Reprezentant al sindicatului Europol: Împuternicirile pe funcții au dus la deprofesionalizarea sistemului

Zeci de percheziții au făcut procurorii DIICOT și DNA în județele Caraș-Severin, Timiș, Bihor, Argeș, Sibiu, dar și în București într-un dosar de trafic de migranți. Ancheta vizează foști sau actuali angajați ai Ministerului de Interne, care ar face parte dintr-un grup infracțional de aproape 40 de persoane. Pentru sume în euro, membrii grupului aduceau în țară migranți cu avize de muncă bazate pe acte false și apoi îi ajutau să ajungă în state din spațiul Schengen. Angajați din Inspectoratul General pentru Imigrări ar fi primit mită până la 1.000 euro pentru a aproba permisele de muncă, dar, dacă termenul era scurt, se ajungea și la câteva mii de euro. Mai sunt două probleme ale Ministerului de Interne. Vom discuta însă despre implicații cu invitatul Apelului matinal, Dan Saltelechi, vicepreședintele sindicatului polițiștilor EUROPOL.

Amploarea acestui caz urmează să fie stabilită pentru că, evident, cercetările sunt în curs, dar din toate informațiile reiese clar că era vorba despre o afacere și ajungem la întrebarea pe care o știm cu toții: ce poate face România să protejeze mai bine frontierele țării?

Da. În primul rând, este nevoie să înțelegem noi, întreaga societate, că astfel de fapte de corupție se petrec în primul rând din cauza salarizării precare și, până la urmă, a educației, de ce să nu spunem și acest lucru? Iar în ceea ce privește salarizarea precară a oamenilor de ordine, putem spune că este unul dintre motivele pentru care fenomenul corupției ia amploare și este recunoscut inclusiv de Direcția Generală Anticorupție în Strategia națională anticorupție pe care această structură a elaborat-o.

Da, mă gândeam la jurământul pe care îl depun toți polițiștii. E ceva ce nu funcționează. Spuneați, într-adevăr, salariul poate că este mic, n-ar fi singurii care se plâng de această situație. Dar cum rămâne până la urmă? Mai ales că mă gândesc la cel care conducea rețeaua, un comisar-șef aflat în rezervă şi care, până la urmă, nu cred că ar fi avut o problemă deosebită sau foarte gravă?

Nu, într-adevăr, însă în contextul în care aceste ispite sunt din ce în ce mai des întâlnite în activitatea profesională și avem de-a face cu persoane care provin din societatea românească, trebuie să înțelegem, sub o formă sau alta, că, indiferent de categoria socio-profesională din care facem parte, suntem un produs al societății. Şi în aceste condiții este lesne de înțeles de ce există derapaje, pentru că de foarte multe ori arătăm cu degetul pe cel care cere mită, nu și pe cel care oferă. Și atunci trebuie să înțelegem că pedepsele, consecințele, ar trebui să fie - de fapt, ele sunt prevăzute de legislația în vigoare - pentru ambele tabere.

Da, cred că problema este mult mai gravă, chiar dacă încercați să o nuanțați. Una este, de exemplu, să te oprească în trafic un polițist; tu, ca șofer, să încerci să-i oferi un mic cadou - evident, nu le recomandă niciunul dintre noi să facă acest lucru - și alta este să vină un migrant din Afganistan sau din Siria și să ajungă la o înțelegere cu tine, polițist.

Categoric, în acest context putem vorbi, până la urmă, de puțina înțelegere a gravității unor astfel de fapte, pentru că din punct de vedere profesional, o să fiți mirat că la acest moment, foarte mulţi dinte ofiţerii cu funcții de conducere nu înțeleg ce înseamnă terorismul, pentru că aici, dacă vorbim de migranți și de cei care au sosit prin intermediul acestei rețele din state cu risc potențial terorist, ar trebui efectiv să ne îngrijorăm foarte tare. Iar în contextul acesta putem da diverse exemple. În anii trecuți am solicitat Ministerului Afacerilor Interne declanșarea unor concursuri pentru ocuparea funcțiilor de conducere vacante, pentru că au existat situații în care moda împuternicirilor și desemnărilor pe funcție de către... a unor persoane care nu dețineau abilitățile manageriale sau de conducere necesare ocupării funcției au condus, efectiv, exact la deprofesionalizarea sistemului.

