Reformele din PNRR sunt "esențiale pentru stabilitatea financiară a României"

Urmează o săptămână de discuții esențiale cu reprezentanții Comisiei Europene pentru deblocarea PNRR. Un moment important pentru a obține o flexibilitate mai mare în implementarea proiectelor și a asigura succesul reformelor și investițiilor, transmite Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene.

Modul în care România poate îndeplini jaloanele impuse este prioritar în actuala etapă, precizează și premierul Marcel Ciolacu. România trebuie să valorifice fereastra de oportunitate pe care o are atât pentru dinamica investițiilor, cât și pentru implementarea reformelor asumate prin PNRR, în condițiile în care a trecut pe la noi și o delegație a Fondului Monetar Internațional.

Încercăm să descifrăm practic aceste mesaje alături de invitatul 'Apelului Matinal', analistul financiar Adrian Codirlașu, președintele Organizației Profesioniștilor în Investiții. Să ne așteptăm la presiuni suplimentare din partea oficialilor Comisiei Europene pentru îndeplinirea tuturor jaloanelor și condițiilor din PNRR?
Prin PNRR, noi ne-am asumat o serie de reforme, reforme care au scopul să facă economia românească mai rezilientă. Deci acele reforme sunt spre binele economiei românești. Pentru asta primim bani, foarte mulți bani de la Uniunea Europeană. Jumăte sunt bani gratuiți, cealaltă jumătate sunt bani cu dobândă foarte mică. E suficient să ne uităm acum la ce rată de dobândă ne împrumutăm. Eu aș spune că a rămâne în PNRR este esențial pentru stabilitatea financiară a României și pentru a ne menține ratingul de țară recomandată investitorilor. Inclusiv agențiile de rating vorbesc de fondurile europene că ne mențin în această categorie de recomandaţi investițiilor. Deci aș spune că e esențial să luăm acei bani.

PROBLEMA ESTE DE VOINȚĂ

Toată lumea asta spune: 'este esențial', mai ales raportându-ne și la investițiile din infrastructură. Dar vom reuși?
Noi, ca să luăm fonduri europene, am dovedit că avem capacitatea instituțională. Înainte de anul alegerilor, dacă ne uitam, chiar am atras, am avut recorduri de atragere de fonduri europene, deci capacitate instituțională avem. Problema este de voință, de a face acele reforme pe care chiar noi ni le-am asumat.
Chiar cererea de plată numărul patru din PNRR, care ar trebui depusă în luna iunie, va trebui să includă, înțelegem, reforma fiscală prevăzută și în planul fiscal. Practic, ce implică acest plan? Posibil noi taxe?
Practic, ce ne-am asumat noi și am îndeplinit în mare parte prin acea ordonanță de urgență de la finalul anului trecut, și anume să reducem facilitățile, lucru care e, principial vorbind, corect, pentru că ar trebui să avem un sistem fiscal echitabil, adică la aceleași venituri toți să plătim aceleași taxe, nu să existe categorii speciale care au taxe mai mici decât alte categorii, care practic plătesc pentru ele acele taxe. Deci, cumva, pe partea de reformă fiscală am făcut pași. E adevărat, încă mai sunt pași și pașii sunt în sensul de a avea un sistem fiscal mult mai echitabil. Încă n-am ajuns situația aceea, dar, mă rog, facem pași spre a ajunge către o echitate mai mare în sistemul fiscal.
Pas cu pas, ca să cităm din clasici, dar ne mișcăm corespunzător?
Ne mișcăm încet. Pașii sunt foarte mici. Am amânat, tocmai în contextul anului electoral, acele reforme fiscale şi s-a văzut, s-a văzut că n-am primit bani, s-a văzut ce deficit bugetar am avut anul trecut.

