom beneficia de circuitul nuclear integrat? Asta pentru că s-a vorbit și despre noi investiții în Sistemul Energetic Național, chiar și în București vezi CET Titan.
Sebastian Burduja: Da, există un demers de recuperare a ciclului nuclear integrat pe care România l-a avut cândva și a fost o decizie foarte înțeleaptă. De la minele de uraniu, apoi sigur, procesarea acestui uraniu, fabrica de combustibil nuclear și, bineînțeles, producția de apă grea, apa grea este pentru tehnologia CANDU, tehnologia canadiană a reactoarelor nucleare la care România a apelat încă din anii '70, cu primele demersuri în acest sens, este agent de răcire și moderator și, sigur, ultima verigă acestui lanț: producția în sine de energie nucleară cu cele două unități de la Cernavodă și, am mai spus-o, cu deosebită mândrie și apreciere pentru specialiștii români, între 440 de reactoare nucleare din întreaga lume, Unitatea doi este pe locul întâi și Unitatea unu este pe locul trei din perspectiva siguranței în operare și a eficienței în operare./csimion
Așadar, eu am încurajat și vom continua acest demers să repunem în funcțiune minele de uraniu, acolo unde există un zăcământ suficient de atractiv și motive comerciale pentru a face lucrul acesta, să recuperăm producția de apă grea, pentru că ea a devenit extrem de cerută la nivel mondial, nu doar pentru partea nucleară, dar și în noi tehnologii, în noi produse bazate pe dispozitive LED sau alte tipuri de produse noi și există o cerere mondială și am semnat deja un parteneriat cu o mare companie din Canada pentru posibilitatea reluării producției de apă grea și, sigur, fabrica de combustibil nuclear și celelalte verigi ale acestui lanț, care acum pot fi integrate în compania Nuclearelectrica.
Realizator: Din câte știu, nu mai producem apă grea. Poate în viitor?
Sebastian Burduja: Așa este. Așa este, asta ne dorim. Uzina de apă grea a fost proiectată la o capacitate foarte mare, pentru că România își propunea, înainte de 1989, să construiască până la 15 reactoare nucleare, dacă țin bine minte, oricum, mult mai multe decât avem în prezent și chiar decât avem proiectate să avem, pentru că vom mai construi două unități la Cernavodă, ajungem la patru reactoare nucleare de mari dimensiuni, care au nevoie de această apă grea, dar până la 15 mai e cale lungă. Și atunci, tot acest surplus a fost gestionat de rezervele statului. Există și există pentru multe decenii de acum încolo, dar dacă această cerere mondială pentru apă grea va continua să crească, există toate premisele pentru a putea reporni uzina de apă grea.
Realizator: Încercăm să ne dezvoltăm, evident, să facem pași înainte, dar în acest moment legislația actuală din domeniul energiei este utilă, trebuie adaptată, mă gândesc, la noile condiții sau totul este în regulă?
Sebastian Burduja: Cu siguranță, totdeauna există loc de mai bine, inclusiv din perspectivă legislativă și un lucru la care noi lucrăm de ceva timp se numește "contractele pentru diferență". Asta înseamnă posibilitatea de a fixa un preț pentru 15 ani de zile pentru energia verde, solar și eolian, ceea ce dă un investitor, o predictibilitate în timp cu acest preț fixat. Atunci când prețul energiei în piață este mai mare decât acest preț de referință, sigur că investitorul are un profit și dă acea diferență statului, când este mai mic, statul îl protejează pe investitor și îi compensează această diferență. E un mecanism practicat în Europa cu mare succes și, bineînțeles, competitiv, urmând ca noi să organizăm o licitație, cel mai probabil în luna ianuarie sau cât mai curând, pentru a putea finanța până la 5.000 de megawați solar și eolian.
Realizator: Mi-am adus aminte de o replică, de altfel celebră din Star Trek, tot am început discuția de la Alianța Solară Internațională: "Engage". Putem spune, nu, pe final de interviu?
Sebastian Burduja: Cu siguranță, și "engage" și "forward". Trebuie să mergem înainte cu toate aceste planuri ambițioase, pentru că, până la urmă, e vorba de siguranța viitorului copiilor noștri, de un aer mai curat, dar și de o viață mai bună în această țară, pentru că energia este inima economiei și fără ea nimic nu este posibil.
Realizator: Mulțumim pentru prezența alături de noi, la matinal.
Sebastian Burduja: Și eu vă mulțumesc, domnule Cîrnu, și vă doresc o zi bună!
Realizator: Sebastian Burduja, ministrul energiei, invitatul de astăzi al "Apelului matinal".