E cam ceea ce se întâmplă - scuze - la Inspectoratul General de Frontieră, nu? Cu desemnări și împuterniciri la nivelul șefilor. Corect?

Da, există acum, la acest moment, într-adevăr, o situație în care avem personal cu funcția de conducere care este desemnat pe postul de inspector general și la frontieră.

Dar fiind vorba, totuși, despre 1000 de migranți, întrebarea este dacă dintre atâția polițiști - și nu mă gândesc neapărat la cei de la Frontieră sau de la Imigrări - aminteaţi și de SRI, de alți angajați ai MAI - chiar nimeni nu sesizase nimic? Pentru că cei 1000 n-au trecut peste noapte.

Nu, vorbim de faptul că, în primul rând, ceea ce nu au înțeles acești ofiţeri cu funcții de conducere - şi ne referim aici la cazul de la IG Caraș-Severin - este că în momentul în care cetățeni din țări de acest gen pătrund în spațiul românesc, aceștia, sub o formă sau alta, apar pe radarul Serviciului Român de Informații. Tocmai de aceea avem implicată în coordonarea activității de destructurare a acestei grupări DIICOT-ul, care este structură specializată în combaterea infracțiunilor și a crimei organizate, dar și a terorismului. Iar în contextul acesta, în momentul în care constitui o grupare și introduci în țară fie să introduci doi sau 1.000 de migrant din astfel de state, trebuie să fii foarte naive să crezi că nu ți se poate întâmpla nimic sau că nu vei fi descoperit.

Da, există o certitudine personalul Ministerului de Interne este insuficient. Regulile și selecția, însă în ceea ce privește personalul angajat în structurile Ministerului de Interne sunt suficient de stricte, adaptate condițiilor și realităților din teren?

Nu, din păcate, verificările nu mai sunt atât de riguroase, tocmai din motivul pe care l-ați anunțat dumneavoastră mai devreme, și anume deficitul de personal în momentul în care ai un volum imens de muncă pe care îl raportezi la un număr limitat de angajați pe care îi ai în acel moment, orice activitate pe care o desfășori din punct de vedere al calității scade, ceea ce este normal. Și atunci, în acest context, trebuie să înțelegem că astăzi, din păcate, în România, trebuie să investim foarte mult în educație, în primul rând, întrucât și polițiștii nu sunt oameni cu creiere de aur. Provin toți din rândul societății civile pe care noi astăzi o avem și, de ce nu, fac parte și din sistemul de învățământ românesc. Și atunci, dacă nu reformăm acolo și nu contribuim așa cum trebuie, bineînțeles că nu vom putea avea produse de calitate pe care să le putem angaja, de ce nu chiar și în poliție sau în alte instituții de stat.

Da, și ca să întregim tabloul, ne raportăm și la cei trei polițiști, inclusiv un șef din poliția locală din București, sectorul 1, care au fost arestați sub acuzația de luare de mită, trafic de influență și chiar acces ilegal la sistemul de date. Nu cred că putem vorbi de un fenomen, dar văd că se întâmplă cam în toate direcțiile.