ESTE NORMAL CA POLUATORUL SĂ PLĂTEASCĂ

Da, aceste reforme presupun, printre altele, și adoptarea unor decizii impopulare. Am vorbit despre ele. Ar mai fi una: celebra taxă auto menționată chiar de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Așadar, e vizat inclusiv acest jalon privind taxarea mijloacelor de transport poluante, deși la noi a fost la un moment dat aplicată, apoi revocată, s-au dat și banii înapoi. Cum ar trebui să să ne descurcăm?
A fost revocată tot într-un context electoral și tot prin decizii politice. Mă rog, ca principiu, indiferent dacă credem sau nu în încălzirea globală, e suficient să ne uităm la gradul de poluare din orașe, care este extrem, extrem de ridicat și afectează sănătarea oamenilor. Automobilele au un mare rol în lucrul acesta și ar trebui să mergem şi să respectă principiul, principiul care spune: poluatorul plătește. Cel care poluează mai mult e normal să acopere prin bani ceea ce face, ceea ce provoacă mediului. De ce? Pentru că sănătatea oamenilor e afectată, lucru care înseamnă cheltuieli mai mari din partea statului pe partea de sănătate. Deci cumva cel care poluează, da, trebuie să compenseze, trebuie să plătească mai mult.
Dar dacă menținem aceeași paradigmă, asta ar însemna că dacă un locuitor are o sumă mai mare decât celălalt, la un moment dat consumând mai multe lemne ar trebui să plătească mai mult.
Da, așa este și, mă rog, nu cred că se va ajunge chiar până acolo, dar, mă rog, se merge și pe partea de centrale termice şi vedem că în marile orașe chiar a fost interzisă montarea lor și să merge cumva pe, să zicem, centrale de bloc sau centrale zonale, care să aibă eficiență mult mai mare ca și raport ce produce versus cât poluează.

ATÂT TIMP CÂT ECONOMIA CREȘTE, VOR VENI INVESTIȚII

Ținând cont de perioada dificilă pe care o traversează România, de restricțiile bugetare, inclusiv în contextul recentei vizite a delegației FMI, există un scenariu în care o parte a fondurilor alocate prin PNRR ar putea să fie pierdute, cererile de plată să fie respinse? Care ar fi consecințele?
Cred că sunt șanse. Mă rog, dacă ni se întâmplă doar punctual e în regulă, dar dacă ni se întâmplă consistent lucrul acesta practic ne pierdem credibilitatea, ne pierdem credibilitatea și față de investitori instituționali și față de agențiile de rating. O spuneam, ele menționau faptul că una din ancorele noastre sunt tocmai aceste fonduri europene, cealaltă fiind faptul că suntem membri ai UE și cumva trebuie să ne gândim la procedura de deficit excesiv. Adică nu ne lasă UE, mă rog, ne-a lăsat în ultimii ani, dar în principiu nu ne lasă să deviem prin politicile noastre economice de la un management corect al economiei.

2025 ESTE UN AN COMPLICAT

La nivelul investițiilor, știm cu toții că avem nevoie de cât mai multe investiții. În schimb, în ultima perioadă vin vești, se mai închid fabrici, mai sunt concedieri. Care ar fi situația în acest an 2025? Cum ar arăta?
Atâta timp cât economia crește, vor veni investiții. E adevărat, în contextul politic de anul anterior, în contextul politic din acest an, probabil fluxul de investiții străine va fi ceva mai mic decât înainte. Însă investiții vin, mai puține, dar vin în continuare. E normal ca în economie să se facă ajustări pe măsură ce evoluează tehnologia, pe măsură ce se dezvoltă anumite zone sau altele, pe măsură ce cresc salariile, e normal să se facă ajutări în diferite sectoare. De exemplu, acum mai mulți ani era la modă lohnul pentru producțiile textile. Astăzi nimeni nu mai vorbește de el, pentru că salariile actuale din economie nu mai sunt compatibile cu o asemenea activitate. De asta, odată ce salariile cresc, e normal ca anumite activități să nu se mai întâmple în România, activități care se bazau pe forță de muncă ieftină.

Dar pentru anul acesta, 2025, la ce credeți că ar trebui să fie atenți guvernanții?
Este un an complicat, în sensul că două agenții de rating au simțit nevoia să vină înainte de data planificată pentru rapoartele de analiză a economiei românești să tragă un mare semn de atenție că riscăm să ne pierdem ratingul de ţară unde recomandate investițiile. Aici îl văd ca principal punct pentru economia românească. Trebuie să facem tot ce putem să ne menținem acest rating de țară unde sunt recomandate investiţiile, deci să nu intrăm în categoria junk, pentru că asta ar însemna dobânzi mult mai mari pentru toți, ar însemna chiar ieșire de capital din România.