Revista presei centrale, 13 ianuarie
Articole din Evenimentul Zilei, România Liberă, Gândul, Jurnalul Naţional şi Adevărul.
Articol de Daniela Coman, corespondent RRA în Franța, 13 Ianuarie 2011, 07:27
În exclusivitate, în GÂNDUL citim despre "Cât a costat sistemul informatic al Casei Naţionale de Sănătate, „crăpat” după o lună." Iată, pe scurt, povestea: Sistemul a fost inaugurat în decembrie, în prezenţa preşedintelui Băsescu. Calculatoarele au "căzut" ieri, din cauza unor probleme tehnice apărute la softul-mamă al companiei din America şi Australia - a explicat directorul CNAS. În toate judeţele, activitatea este oprită până cel puţin săptămâna viitoare. Din date neoficiale, pentru îmbunătăţirea sistemului s-au prevăzut 44 de milioane de euro, din care până acum s-au cheltuit 36 de milioane, restul fiind păstraţi pentru întreţinere. Pentru a verifica aceste date, ziarul l-a întrebat pe directorul CNAS, Dorin Ionescu, cât a costat sistemul informatic. "Mai avem de plătit încă 15 ani de-acum încolo", a răspuns Ionescu.
"Cât costă carnetul la Bucureşti" - aflăm tot din GÂNDUL: între 200 şi 300 de euro. Procurorii bucureşteni au reţinut, ieri, 14 persoane implicate în obţinerea frauduloasă a zeci, poate sute de permise de conducere, în Bucureşti şi Ilfov. Reţeaua agenţilor corupţi ar fi câştigat, potrivit anchetatorilor, zeci de mii de euro din promovarea probei practice în schimbul mitei oferite de către candidaţi. În context, ziarul aminteşte de operaţiunea similară de la Argeş, din 2009, care s-a desfăşurat cu o mare mobilizare instituţională şi mediatică. Ce s-a întâmplat, în doi ani? Dosarele s-au plimbat între Judecătoria Piteşti, care şi-a declinat competenţa, şi le-a trimis la Tribunal. De la Tribunal, acestea au ajuns la Curtea de Apel, care le-a întors la secţia Contencios a Tribunalului. Total general: din 3.500 de şoferi făcuţi pe şpagă, doar unul şi-a pierdut permisul!
Fiscul a luat cu asalt companiile petroliere - aflăm din EVENIMENTUL ZILEI. Inspectorii ANAF au efectuat, ieri dimineaţă, o inspecţie inopinată la sediile marilor firme de distribuţie a carburanţilor, pentru a analiza profiturile acestora, după scumpirile repetate la pompă. Dat fiind că este vorba despre mari contribuabili, analiza ar putea dura câteva luni: va fi verificată legătura dintre preţul de achiziţie a carburanţilor de către companiile de distribuţie şi preţul de vânzare a acestora la pompă.
JURNALUL NAŢIONAL anunţă "huzur în guvern, în 2011". 24 de milioane de euro: aceasta este suma calculată de ziarul citat, după ce a adunat cheltuielile suportate de bugetul public pentru întreţinerea şi activitatea zilnică a premierului Emil Boc şi a staff-ului său, format în cea mai mare parte din colaboratorii detaşaţi de la Cluj, cheltuieli redate în bugetul Secretariatului General al Guvernului, conform anexei prezente pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor. Această sumă nu include însă şi salariile şi indemnizaţiile. Milioane de euro se vor duce pe sporuri şi ore suplimentare, mobilă şi rechizite; numai fondul de protocol la Palatul Victoria este de un milion de euro pe anul acesta; diurnele de deplasare se apropie de 400.000 de euro.
ADEVĂRUL abordează problema recalculării pensiei militare şi încearcă să descopere cine pierde şi cine câştigă. Până în acest moment, este o singură certitudine: că nu scad pensiile sub 3.000 de lei acordate pentru vechime şi vârstă complete. Reduceri mari vor resimţi foştii angajaţi ai MApN care au ieşit la pensie anticipat, adică la vârste foarte mici. Iar numărul acestora este uriaş, ei fiind majoritari în structura pe vârstă a pensionarilor din armată. Este vorba de valurile succesive de pensionare forţată care s-au operat înainte de intrarea în NATO. Pe de lată parte, atât armata cât şi poliţia sunt depăşite de ceea ce înseamnă aceste recalculări, pentru că nu au personal specilalizat suficient.
"Fundătura Cernavodă" - titrează cu majuscule, pe prima pagină, ROMÂNIA LIBERĂ. "Pe calea ferată sau pe asfalt, toate drumurile spre litoral vor scoate peri albi turiştilor cel puţin în 2011. Reparaţiile la calea ferată Bucureşti-Constanţa, începute în 2006, sunt deja în al doilea an de întârziere, iar drumul cu trenul durează minim patru ore. Autostrada Cernavodă-Constanţa este deja în întârziere şi îi lipsesc certificate de urbanism. Podul de pe drumul vechi intră în reparaţii cel puţin un an, pentru a nu pierde finanţarea BERD. Acestea sunt motivele pentru care zeci de mii de şoferi se vor înghesui zilnic, în drumul spre mare, pe străduţele din Cernavodă."