Da, categoric, în privința celor de la Poliția Locală am constatat efectiv că aceștia își dezvoltaseră o apetență pentru a solicita foloase necuvenite, inoculând în mentalul persoanelor controlate că ar putea avea influența asupra altor factori din sistemul judiciar, astfel încât să scape nepedepsiți sau să scape cu sancțiuni contravenționale, astfel încât să-și deruleze în continuare o activitate infracțională economică. Însă, aici, în acest caz, am constatat că sistemul imunitar al Ministerului Afacerilor Interne funcționează, de aceea am și avut aceste măsuri. până la urmă./ctuluc/ Colegii noștri din cadrul structurilor anticorupție au reușit efectiv să le probeze şi să le documenteze activitatea infracțională. Şi aici putem vorbi de carențe în ceea ce privește pregătirea profesională, raportându-ne exact la Poliția locală. Oamenii aceia nu au înțeles efectiv că poți accesa sistemele informatice doar în baza unor temeiuri legale. În momentul în care realizezi o astfel de accesare în sistem rămân urme și atunci, periodic, sunt verificate situațiile pentru care ai efectuat anumite accesări în sistemul informatic şi se constată foarte ușor că ai avut sau nu temei legal, iar acela reprezintă un semnal de alarmă pentru structurile specializate în combaterae corupției și bineînțeles că se declanșează o procedură de verificare, iar la finalizarea acesteia, de ce nu, se lasă inclusiv cu dosar penal, iar în acest caz putem spune că am avut de-a face cu o reușită a structurilor anticorupție, pentru că au reușit să probeze activitatea infracțională desfășurată de polițiștii locali.

Da, și e un semnal de alarmă pentru toți ceilalți. Un singur subiect vreau să mai atingem. Chiar ieri, citeam că la Școala de Poliție de la Câmpina, jumătate dintre cei înscriși nu au trecut testele fizice. Sunt mai multe locuri decât candidați. Nu mai e atât de atractivă meseria de polițist pentru tineri?

Nu, din păcate, nu mai este. Foarte mulți reprezentanţi ai societății civile ne spun că, teoretic, ar trebui să discutăm despre o profesie de vocație, însă societatea românească astăzi tranzitează niște momente în baza cărora vocația nu mai reprezintă o prioritate pentru alegerea unui serviciu și atunci orice tânăr din ziua de astăzi analizează de principiu salarizarea și o să vedeți că în toate anunțurile de angajare în Poliția Română nu se discută sub nicio formă despre salarizare, avantaje sau dezavantaje în privința accesării sistemului, comparativ cu modul în care astfel de anunțuri sunt promovate în statele Uniunii Europene și, de ce nu, la partenerul nostru strategic, unde observăm că anunțurile de angajare în structurile poliției conțin inclusiv prevederi referitoare la salarizare, la avantajele sociale ș.a.m.d. Iar în contextul acesta, în care tinerii văd zi de zi la televizor că polițiștii nu sunt dotați, că polițiștii fie sunt scuipați, fie sunt loviți, iar repercusiunile agresorilor lor în privința modului în care actul în justiție se realizează sunt, bineînțeles, descurajați și nu doresc să devină polițiști pentru un salariu de mizerie, pentru riscurile la care sunt supuși, pentru faptul că autoritatea acestei instituții nu mai reprezintă ceea ce era era odinioară, așa cum cunosc tinerii din poveștile părinților lor și, mai mult decât atât, observă că la locul de muncă condițiile sunt execrabile./csimion/ Deși noi trăim în secolul vitezei, totul este la un click distanță, niciun tânăr, din păcate, nu-și dorește să devină polițist sau foarte puțini dintre ei, pentru a ajunge să se bucure doar că ar conduce o autospecială de poliție marca Dacia Logan...

Ei, sau BMW.

Sau BMW, de ce nu, dar acestea sunt în număr redus. Însă paradoxul legat de autospeciala bavareză este aceea că ajungi să o conduci, dar în realitate, la locul de muncă, grupul tău sanitar este în curte.

Da, am priceput. Oricum, sunt multe de discutat. Mă gândesc că la câte sindicate sunt în structurile Ministerului de Interne, poate că, până la urmă, dialogul va aduce și ceva bun. Dar ca să conchidem, indiferent de banii pe care îi încasăm fiecare dintre noi, asta nu înseamnă că trecem la acțiuni ilegale. Vom mai discuta alături de Dan Saltelechi.